Țările lumii au ajuns la un acord istoric privind biodiversitatea prin care se angajează să protejeze 30% din din zonele terestre și maritime și să refacă 30% din ecosistemele degradate până în 2030

Negociatorii au ajuns la un acord istoric în cadrul reuniunii Conferinței ONU privind Biodiversitatea COP15 de la Montreal, care va reprezenta cel mai important efort de protejare a terenurilor și oceanelor din lume, precum și asigurarea unei finanțări esențiale pentru salvarea biodiversității în țările în curs de dezvoltare, informează Euronews.

După patru ani de negocieri dificile, zece zile şi o noapte de maraton diplomatic, peste 190 de state au ajuns la un acord sub egida Chinei, preşedintele COP15, în pofida opoziţiei Republicii Democrate Congo.

Acest ”pact de pace cu natura”, numit ”Acordul Kunming-Montreal”, are drept scop protejarea suprafeţelor terestre, a oceanelor şi a speciilor în faţa poluării, degradării şi crizei climatice, potrivit AFP, citat de Agerpres. 

”Acest acord oferă o bază solidă pentru o acțiune globală privind biodiversitatea, în completarea Acordului de la Paris privind clima. Acum, lumea dispune de o dublă cale de acțiune pentru o economie globală durabilă până în 2050. Într-adevăr, mai mult de jumătate din PIB-ul global depinde de serviciile ecosistemice. Comunitatea mondială are acum o foaie de parcurs pentru a proteja și reface natura și pentru a o utiliza în mod durabil – pentru generațiile actuale și viitoare. Iar investiția în natură înseamnă, de asemenea, combaterea schimbărilor climatice”, a salutat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ”rezultatul istoric al COP15”, ținând să mulțumească echipei UE de negociere, condusă de comisarul Virginijus Sinkevičius.

Cele mai importante părți ale acordului sunt angajamentul de a proteja 30% din zonele terestre și maritime și refacerea a 30% din ecosistemele degradate până la finalul acestui deceniu, cât și un mecanism de finanțare a implementării acestora prin intermediul Fondului mondial pentru biodiversitate. În prezent, doar 17% din zonele terestre și 10% din zonele marine sunt protejate, conform Deutsche Welle.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, alte obiective-cheie cuprinse în acord sunt: 

  • stoparea dispariției speciilor cunoscute și, până în 2050, reducerea de zece ori a riscului și a ratei de dispariție a tuturor speciilor (inclusiv a celor necunoscute);
  • reducerea riscului cauzat de pesticide cu cel puțin 50% până în 2030;
  • reducerea pierderilor de nutrienți în mediu cu cel puțin 50% până în 2030;
  • reducerea până în 2030 a riscurilor de poluare și a impactului negativ al poluării din toate sursele la niveluri care să nu dăuneze biodiversității și funcțiilor ecosistemice;
  • reducerea amprentei globale a consumului până în 2030, inclusiv prin reducerea semnificativă a supraconsumului și a generării de deșeuri și reducerea la jumătate a risipei alimentare;
  • gestionarea durabilă a suprafețelor cultivate în agricultură, acvacultură, pescuit și silvicultură și creșterea substanțială a agroecologiei și a altor practici favorabile biodiversității;
  • abordarea schimbărilor climatice prin soluții ecologice;
  • reducerea ratei de introducere și stabilire a speciilor exotice invazive cu cel puțin 50 % până în 2030;
  • înverzirea spațiilor urbane.

Aprobarea acordului a fost anunțată de ministrul chinez al ecologiei și mediului, Huang Runqiu, care a prezidat reuniunea.

Anunțul a fost făcut la scurt timp după ce un reprezentant al delegației din Republica Democrată Congo a adus obiecții cu privire la text, ceea ce a determinat unele națiuni africane să protesteze față de modul în care a fost proclamat rezultatul.

De asemenea, documentul face apel la strângerea a 187 de miliarde de euro până în 2030 pentru biodiversitate dintr-o serie de surse și la eforturi pentru eliminarea treptată sau reformarea subvențiilor, care ar putea oferi alte 469 de miliarde de euro pentru natură.

Acordul prevede, de asemenea, acordarea de fonduri mult mai mari decât în prezent țărilor cu venituri mici pentru eforturile lor de protejare a naturii. Această sumă trebuie să ajungă la cel puțin 18 miliarde de dolari anual până în 2025, urmând să crească la 28 de miliarde de dolari până în 2030.

În 2019, un raport al ONU a avertizat că un milion de specii de plante și animale riscă să dispară în decenii. Experții consideră că principalele cauze ale acestei potențiale distrugeri sunt schimbările climatice, alături de pierderea habitatului, poluarea și dezvoltarea.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Teodora Ion
Teodora Ionhttp://www.caleaeuropeana.ro
Teodora Mirel este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Ariile sale de interes includ reconfigurarea relației dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie în epoca post-Brexit, promovarea multilateralismului în contextul reașezării raporturilor de putere la nivel global și combaterea dezinformării ca acțiune de protejare a democrațiilor.

Articole Populare