Connect with us

U.E.

Ultima soluție a Theresei May pentru Brexit. Înaintea alegerilor europene, premierul britanic a anunțat că va cere Parlamentului un vot pentru un nou referendum și sprijin transpartinic pentru retragerea din UE

Published

on

©️ UK Parliament

Premierul britanic Theresa May a făcut marți una din ultimele sale încercări în calitate de titular al guvernului de la Londra în direcția finalizării Brexit, aceasta anunțând că guvernul pe care îl conduce va include în proiectul de lege pentru retragerea din Uniunea Europeană cerinţa ca parlamentarii să voteze asupra organizării unui nou referendum pe tema Brexit.

Theresa May, care a agreat recent să se retragă din funcția în luna iunie, a prezentat ceea ce ea însăși a numit ”o ofertă de 10 puncte pentru toată lumea din parlament” pentru a aproba legislația, inclusiv garanția unui vot pentru parlamentari cu privire la organizarea unui al doilea referendum, informează The Guardian. Planul în zece puncte al premierului britanic este disponibil aici.

Recunosc forţa autentică şi sinceră a sentimentului din întreaga Cameră (a Comunelor – n. red.) privind această chestiune importantă. De aceea, guvernul va include în Legea Acordului de Retragere o cerinţă de a vota dacă să aibă loc sau nu un al doilea referendum“, a spus ea, relatează Reuters, potrivit Agerpres, la câteva zile după ce un purtător de-al său de cuvânt a anunțat că va prezenta în Parlament, pentru a patra oară, în prima săptămână din luna iunie, proiectul de lege privind implementarea acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

May a transmis “acelor parlamentari care doresc un al doilea referendum pentru confirmarea acordului” că este nevoie de un acord, deci de legea respectivă.

Vorbind într-o conferință de presă cu două zile înainte ca în Marea Britanie să se deschidă secțiile de votare pentru alegerile europene, scrutin la care britanicii nu mai erau așteptați să participe în contextul retragerii preconizate să aibă loc inițial la 29 martie 2019, May a asigurat că Regatul Unit nu va ieşi din UE dacă acordul în acest sens nu întruneşte sprijinul politic al tuturor partidelor parlamentare.

Realitatea este că după trei încercări de a asigura acordul parlamentar, nu vom ieşi din Uniunea Europeană dacă nu avem un acord care să întrunească un sprijin transpartinic mai larg“, a mai spus May într-un discurs în care şi-a prezentat oferta cu care speră să îi convingă pe parlamentari să susţină acordul negociat cu Bruxellesul.

Oferta sa a fost privită deopotrivă cu susținere și cu scepticism din partea parlamentarilor britanici, critici venind îndeosebi din aripa conservatoare din care face parte Boris Johnson, unul dintre politicienii care au ambiția să o înlocuiască pe Theresa May în fruntea guvernului britanic.

Reamintim că în noaptea dinspre 10 spre 11 aprilie, liderii statelor membre ale UE-27 au ajuns la un consens pentru a prelungi, din nou, termenul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană până cel târziu la data 31 octombrie 2019, data la care actuala Comisie Europeană își încheie mandatul. Premierul Theresa May a acceptat imediat noua amânare, afirmând că, în pofida acesteia, Regatul Unit încă poate părăsi Uniunea Europeană la 22 mai.

Principalele elemente agreate de liderii europeni vizează extinderea articolului 50 până la 31 octombrie 2019, participarea Marii Britanii la alegerile europene dacă acordul de retragere nu va fi ratificat până la data de 22 mai 2019, imposibilitatea de a renegocia acordul de retragere și aplicarea principiului sincerei cooperări cu Regatul Unit.

”Extinderea flexibilă” cum a fost aceasta denumită a devenit noua realitate în cazul Brexit după ce acordul de retragere din UE a fost respins de 3 ori de Parlamentul britanic.

