Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ucraina și Rusia sunt de acord, în principiu, ca noul contract privind tranzitul de gaze către UE să respecte normele energetice europene

Published

on

Ucraina și Federația Rusă sunt de acord, în principiu, ca viitorul contract privind tranzitul de gaze prin Ucraina către Europa să fie întocmit pe baza legislației Uniunii Europene, potrivit declarațiilor făcute de vicepreședintele Comisiei Europene însărcinat cu portofoliul Uniunii Energetice, Maroš Šefčovič, relatează Radio Europa Liberă și Agerpres.

Joi au avut loc la Bruxelles discuţii trilaterale privind tranzitul de gaze naturale între Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană,  însă negocierile vor continua şi luna viitoare pentru a se ajunge la un acord începând din ianuarie 2020. 

Comisia dorește să asigure un tranzit neîntrerupt de gaze din Rusia prin Ucraina și mai departe către UE. Contractul curent de tranzit între Naftogaz și Gazprom este valabil până la sfârșitul lunii decembrie 2019. În 2018, 40% din gazul furnizat de Rusia către UE a fost livrat în cadrul acestui contract.

Šefčovič a declarat că negocierile trilaterale cu privire la gaze au făcut pași în direcția bună, existând o convergență a pozițiilor. El a menționat că durata unui contract viitor, volumele și stabilirea tarifelor urmează să fie abordate în timpul consultărilor interministeriale cu reprezentanți Gazprom și Naftogaz: „Am fost de acord să revenim la masa discuțiilor la nivel politic până la sfârșitul lunii octombrie”, a spus oficialul european.

© European Commission

Conform lui Šefčovič, Rusia, Ucraina și UE au discutat despre modul în care normele energetice ale UE ar trebui să fie reflectate în cadrul legal al unui contract viitor, despre durata corespunzătoare a acestui contract, volumele necesare și flexibilitatea acestora, precum și despre stabilirea tarifelor și arbitrajul de la Stockholm.

În joc sunt cele aproximativ 3 miliarde de dolari din taxele anuale pe care Ucraina le primește de la Rusia pentru transmiterea gazului către țările UE.

Cu toate acestea, aceste fluxuri s-ar putea diminua sau opri cu totul, întrucât Moscova urmărește, prin proiectul Nord Stream 2, construirea unei conducte sub Marea Baltică, care să ocolească Ucraina și care ar putea intra în funcțiune chiar din primăvara anului 2020.

Ucraina intenționează să obțină de la Rusia o plată importantă pentru folosirea conductelor sale la transportul gazelor rusești spre Europa de anul viitor, însă Rusia nu a răspuns încă la propunerea sa, potrivit declarației de vineri a directorului general al companiei energetice de stat Naftogaz, Andriy Kobolyev, transmit DPA şi Reuters, preluat de Agerpres. 

,,Căutăm deplina recuperare a tuturor costurilor relevante, inclusiv recuperarea valorii reziduale a sistemului ucrainean de transport a gazelor. Nu dăm publicităţii cifrele, dar este vorba de o valoare mare”, a declarat Kobolyev la un eveniment public desfăşurat la Bruxelles.

 Maroš Šefčovič și ministrul energiei și protecției mediului din Ucraina Oleksiy Orzhel

© European Commission, Maroš Šefčovič și ministrul energiei și protecției mediului din Ucraina Oleksiy Orzhel

Kievul a intrat în negocierile trilaterale de la Bruxelles în sprijinul propunerii UE de a primi fluxuri de cel puțin 60 de miliarde de metri cubi (bcm) pe an, sau aproximativ 75% din ceea ce a tranzitat Rusia prin Ucraina în 2018.

Întâlnirea a avut loc la o zi după ce guvernul ucrainean a adoptat o rezoluție de a separa gestionarea rețelei naționale de conducte de gaz de Naftogaz, compania enegetică de stat. De la 1 ianuarie, o nouă entitate de stat va gestiona tranzitul de gaze prin Ucraina pentru a elimina posibilele conflicte de interese și pentru a crește transparența pe piața energiei.

În calitate de membru al Comunității Energetice a UE, Ucraina se angajează să respecte reglementările energetice ale UE.

Vicepreședintele Comisiei Europene a declarat că apreciază „abordarea constructivă” a ministrului ucrainean pentru energie și protecție a mediului, Oleksiy Orzhel, a ministrului rus al energiei, Alexander Novak, precum și a CEO-ului Naftogaz, Andriy Kobolev, și CEO-ului Gazprom, Alexey Miller.

© European Commission, Maroš Šefčovič și ministrul energiei din Federația Rusă Alexander Novak

„Atmosfera era pozitivă în încăpere. Am făcut pași în direcția corectă astăzi. Cu alte cuvinte, s-a observat convergența pozițiilor cu privire la unele aspecte ”, a spus Šefčovič.

„În primul rând și cel mai important, ambele părți au convenit în principiu că un viitor contract se va baza pe legislația UE. Am spus clar părții ruse că Ucraina implementează treptat regulile energetice ale UE, iar un contract viitor trebuie să le respecte”, a spus acesta adăugând că,,în același timp, Gazprom cunoaște bine normele UE în relațiile sale comerciale cu companiile de gaze europene. Prin urmare, acesta ar fi un teritoriu binecunoscut ”.

Potrivit lui Šefčovič, partea rusă a cerut asigurări cu privire la transpunerea legislației UE în dreptul ucrainean.

„Vom accelera activitatea Comunității Energetice a UE, astfel încât transpunerea să fie la timp și corectă. În acest context, vestea bună este că avem progrese clare în ceea ce privește separarea de Naftogaz. Guvernul ucrainean a făcut o prioritate din asta  și l-am felicitat pe ministru pentru adoptarea unui plan de acțiune / foaie de parcurs, ieri, care deschide calea pentru a fi stabilit un operator de sisteme de transport independent și certificat conform legislației UE până la sfârșitul acestui an. Am apreciat că directorul general al unei companii formate a fost prezent și astăzi aici”, a lămurit Šefčovič.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: Voi lucra cu Mircea Geoană, noul meu secretar general adjunct, pentru consolidarea Alianței Nord-Atlantice

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis joi, într-o postare pe Twitter că va lucra cu Mircea Geoană, noul secretar general adjunct al organizației, pentru consolidarea Alianței Nord-Atlantice.

Un călduros bun venit pentru noul meu secretar general adjunct, Mircea Geoană! Aștept cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru a consolida NATO mai departe. Vei construi în baza moștenirii solide pe care a lăsat-o Rose Gottemoeller, o campioană al Alianței noastre transatlantice. Ne va lipsi tuturor”, scris Stoltenberg, pe Twitter.

 

Mircea Geoană și-a preluat joi, 17 octombrie, mandatul de secretar general adjunct al NATO, cea mai înaltă poziție ocupată de un român în ierarhia Alianței Nord-Atlantice, conform unei decizii anunțată în vara acestui an de secretarul general Jens Stoltenberg.

Diplomatul român Mircea Geoană își preia poziția de secretar general adjunct al NATO. El este primul secretar general adjunct care provine din Europa Centrală și de Est”, se arată într-un comunicat al NATO, în care este menționat că Geoană o înlocuiește în funcție pe Rose Gottemoeller, din SUA, prima femeie secretar general adjunct din istoria Alianței.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis la 17 iulie 2019 să-l numească pe Mircea Geoană din România în calitate de următor secretar general adjunct. 

Sunt bucuros să anunț numirea lui Mircea Geoană drept următorul secretar general adjunct. Este un avocat ferm al legăturii transatlantice și va aduce o experiență îndelungată în calitate de om de stat și diplomat acestui post. El va fi primul român care va deține această poziție de rang înalt”, a transmis Jens Stoltenberg, cu acea ocazie, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.


Citiți și 

România dă primul est-european în conducerea NATO: Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO

Jens Stoltenberg, după ce l-a numit pe Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al NATO: Va fi primul român care va deține această poziție

Mircea Geoană, prima reacție după ce a fost numit numărul doi în NATO: Reprezintă o recunoaștere a contribuției României în cadrul Alianței Nord-Atlantice

Ce responsabilități va avea Mircea Geoană în calitate de secretar general adjunct al NATO

MAE: Numirea lui Mircea Geoană ca secretar general adjunct, cea mai înaltă poziție ocupată de România în ierarhia NATO


Până în prezent, poziția de secretarul general adjunct al NATO a fost ocupată de oficiali și reprezentanți din Olanda, Italia, Turcia, Canada și Statele Unite.

Anterior lui Mircea Geoană, cea mai importantă poziție deținută de România în cadrul NATO a fost postul de asistent al secretarului general al NATO pentru provocări de securitate emergente din cadrul Alianței Nord-Atlantice, deținut de ambasadorul Sorin Ducaru. Totodată, din anul 2010, purtătorul de cuvânt al NATO este o româncă, fosta jurnalistă BBC Oana Lungescu.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României (2008-2011), ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000). El își va ocupa noua funcție la mijlocul lunii octombrie 2019.

În perioada în care Geoană a fost ambasador al României în SUA, Washington-ul și Bucureștiul au lansat Parteneriatului Strategic bilateral, iar Emil Constantinescu a devenit primul și singurul președinte român care s-a adresat Congresului SUA.

Numirea lui Geoană în această poziție are loc în același an în care NATO aniversează șapte decenii de la înființare, iar România 15 ani de când este membru al Alianței.

Mai mult, în calitate de ministru de Externe al României în perioada 2000-2004, Mircea Geoană a reprezentat țara noastră la ceremonia de arborare pentru prima dată a drapelului național la sediul NATO, la 2 aprilie 2004.

Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, primul mesaj în calitate de secretar general adjunct al NATO: Avem o singură misiune, să păstrăm unitatea celei mai de succes Alianțe din istorie

Published

on

© NATO

Noul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a avut joi, la sediul Alianței, o întâlnire cu secretarul general Jens Stoltenberg, în prima zi în care fostul ministru de Externe al României și-a preluat mandatul în cadrul organizației.

Prima zi de muncă la NATO a început cu întâlnirea cu Secretarul General, Jens Stoltenberg. Vom forma o echipă unită, cu o singură misiune: să păstrăm și să întărim unitatea, solidaritatea, eficacitatea și permanenta adaptare a celei mai de succes Alianțe din istorie. Mândru și onorat să fiu primul român într-o astfel de poziție de decizie și să pot contribui la consolidarea relației transatlantice și la apărarea valorilor noastre comune”, a scris Geoană, pe pagina sa de Facebook.

Mircea Geoană și-a preluat joi, 17 octombrie, mandatul de secretar general adjunct al NATO, cea mai înaltă poziție ocupată de un român în ierarhia Alianței Nord-Atlantice, conform unei decizii anunțată în vara acestui an de secretarul general Jens Stoltenberg.

Diplomatul român Mircea Geoană își preia poziția de secretar general adjunct al NATO. El este primul secretar general adjunct care provine din Europa Centrală și de Est”, se arată într-un comunicat al NATO, în care este menționat că Geoană o înlocuiește în funcție pe Rose Gottemoeller, din SUA, prima femeie secretar general adjunct din istoria Alianței.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis la 17 iulie 2019 să-l numească pe Mircea Geoană din România în calitate de următor secretar general adjunct. 

Sunt bucuros să anunț numirea lui Mircea Geoană drept următorul secretar general adjunct. Este un avocat ferm al legăturii transatlantice și va aduce o experiență îndelungată în calitate de om de stat și diplomat acestui post. El va fi primul român care va deține această poziție de rang înalt”, a transmis Jens Stoltenberg, cu acea ocazie, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.


Citiți și 

România dă primul est-european în conducerea NATO: Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO

Jens Stoltenberg, după ce l-a numit pe Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al NATO: Va fi primul român care va deține această poziție

Mircea Geoană, prima reacție după ce a fost numit numărul doi în NATO: Reprezintă o recunoaștere a contribuției României în cadrul Alianței Nord-Atlantice

Ce responsabilități va avea Mircea Geoană în calitate de secretar general adjunct al NATO

MAE: Numirea lui Mircea Geoană ca secretar general adjunct, cea mai înaltă poziție ocupată de România în ierarhia NATO


Până în prezent, poziția de secretarul general adjunct al NATO a fost ocupată de oficiali și reprezentanți din Olanda, Italia, Turcia, Canada și Statele Unite.

Anterior lui Mircea Geoană, cea mai importantă poziție deținută de România în cadrul NATO a fost postul de asistent al secretarului general al NATO pentru provocări de securitate emergente din cadrul Alianței Nord-Atlantice, deținut de ambasadorul Sorin Ducaru. Totodată, din anul 2010, purtătorul de cuvânt al NATO este o româncă, fosta jurnalistă BBC Oana Lungescu.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României (2008-2011), ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000). El își va ocupa noua funcție la mijlocul lunii octombrie 2019.

În perioada în care Geoană a fost ambasador al României în SUA, Washington-ul și Bucureștiul au lansat Parteneriatului Strategic bilateral, iar Emil Constantinescu a devenit primul și singurul președinte român care s-a adresat Congresului SUA.

Numirea lui Geoană în această poziție are loc în același an în care NATO aniversează șapte decenii de la înființare, iar România 15 ani de când este membru al Alianței.

Mai mult, în calitate de ministru de Externe al României în perioada 2000-2004, Mircea Geoană a reprezentat țara noastră la ceremonia de arborare pentru prima dată a drapelului național la sediul NATO, la 2 aprilie 2004.

Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele american Donald Trump, scrisoare către omologul turc Recep Tayyip Erdogan, după ce Casa Albă a dat undă verde intervenției Turciei în Siria: Nu fiţi căpos. Nu fiţi nesăbuit! Vă sun mai târziu

Published

on

Președintele american Donald Trump i-a trimis o scrisoare omologului său turc Recep Tayyip Erdogan în care îl avertizează să încheie un acord cu militanții kurzi din Siria pentru a evita astfel ca Washingtonul să distrugă economia Ankarei, anunță DPA, citat de Agerpres.

”Istoria vă va arăta într-o lumină favorabilă dacă rezolvaţi acest lucru într-un mod corect şi uman. Dacă nu se întâmplă lucruri bune, veţi fi văzut mereu ca personajul negativ. Nu fiţi căpos. Nu fiţi nesăbuit! Vă sun mai târziu”, i-a scris Trump lui Erdogan, potrivit unei copii a scrisorii obţinute de Fox News şi a cărei autenticitate a fost confirmată de alte media americane.

Scrisoarea este datată cu 9 octombrie, ceea ce înseamnă că a fost trimisă Ankarei după ce Trump a autorizat operațiunea turcă în Siria, prin decizia sa de a retrage trupele americane, anunțată cu două zile mai devreme, anunță DPA.

Scrisoarea liderului american este însoțită de o altă scrisoare a unui lider kurd în care acesta își exprimă dorința de a ajunge la un compromis cu Turcia.

”Nu vreţi să fiţi responsabil pentru măcelărirea a mii de oameni, iar eu nu vreau să fiu responsabil pentru distrugerea economiei turce – şi aşa voi face”, a mai adăugat Trump, îndemnându-l totodată pe omologul său turc: ”Hai să găsim un acord bun”.

Scrisoarea apare în contextul în care miercuri, președintele turc, a spus că nu reușește să urmărească mesajele scrise pe Twitter de omologul său american privind poziția Statelor unite față de conflictul din Siria.

”Când ne uităm la declaraţiile publicate de domnul Trump pe Twitter, am ajuns în situaţia de a nu mai putea urmări aceste tweet-uri”, a declarat Erdogan ziariştilor care îl însoţeau la bordul aeronavei prezidenţiale, la întoarcerea dintr-o vizită în Azerbaidjan. ”Nu mai ţinem pasul”, a repetat Erdogan, citat de ziarul turc Hurriyet.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending