Connect with us

U.E.

UE, incapabilă să își atingă obiectivul de mobilitate militară care permite deplasarea rapidă a forțelor armate (raport Curtea de Conturi Europeană)

Published

on

© European External Action Service

Forțele armate ale statelor membre ale UE nu sunt încă capabile să se deplaseze rapid pe teritoriul UE, a avertizat miercuri Curtea de Conturi Europeană, într-un nou raport în care a subliniat că mobilitatea militară în Europa, menită să faciliteze deplasarea rapidă și fără piedici a echipamentelor militare de la un capăt la altul al Uniunii Europene în caz de conflict, rămâne ”problematică” și întreaga anvelopă prevăzută este deja ”epuizată”.

Cel mai recent plan de acțiune al UE privind mobilitatea militară a înregistrat progrese mixte din cauza unor deficiențe de concepție, iar obstacolele în calea punerii în aplicare persistă. Obiectivul de a deplasa personalul militar, echipamentele și proviziile rapid și fără întreruperi în interiorul și în afara UE – în scurt timp și pe scară largă – nu a fost încă atins.

Raportul a fost dat publicității la câteva zile după ce liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au întrunit la Palatul Egmont din Bruxelles pentru un summit al apărării europene, unde au stabilit că UE trebuie să își consolideze capacitățile de apărare și autonomia strategică, abordând și lacunele critice și domeniile în care există o valoare adăugată clară a UE, inclusiv mobilitatea militară.

Obiectivele în materie de apărare s-au schimbat, deoarece războaiele de mare intensitate au revenit pe continentul european, iar UE încearcă să se protejeze eficient împotriva agresiunilor în viitor, arată raportul.

Documentatul constată că politica de mobilitate militară a UE a evoluat de la un prim plan de acțiune în 2018 și că, pentru prima dată, bugetul său pentru perioada 2021-2027 a alocat o sumă specială pentru proiectele de infrastructură de transport cu dublă utilizare militară și civilă.

Cu toate acestea, arată Curtea de Conturi Europeană, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat regulile jocului, transformând nevoia strategică de mobilitate militară a blocului într-o chestiune de urgență. Sub presiunea timpului, UE și-a publicat al doilea plan de acțiune în noiembrie 2022.

“Mobilitatea militară este esențială pentru a face credibilă capacitatea de apărare a UE și există în mod clar o nevoie de rapiditate. Dar nu este încă pe banda rapidă din cauza blocajelor de pe parcurs”, a declarat Marek Opioła, membrul Curții de Conturi Europene, responsabil cu raportul.

Organizarea deplasărilor militare se poate confrunta cu întârzieri semnificative din diferite motive, cum ar fi birocrația. De exemplu, tancurile dintr-o țară a UE nu pot trece printr-o altă țară dacă sunt mai grele decât permit reglementările privind traficul rutier. În condiții normale, în prezent, o țară din UE trebuie să notifice autorizațiile de deplasare transfrontalieră cu 45 de zile înainte.

Auditorii au constatat că, la elaborarea Planului de acțiune 2.0, Comisia Europeană nu a evaluat în prealabil în detaliu nevoile, împiedicând-o astfel să facă o estimare solidă a finanțării necesare pentru atingerea obiectivelor sale. Cu un total de 1,7 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027, bugetul UE pentru mobilitate militară este relativ modest, însă statele membre l-au salutat ca fiind un pas în direcția cea bună. UE a pus fondurile la dispoziție rapid, furnizând un semnal politic important. Cu toate acestea, cererea a depășit cu mult oferta, ceea ce înseamnă că, până la sfârșitul anului 2023, nu a mai rămas niciun ban în rezervă. Rezultatul este un decalaj semnificativ de peste patru ani înainte ca fondurile UE pentru mobilitate militară să poată fi puse din nou la dispoziție, ceea ce împiedică stabilitatea finanțării și caracterul său previzibil.

Deși fondurile trebuie să fie bine direcționate pentru a avea un impact, factorii geopolitici și militari nu au fost suficient luați în considerare atunci când s-a decis ce proiecte de infrastructură cu dublă utilizare să fie finanțate. În plus, proiectele au fost selectate pe o bază fragmentată, nu întotdeauna în cele mai strategice locații și fără a lua în considerare imaginea de ansamblu. Proiectele au fost finanțate în principal în estul Uniunii Europene, dar blocul nu a finanțat aproape niciun proiect pe ruta sudică spre Ucraina. În plus, proiectele au fost deja selectate pentru finanțarea UE înainte de stabilirea celor mai urgente priorități.

Modalitățile de guvernanță pentru mobilitatea militară în UE sunt complexe și fragmentate, fără un singur punct de contact, ceea ce face dificil să se știe cine ce face. Pentru a ajuta UE să înregistreze progrese, auditorii sugerează îmbunătățirea guvernanței și a orientării acțiunii UE, făcând în același timp finanțarea mai previzibilă. UE ar putea, de asemenea, să exploateze potențialul actualelor fonduri UE pentru transportul civil, pentru a atenua blocajele în materie de mobilitate militară.

Statele membre sunt la conducere atunci când vine vorba de apărarea teritorială a UE, NATO jucând un rol important. În decembrie 2024, Agenția Europeană de Apărare a publicat o analiză anuală coordonată privind apărarea, care arată că statele membre ale UE au cheltuit aproape 280 de miliarde de euro pentru apărare în 2023 (probabil să crească la 326 de miliarde de euro în 2024), o cifră care eclipsează cheltuielile UE pentru mobilitatea militară. Dimensiunea finanțării UE joacă un rol esențial în ceea ce privește influența pe care UE se poate aștepta să o aibă asupra alegerilor politice în domeniul mobilității militare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Antonio Costa îi convoacă pe liderii UE la summitul Consiliului European axat pe competitivitate, apărare și Ucraina. Va avea loc o primă dezbatere privind viitorul buget pe termen lung

Published

on

© European Union, 2025

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a prezentat vineri agenda viitoarei reuniuni a Consiliului European, subliniind competitivitatea ca temă centrală și abordând, de asemenea, apărarea, Ucraina și prioritățile economice. Într-o scrisoare adresată liderilor UE, Costa a subliniat necesitatea unei “Uniuni mai competitive” ca o condiție prealabilă pentru consolidarea poziției Europei pe plan mondial și asigurarea securității pentru cetățenii săi.

“Sprijinul nostru continuu pentru Ucraina, necesitatea de a investi în apărare și competitivitatea noastră sunt strâns legate. O Uniune mai competitivă va fi o Uniune mai puternică, mai capabilă să îmenține securitatea cetățenilor săi și să-și apere valorile pe scena globală”, a scris Costa în scrisoarea adresată liderilor europeni.

Reuniunea, programată să înceapă la 20 martie, va urma Consiliului European special desfășurat la începutul acestei luni, în special în ceea ce privește Ucraina și strategia de apărare. Liderii vor discuta următorii pași în politica europeană de securitate în lumina Cărții albe privind viitorul apărării europene, pe care Comisia Europeană o va prezenta în ajunul summitului. Discuțiile vor avea loc în contextul agresiunii continue a Rusiei și al presiunii tot mai mari ca Europa să își consolideze capacitățile de apărare independent de Statele Unite.

Competitivitatea ca piatră de temelie

Costa a subliniat trei domenii prioritare pentru competitivitate: simplificarea, energia și uniunea economiilor și investițiilor. Acestea, a susținut el, ar trebui să servească drept bază pentru consolidarea rezilienței economice a UE. În timp ce competitivitatea va fi în centrul atenției, vor fi abordate și alte aspecte structurale, cum ar fi politica industrială, piața unică și dezvoltarea talentelor. Liderii se vor concentra asupra planurilor de acțiune pentru sectoarele automobilelor, oțelului și metalurgiei, care se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea concurenților mondiali.

Summitul euro, care va avea loc într-un format incluziv, va include discuții cu președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, și cu președintele Eurogrupului, Paschal Donohoe. Stabilitatea economică, controlul inflației și politicile de investiții se vor afla probabil pe primele locuri pe ordinea de zi.

O primă dezbatere privind bugetul pe termen lung al UE

Un aspect esențial va fi următorul cadru financiar multianual (CFM), bugetul pe termen lung al UE, pe marginea căruia liderii europeni vor dezbate pentru prima dată în perspectiva pregătirii de către Comisia Europeană a propunerii sale de buget.

Costa a îndemnat liderii să adopte o abordare “deschisă”, avertizând că UE trebuie să asigure resurse financiare suficiente pentru a-și îndeplini ambițiile. Un aspect-cheie al dezbaterii va fi rolul noilor resurse proprii, în special în contextul viitoarei rambursări a Next Generation EU, fondul de redresare din perioada pandemiei.

Costa a adresat liderilor două întrebări orientative: Cum poate fi finanțat bugetul UE în mod adecvat pentru a-și atinge obiectivele? Și cum ar trebui structurate noile fluxuri de venituri în cadrul următorului CFM?

Ucraina, migrația și tensiunile din Orientul Mijlociu

Consiliul European își va reafirma sprijinul continuu pentru Ucraina, președintele Volodimir Zelenski fiind așteptat să se adreseze liderilor. Dezbaterea se va extinde, de asemenea, la chestiuni de securitate mai largi, în special pe măsură ce capitalele europene sporesc cheltuielile pentru apărare și colaborarea industrială.

Migrația rămâne o prioritate-cheie, liderii urmând să evalueze progresele înregistrate în ceea ce privește returnările și gestionarea frontierelor pe baza unei informări din partea președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În plus, rolul UE în gestionarea tensiunilor din Orientul Mijlociu va fi pe ordinea de zi, în special pe fondul eforturilor diplomatice recente de stabilizare a regiunii.

Un calendar imprevizibil

Summitul va începe cu tradiționalul schimb de opinii cu președintele Parlamentului European, Roberta Metsola. Deși Costa își propune să încheie discuțiile într-o singură zi, el a recunoscut că evoluțiile geopolitice în curs ar putea necesita prelungirea reuniunii până vineri dimineața.

Cu o agendă încărcată care cuprinde reforma economică, securitatea și provocările geopolitice, Consiliul European din martie este pregătit să fie un moment definitoriu în conturarea direcției strategice a UE pentru următorii ani.

Continue Reading

U.E.

“Germania s-a întors!”, exclamă Merz după acordul istoric privind creșterea datoriei pentru a finanța înarmarea: “Germania își aduce marea contribuție la apărarea libertății și păcii în Europa”

Published

on

© Friedrich Merz/ Facebook

Blocul conservator CDU/CSU al viitorului cancelar german Friedrich Merz și social-democrații (SPD) cancelarului în funcție Olaf Scholz au ajuns la un acord de principiu cu Verzii cu privire la un plan de investiții masive pentru a debloca sute de miliarde de euro pentru apărare și infrastructură.

Germania s-a întors. Germania își aduce marea contribuție la apărarea libertății și păcii în Europa”, a declarat Merz, vineri, la Berlin, într-o conferință de presă, citat de Deutsche Welle și Politico Europe.

Planul de reformă a datoriei, prezentat în comun de conservatori și social-democrați, ar excepta cheltuielile de apărare de la rigorile frânei constituționale a datoriilor țării și va crea un fond special extra-bugetar de 500 de miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor de infrastructură.

 

Citiți și Germania: Friedrich Merz obține un acord istoric CDU-SPD-Verzi privind creșterea datoriei pentru a finanța înarmarea și un fond de 500 de miliarde de euro

Acordul cu Verzii deschide calea pentru ca măsurile să fie adoptate marți în Bundestag, înainte de finalul de mandat al actualului Parlament.

Merz a declarat, de asemenea, că se așteaptă ca țara să deblocheze 3 miliarde de euro în ajutor militar pentru Ucraina odată ce Parlamentul va aproba reforma datoriei.

Liderul creștin-democrat și viitor cancelar ca urmare a câștigării alegerilor din luna februarie propus ca cheltuielile de apărare de peste 1% din produsul intern brut să fie exceptate de la restricțiile impuse de frâna constituțională a Germaniei privind datoria, care limitează deficitul bugetar structural la 0,35% din produsul intern brut, cu excepția situațiilor de urgență.

Între timp, co-liderul social-democrat Lars Klingbeil a declarat că un impuls guvernamental major de împrumut și investiții a fost un “impuls puternic” pentru cea mai mare economie a Europei.

“Am pus bazele pentru ca Germania să se pună pe picioare și să se protejeze”, a declarat Klingbeil după ce SPD-ul a convenit cu conservatorii și Verzii asupra pachetului istoric de datorii.

Citiți și Schimbare tectonică la Berlin: Germania va excepta investițiile militare de la restricțiile constituționale și va investi 500 de miliarde de euro în infrastructura de apărare

Liderii conservatori și SPD au anunțat, de asemenea, propunerea unui fond special de 500 de miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor de infrastructură în afara cheltuielilor bugetare normale în următorul deceniu – un plan care pare să vizeze legislatorii de stânga care altfel s-ar putea opune relaxării normelor privind datoria pentru a permite doar cheltuielile de apărare.

Verzii au refuzat inițial să susțină planul, care avea nevoie de sprijinul lor pentru a atinge majoritatea de două treimi necesară pentru un amendament constituțional în Bundestag, camera inferioară a parlamentului german.

Obiectivul lui Merz este de a asigura fondurile înainte de întrunirea noului Bundestag, la 25 martie, unde acestea riscă să fie blocate de un contingent extins de parlamentari de extremă dreaptă și de extremă stângă.

Bundestagul demisionar ar putea adopta pachetul marți. Acesta ar trebui apoi să fie aprobat de o majoritate de două treimi în camera superioară, Bundesrat.

Continue Reading

U.E.

UE salută finalizarea negocierilor pentru Tratatul de Pace dintre Armenia și Azerbaidjan

Published

on

© European Union, 2025

Uniunea Europeană a salutat anunțurile făcute de Armenia și Azerbaidjan privind finalizarea negocierilor asupra Acordului de Pace și Stabilire a Relațiilor Interstatale, potrivit unui comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă.

„Apreciem eforturile susținute ale ambelor părți în ultimii ani pentru a ajunge la acest moment, atât prin negocieri bilaterale, cât și cu sprijinul comunității internaționale”, a transmis Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. „Acest anunț reprezintă un pas decisiv către o pace durabilă și securitate în regiune”, a adăugat ea.

Ministerul de Externe al Armeniei a confirmat joi că acordul este gata de semnare, după ce Erevanul a acceptat propunerile din partea Baku pe două articole anterior disputate. Armenia și Azerbaidjanul urmează să stabilească locul și data semnării tratatului, relatează DW.

Pe de altă parte, Ministerul de Externe al Azerbaidjanului a declarat că negocierile s-au încheiat, dar a subliniat că Armenia trebuie să își modifice constituția și să renunțe la orice pretenție teritorială asupra Azerbaidjanului. Baku cere eliminarea din Constituția Armeniei a oricărei referințe la Declarația sa de Independență, care conține referiri la Nagorno-Karabah. Orice astfel de modificare a constituției armene ar necesita organizarea unui referendum.

Un conflict de peste trei decenii asupra regiunii Nagorno-Karabah

Armenia și Azerbaidjanul au purtat două războaie pentru controlul regiunii Nagorno-Karabah, unul la începutul anilor ’90, după prăbușirea Uniunii Sovietice, și altul în 2020. În septembrie 2023, Azerbaidjanul a preluat controlul total asupra regiunii într-o ofensivă de 24 de ore, determinând peste 100.000 de armeni să fugă în Armenia, temându-se de represalii. Erevanul a acuzat Baku de epurare etnică.

De-a lungul anilor, ambele state au declarat în repetate rânduri că un acord de pace este aproape, însă discuțiile anterioare nu au reușit să ducă la un consens final.

UE, pregătită să sprijine implementarea acordului

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a subliniat că este esențial ca cele două părți să mențină acest impuls pozitiv și să finalizeze procesul cu același spirit de compromis și orientare către viitor.

„UE sprijină pe deplin procesul de normalizare dintre Armenia și Azerbaidjan și este pregătită să ofere sprijin suplimentar și expertiză, dacă părțile vor solicita acest lucru”, a afirmat Kallas.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
MAREA BRITANIE9 hours ago

Ilie Bolojan participă sâmbătă la videoconferinţa convocată de premierul britanic Keir Starmer după discuțiile SUA – Ucraina de la Jeddah

G79 hours ago

Canada: Mark Carney a preluat mandatul de premier de la Justin Trudeau cu mesajul că țara “nu va face parte niciodată din SUA”

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Antonio Costa îi convoacă pe liderii UE la summitul Consiliului European axat pe competitivitate, apărare și Ucraina. Va avea loc o primă dezbatere privind viitorul buget pe termen lung

NATO12 hours ago

Secretarul general NATO deschide ușa normalizării “pas cu pas” a relațiilor cu Rusia după încheierea războiului: Să nu fim naivi cu privire la ruși, dar Rusia este acolo, nu va dispărea

U.E.14 hours ago

“Germania s-a întors!”, exclamă Merz după acordul istoric privind creșterea datoriei pentru a finanța înarmarea: “Germania își aduce marea contribuție la apărarea libertății și păcii în Europa”

RUSIA14 hours ago

Trump anunță că SUA au avut “discuții foarte bune și productive” cu Putin: Este o șansă foarte bună ca acest război să se încheie

U.E.15 hours ago

UE salută finalizarea negocierilor pentru Tratatul de Pace dintre Armenia și Azerbaidjan

ROMÂNIA15 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu: Livrarea primelor automobile complet electrice fabricate de Ford Otosan este o realizare ce subliniază puterea unui parteneriat solid

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Bolojan se va consulta cu Guvernul înainte de summitul Consiliului European: Vor fi două categorii de fonduri pentru apărare, unele gestionate la nivel național și altele integrat european

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Raport Comisia Europeană: 70% dintre consumatorii europeni au încredere că drepturile lor sunt respectate de comercianți, însă riscurile online persistă

ROMÂNIA15 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu: Livrarea primelor automobile complet electrice fabricate de Ford Otosan este o realizare ce subliniază puterea unui parteneriat solid

INTERNAȚIONAL1 day ago

Zelenski denunță manipularea Rusiei privind un armistițiu: Lui Putin îi este teamă să îi spună direct lui Trump că dorește să continue acest război

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Extremismul și populismul nu aduc bani și nu construiesc spitale, subliniază vicepreședintele PE Victor Negrescu, prezentând eforturile depuse pentru a aduce mai multe fonduri UE în România

COMUNICATE DE PRESĂ4 days ago

Președintele Consiliului Județean Cluj, după sosirea celor 34 de microbuze electrice achiziționate cu fonduri de redresare: Facilitează accesul tinerilor la școală, asigurându-le dreptul la educație

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII1 week ago

Vicepreședintele BEI, Thomas Östros, subliniază importanța parteneriatelor pentru a răspunde nevoii universale de acces echitabil la servicii medicale: Provocările în acest domeniu nu cunosc granițe

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Ilie Bolojan: Semnarea acordului SUA-Ucraina privind mineralele, o “bază bună” pentru dialog transatlantic aprofundat către o soluție de pace

NATO1 week ago

Nu putem vorbi de securitate la Marea Neagră fără Turcia, afirmă Ilie Bolojan într-un semnal al susținerii României pentru rolul Turciei în securitatea europeană

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Ilie Bolojan, după primul său Consiliu European: Am stabilit ca prioritară întărirea flancului estic, de la Baltică la Marea Neagră. Prioritățile militare ale României vor fi stabilite în comun cu NATO

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Ilie Bolojan: România nu va trimite trupe în Ucraina, ci poate fi un hub logistic pentru alte trupe; România va participa la reuniunea șefilor apărării de la Paris

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu: Când românii mai aud vreun mistic care le spune că nu avem nevoie de banii europeni, să se gândească cum ar fi arătat astăzi România fără această sursă importantă de finanțare

Trending