Preşedinţii francez Emmanuel Macron şi rus Vladimir Putin au convenit duminică să facă tot posibilul pentru a se ajunge rapid la un armistiţiu în estul Ucrainei, a anunţat Palatul Elysee după o convorbire telefonică între cei doi lideri care a durat aproape două ore. Separat, într-o serie de interviuri pentru posturile de televiziune americane, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a afirmat că preşedintele Joe Biden este pregătit să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin ”în orice moment şi indiferent de format, dacă acest lucru permite evitarea unui război” în Ucraina.
Cei doi lideri au căzut de asemenea de acord asupra “necesităţii de a privilegia o soluţie diplomatică la criza actuală şi de a face totul pentru a o obţine”, a adăugat preşedinţia franceză, potrivit AFP, informează Agerpres.
Palatul Elysee a anunţat în acelaşi timp că ministrul francez al Afacerilor Externe, Jean-Yves Le Drian, se va întâlni cu omologul său rus Serghei Lavrov “în următoarele zile”.
Administrația de la Paris a mai precizat că Vladimir Putin i-a reiterat omologului său francez “intenţia de a-şi retrage trupele” din Belarus “la finalul exerciţiilor în desfăşurare”, deși regimul de la Minsk anunțase anterior că manevrele militare cu prezența forțelor ruse se vor prelungi dincolo de data anunțată a încheierii exercițiilor, și anume 20 februarie.
“Va trebui să verificăm acest lucru, pentru că poate lua puţin timp”, a adăugat preşedinţia franceză, “constatând în acelaşi timp că declaraţiile autorităţilor belaruse”, care au afirmat că trupele ruse vor rămâne, “nu coincid cu afirmaţiile preşedintelui Putin”.
Cele mai recente estimări ale SUA sugerează că între 169.000 și 190.000 de soldați ruși sunt acum staționați de-a lungul frontierei Ucrainei, atât în Rusia, cât și în Belarusul vecin – dar această cifră include și rebelii din estul Ucrainei. Mai mult, președintele american Joe Biden le-a spus liderilor occidentali într-o convorbire avută vineri seară, la care a participat și președintele Klaus Iohannis, că serviciile de informații americane sunt de părere că forțele rusești nu plănuiesc să intre în Ucraina doar dinspre est, prin Donbas, ci vor veni și dinspre Belarus către zona din jurul Kievului.
Conform unui comunicat al Kremlinului, Putin i-a spus lui Macron vrea să “intensifice” eforturile diplomatice pentru rezolvarea conflictului și i-a cerut preşedintelui francez ca NATO şi SUA “să ia în serios” cerinţele Rusiei în privinţa securităţii sale, aflate în centrul crizei actuale dintre Moscova şi Occident.
Preşedintele Joe Biden este pregătit să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin ”în orice moment şi indiferent de format, dacă acest lucru permite evitarea unui război” în Ucraina, a declarat duminică secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, care a mai spus că toate indiciile arată că Rusia este “pe punctul de a invada” Ucraina.
Şeful diplomaţiei americane, care a avut duminică interviuri pentru toate marile posturi de televiziune americane, a reafirmat de asemenea că este încă posibilă calea diplomatică, “până când tancurile sunt cu adevărat puse în mişcare şi avioanele ridicate în aer”, relatează Agerpres.
După ce a discutat în ultimele zile nu numeroşi lideri europeni, “preşedintele Biden a indicat foarte clar că este pregătit să se întâlnească cu preşedintele Putin în orice moment şi indiferent de format”, a subliniat Blinken la CBS.
Ultima discuţie telefonică între cei doi lideri a avut loc la 12 februarie.
Respingând orice acuzaţie de exagerare a crizei, secretarul de stat al SUA a reiterat că Rusia este “pe punctul” de a invada Ucraina, dând asigurări că Putin urmează pentru moment, “aproape la literă”, “scenariul” a ceea ce au prezis SUA că se va întâmpla.
“Tot ce vedem sugerează că este situaţia este gravă, că suntem în pragul unei invazii”, a atras el atenţia la CNN, adăugând că menţinerea de trupe ruse în Belarus pentru exerciţii militare amplifică la rândul său temerile privind o invazie.
Odată cu comasarea a peste 150.000 de soldați și tehnică militară la graniţa ucraineană, Rusia a înaintat Statelor Unite şi NATO în decembrie anul trecut ceea ce a numit a fi două proiecte de tratate care conţin serie de cereri privind arhitectura de securitate europeană.
Printre acestea se regăsesc încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei din statele care au aderat la ea după 1997, solicitări respinse de Washington și NATO, care au propus în schimb Moscovei măsuri de dezarmare şi sporire a încrederii reciproce și au respins orice logică a refacerii “sferelor de influență în Europa”, în timp ce au reafirmat politica ușilor deschise a NATO.
Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse i-a înmânat joi ambasadorului Statelor Unite răspunsul Rusiei la contra-propunerile făcute de Washington către Moscova. Acestea din urmă au survenit după setul de propuneri pe marginea arhitecturii de securitate europene pe care Moscova le-a înaintat SUA, NATO și Europei în decembrie anul trecut.
În caz de respingere a cererilor Rusiei privind securitatea europeană, Moscova a ameninţat în răspunsul transmis Washingtonului că va reacţiona, inclusiv prin ”măsuri cu caracter militar şi tehnic”. Moscova a asigurat totuşi Washingtonul în răspunsul transmis că nu are nicio intenţie să invadeze Ucraina, deşi are masate la graniţa acesteia importante forţe militare.