După amânarea unui vot în Parlament în luna decembrie a anului 2018, la 15 ianuarie 2019, membrii Parlamentului britanic au votat împotriva acordului, marcând cea mai dură înfrângere politică a unui guvern britanic în Parlament. La votul din ianuarie, 432 de parlamentari au votat împotriva acordului privind Brexit negociat de cabinetul lui May, 202 dintre aceștia exprimându-și susținerea. Intrarea Brexit-ului ”în prelungiri” a devenit o certitudine pe 12 martie. Cu 17 zile înainte de termenul prevăzut inițial de 29 martie, membrii Parlamentului britanic au respins din nou acordul negociat de guvern și de Uniunea Europeană, cu o majoritate de 391 de parlamentari care au votat împotrivă, iar 242 pentru. Cu toate acestea, membrii Parlamentului britanic au respins, la 29 martie, pentru a treia oară acordul Brexit, cu 344 de voturi pentru și 286 de voturi împotrivă, în pofida apelului făcut de Theresa May care a promis că va demisiona din funcție pentru următoarea etapă a Brexit-ului în cazul în care parlamentarii vor adopta acordul.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL UE

Presiunile SUA asupra europenilor dau roade: Statele UE vor adopta o decizie prin care ”state terțe ar putea fi invitate în mod excepțional” să ai parte la proiecte ale apărării europene

Published

on

© US Mission to the EU/ Twitter

Statele membre ale Uniunii Europene au recunoscut luni că un stat sterț va putea să ia parte, în mod excepțional, la anumite proiecte din cadrul cooperării structurare permanente (PESCO), Consiliul UE urmând să pregătească o decizie în acest sens ”cât mai devreme cu putință”.  

Poziția Consiliului vine astfel în întâmpinarea unor îngrijorări substanțiale de la Washington care a avertizat recent că regulamentele Fondului European de Apărare și PESCO ar putea provoca prejudicii în relația dintre UE și NATO după ”decenii de integrare a industriei de apărare transatlantice”.

Într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, miniștrii europeni au recunoscut că ”un stat terț ar putea și ar trebui să ofere o valoare adăugată substanțială la proiectele PESCO, să contribuie la consolidarea PESCO și a PSAC și să îndeplinească angajamente mai ambițioase, cu respectarea deplină a principiului autonomiei decizionale a UE și a statelor sale membre”.

În acest context, Consiliul ”așteaptă cu interes adoptarea cât mai devreme cu putință a unei decizii a Consiliului privind condițiile generale în care state terțe ar putea fi invitate, în mod excepțional, să ia parte la anumite proiecte PESCO”, mai arată sursa citată.

În privința PESCO, Consiliul UE a încurajat țările UE să prezinte noi propuneri de proiecte până cel târziu la 31 iulie 2019.

De altfel, într-un interviu pentru Euractiv, publicat chiar luni în timpul reuniunii Consiliului UE de la Luxemburg, ambasadorul SUA la Uniunea Europeană a transmis că țara sa a primit ”semnale contradictorii” privind implicarea unei țări terțe și s-a referit îndeosebi la componenta de cercetare și dezvoltare în materie de apărare.

”Am primit semnale că participarea țărilor terțe – și mă refer la finanțare pentru cercetare și dezvoltare – în proiecte europene va fi problematică. Și când spunem țări terțe, vorbim în realitate de Statele Unite. Da, sunt și alte țări implicate, dar Statele Unite sunt principala țara care colaborează cu Uniunea Europeană în SUA. Vrem ca firmele noastre să fie tratate la fel în Europa cum sunt tratate companiile europene în Statele Unite – nu mai bine, nu mai rău”, a afirmat Gordon Sondland.

Atât poziția Consiliului UE, cât și cea a SUA, apar și în contextul în care Franța, Germania și Spania au semnat, luni, la un acord-cadru pentru construirea noului avion de luptă european al viitorului (SCAF), proiect etalon al apărării europene, prevăzut să devină operaţional în 2040.

Pe de altă parte, miniștrii de Externe și cei Apărării din țările UE au adoptat concluzii privind securitatea și apărarea în contextul Strategiei globale a UE care pun accentul și pe misiunile și operațiile politicii de securitate și apărare comune, PESCO, Procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea, Fondul European de Apărare, cooperarea cu NATO, contracararea amenințărilor hibride și mobilitatea militară.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul PNL Marian-Jean Marinescu anunță în ce comisii de specialitate din PE va activa în noul mandat

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

Eurodeputatul liberal Marian-Jean Marinescu a transmis un mesaj cu privire la planurile sale de activitate în Parlamentul European spunând că va continua să activeze în aceleași comisii precum în mandatul precedent, se arată într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Marian-Jean Marinescu a amintit că delegația României în Grupul PPE, care rămâne cel mai puternic grup al Parlamentului European, este a treia cea mai mare, majoritatea componenței acesteia fiind asigurată de eurodeputați ai Partidului Național Liberal, care a obținut victora în alegerile europene din România.

,,Noul Parlament European se structurează acum, după alegerile din 26 mai, iar grupul PPE a trecut, ca de obicei, prin acest proces cel mai rapid dintre toate grupurile politice, dovedindu-și încă o dată eficiența și soliditatea. Cu 14 membri, din care 10 de la PNL, România are cea de-a treia delegație în cadrul Grupului PPE, ceea ce înseamnă că va avea o influență semnificativă în cadrul grupului. Așa cum anticipam înaintea alegerilor, PPE rămâne cel mai puternic și stabil grup politic din Parlamentul European”, scrie europarlamentarul român.

De asemenea, Marinescu a vorbit și despre comisiile de specialitate din Parlamentul European în care va activa începând de la 2 iulie.

,,În ce mă privește, voi continua activitatea în aceleași comisii ca în mandatul precendent: TRAN (Transport și turism), ITRE(Industrie și energie), respectiv CONT (control bugetar)”, anunță acesta.

Marian-Jean Marinescu este cunoscut pentru activitatea sa ca apărător al intereselor transportatorilor români în Parlamentul European. Este unul dintre europarlamentarii cei mai influenți la nivelul PPE. Prin munca sa în Parlamentul European a adus României numeroase beneficii, în special în ceea ce privește infrastructura de transport și interesele transportatorilor români.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Înaltul Reprezentant Federica Mogherini: UE salută soluția pașnică de la Chișinău. Vom rămâne foarte vigilenți și îi îndemnăm pe prietenii din Republica Moldova să păstreze direcția reformelor

Published

on

Uniunea Europeană va rămâne foarte vigilentă și va monitoriza atent următorii pași pe care-i vor face autoritățile de la Chișinău pentru implementarea reală a reformelor, a declarat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini, după reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Luxemburg.

„A fost mereu clar pentru noi ce trebuie de făcut pentru a avea sprijinul total al UE, inclusiv cel financiar: implementarea Acordului de Asociere, agenda de reformare a ţării nu pentru asta cere UE, dar din cauza aspiraţiilor poporului moldovean de a vedea realizate aceste reforme. Salutăm faptul că s-a găsit o soluţie paşnică pentru criză. Transmitem un mesaj de angajament, prin vizita comisarului Hahn. Şi un mesaj de abordare aprofundată că vom monitoriza atent paşii următori, dar că angajamentele pe care autorităţile şi le-au anunţat vor fi realizate şi cum va evolua situaţia. Vom rămâne foarte vigilenți și îi îndemnăm pe prietenii din Republica Moldova să rămână angajați pozitivi și concret pe direcția de realizare a agendei de reforme, cred că țara așteaptă asta de mult timp”, a spus Mogherini, potrivit deschide.md.

Șefa diplomației europene a subliniat că pentru a avea susținerea UE, inclusiv cea financiară, Chișinăul trebuie să implementeze Acordul de Asociere și să îndeplinească agenda de reforme.

Federica Mogherini a făcut aceste precizări în condițiile în care situația din Republica Moldova s-a aflat pe agenda reuniunii Consiliului.

Transferul pașnic al puterii a fost salutat anterior și de comisarul pentru politica de vecinătate și negocieri pentru extindere, Johannes Hahn.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending