Connect with us

U.E.

Ultima soluție a Theresei May pentru Brexit. Înaintea alegerilor europene, premierul britanic a anunțat că va cere Parlamentului un vot pentru un nou referendum și sprijin transpartinic pentru retragerea din UE

Published

on

©️ UK Parliament

Premierul britanic Theresa May a făcut marți una din ultimele sale încercări în calitate de titular al guvernului de la Londra în direcția finalizării Brexit, aceasta anunțând că guvernul pe care îl conduce va include în proiectul de lege pentru retragerea din Uniunea Europeană cerinţa ca parlamentarii să voteze asupra organizării unui nou referendum pe tema Brexit.

Theresa May, care a agreat recent să se retragă din funcția în luna iunie, a prezentat ceea ce ea însăși a numit ”o ofertă de 10 puncte pentru toată lumea din parlament” pentru a aproba legislația, inclusiv garanția unui vot pentru parlamentari cu privire la organizarea unui al doilea referendum, informează The Guardian. Planul în zece puncte al premierului britanic este disponibil aici.

Recunosc forţa autentică şi sinceră a sentimentului din întreaga Cameră (a Comunelor – n. red.) privind această chestiune importantă. De aceea, guvernul va include în Legea Acordului de Retragere o cerinţă de a vota dacă să aibă loc sau nu un al doilea referendum“, a spus ea, relatează Reuters, potrivit Agerpres, la câteva zile după ce un purtător de-al său de cuvânt a anunțat că va prezenta în Parlament, pentru a patra oară, în prima săptămână din luna iunie, proiectul de lege privind implementarea acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

May a transmis “acelor parlamentari care doresc un al doilea referendum pentru confirmarea acordului” că este nevoie de un acord, deci de legea respectivă.

Vorbind într-o conferință de presă cu două zile înainte ca în Marea Britanie să se deschidă secțiile de votare pentru alegerile europene, scrutin la care britanicii nu mai erau așteptați să participe în contextul retragerii preconizate să aibă loc inițial la 29 martie 2019, May a asigurat că Regatul Unit nu va ieşi din UE dacă acordul în acest sens nu întruneşte sprijinul politic al tuturor partidelor parlamentare.

Realitatea este că după trei încercări de a asigura acordul parlamentar, nu vom ieşi din Uniunea Europeană dacă nu avem un acord care să întrunească un sprijin transpartinic mai larg“, a mai spus May într-un discurs în care şi-a prezentat oferta cu care speră să îi convingă pe parlamentari să susţină acordul negociat cu Bruxellesul.

Oferta sa a fost privită deopotrivă cu susținere și cu scepticism din partea parlamentarilor britanici, critici venind îndeosebi din aripa conservatoare din care face parte Boris Johnson, unul dintre politicienii care au ambiția să o înlocuiască pe Theresa May în fruntea guvernului britanic.

Reamintim că în noaptea dinspre 10 spre 11 aprilie, liderii statelor membre ale UE-27 au ajuns la un consens pentru a prelungi, din nou, termenul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană până cel târziu la data 31 octombrie 2019, data la care actuala Comisie Europeană își încheie mandatul. Premierul Theresa May a acceptat imediat noua amânare, afirmând că, în pofida acesteia, Regatul Unit încă poate părăsi Uniunea Europeană la 22 mai.

Principalele elemente agreate de liderii europeni vizează extinderea articolului 50 până la 31 octombrie 2019, participarea Marii Britanii la alegerile europene dacă acordul de retragere nu va fi ratificat până la data de 22 mai 2019, imposibilitatea de a renegocia acordul de retragere și aplicarea principiului sincerei cooperări cu Regatul Unit.

”Extinderea flexibilă” cum a fost aceasta denumită a devenit noua realitate în cazul Brexit după ce acordul de retragere din UE a fost respins de 3 ori de Parlamentul britanic.

După amânarea unui vot în Parlament în luna decembrie a anului 2018, la 15 ianuarie 2019, membrii Parlamentului britanic au votat împotriva acordului, marcând cea mai dură înfrângere politică a unui guvern britanic în Parlament. La votul din ianuarie, 432 de parlamentari au votat împotriva acordului privind Brexit negociat de cabinetul lui May, 202 dintre aceștia exprimându-și susținerea. Intrarea Brexit-ului ”în prelungiri” a devenit o certitudine pe 12 martie. Cu 17 zile înainte de termenul prevăzut inițial de 29 martie, membrii Parlamentului britanic au respins din nou acordul negociat de guvern și de Uniunea Europeană, cu o majoritate de 391 de parlamentari care au votat împotrivă, iar 242 pentru. Cu toate acestea, membrii Parlamentului britanic au respins, la 29 martie, pentru a treia oară acordul Brexit, cu 344 de voturi pentru și 286 de voturi împotrivă, în pofida apelului făcut de Theresa May care a promis că va demisiona din funcție pentru următoarea etapă a Brexit-ului în cazul în care parlamentarii vor adopta acordul.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi, organizatorul dezbaterii “Green Deal România. Finanțare, Strategie, Provocări și Soluții”: Ideile și soluțiile pe care le vom contura vor contribui la sănătatea economiei românești și a mediului

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European (PE), amintește că mai sunt doar trei zile până la “Green Deal România. Finanțare, Strategie, Provocări și Soluții”, „cel mai important eveniment dedicat implementării Acordului Verde European, din România”, într-o postare pe Facebook.

„Trebuie să înțelegem cu toții: politicieni, miniștri, reprezentați ai industriei și ai societății civile că nu mai avem timp de pierdut și trebuie să ne asumăm rapid un plan concret pentru implementarea măsurilor din Acordul Verde. Este o provocare la care trebuie să răspundem inteligent și responsabil. Urmează o perioadă cu oportunități financiare imense pentru România: peste 700 de milioane de euro, dar și cu măsuri mai puțin populare, însă necesare pentru dezvoltarea economiei verzi, cu zero emisii de carbon”, scrie eurodeputatul.

Evenimentul, organizat de Cristian Bușoi, în numele delegației PNL din PE, va fi găzduit de Camera de Comerț și Industrie a României joi, 20 februarie, începând cu ora 15:00.

Potrivit agendei, la eveniment vor fi prezenți prim – ministrul României, domnul Ludovic Orban, miniștri cu atribuții în implementarea Acordului Verde European, europarlamentarii Delegației PNL din Parlamentul European, reprezentanți ai industriilor direct vizate de Green Deal, precum și reprezentanți ai societății civile.

Dintre membrii delegației PNL din Parlamentul European, în cadrul dezbaterii vor avea intervenții eurodeputații Rareș Bogdan, președintele delegației României în grupul PPE, Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE și raportor al PE pentru finanțarea Pactului Ecologic European, respectiv Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE în cadrul Comisiei pentru Transport și Turism și președinte al Intergrupului Cer și Spațiu. 

„Am certitudinea că ideile și soluțiile care se vor contura în urma evenimentului “Green Deal România. Finanțare, Strategie, Provocări și Soluții” vor duce la conturarea celui mai bun plan pentru ca România să devină o țară cu un mediu curat și o economie puternică”, mai transmite Cristian Bușoi.

Continue Reading

U.E.

UE și donatorii internaționali au promis Albaniei 1,15 miliarde euro pentru reconstrucție după cutremurul devastator din 2019

Published

on

© European Union, 2020

Uniunea Europeană și donatorii internaționali au promis Albaniei 1,15 miliarde euro pentru reconstrucție după cutremurul devastator din noiembrie 2019, potrivit unui comunicat.

Aproximativ 100 de delegații din Uniunea Europeană, statele membre și partenerii săi, inclusiv organizațiile internaționale și societatea civilă s-au reunit luni, 17 februarie, la Bruxelles, la Conferința internațională a donatorilor pentru a mobiliza sprijinul internațional pentru Albania după cutremurul devastator din 26 noiembrie 2019.

„Astăzi, comunitatea internațională a fost solidară cu Albania. O treime din angajamentul general provine de la Uniunea Europeană și statele sale membre, inclusiv Banca Europeană de Investiții. Uniunea s-a mobilizat pentru o țară care se află în centrul continentului nostru – și sper și sunt convinsă că într-o zi va face parte și din Uniunea noastră. Albanezii știu că aparțin familiei noastre europene – acum mai mult decât oricând”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, gazda evenimentului.

Conferința a fost deschisă de președintele von der Leyen; Au participat și premierul albanez Edi Rama, președintele Consiliului European Charles Michel și premierul croat Andrej Plenković, reprezentând președinția Consiliului UE.

Din totalul de 1,15 miliarde de euro angajat astăzi, Uniunea Europeană, inclusiv Comisia, statele membre și Banca Europeană de Investiții au anunțat 400 de milioane de euro pentru reconstrucția Albaniei. Comisia Europeană a angajat 115 milioane euro din bugetul UE. Aceasta include o primă subvenție de 15 milioane de euro pentru reconstrucția și reabilitarea clădirilor publice cheie precum școlile, semnată astăzi de președintele von der Leyen și de premierul Rama, pentru a permite începerea rapidă a sprijinului pe teren.

În plus, Comisia va face o propunere către Consiliu și Parlament pentru o sumă suplimentară de 100 de milioane de euro din subvențiile de la bugetul UE pentru acest an pentru a sprijini reabilitarea și reconstrucția clădirilor publice și private, precum și recuperarea întreprinderilor afectate.

Potrivit unui raport comun de evaluare a nevoilor post-dezastru, care a fost lansat la 5 februarie 2020 pentru a mobiliza comunitatea donatorilor, Guvernul Albaniei, Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite și Banca Mondială au estimat că impactul total al dezastrului în cele 11 municipalități afectate se ridică la peste 980 de milioane de euro, iar pentru recuperarea pagubelor ar fi necesare aproape 1,08 miliarde de euro în toate sectoarele. Majoritatea pagubelor înregistrate sunt în sectorul locuințelor, urmate de sectorul productiv (cum ar fi afacerile și turismul, agricultura și patrimoniul cultural) și sectorul educației.

La 26 noiembrie 2019, un cutremur cu magnitudinea 6,4 grade pe scara Richter a lovit Albania, provocând distrugerea infrastructurii publice și private, a lovit mii de gospodării și a provocat 51 de victime, aproximativ 1.000 de răniți și aproximativ 17 000 de persoane strămutate temporar. Mii de clădiri au fost grav afectate, inclusiv școli și unități de îngrijire a sănătății.

Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene a fost activat la cererea guvernului albanez după cutremur și, ca urmare, echipele de căutare și salvare au fost imediat dislocate în Albania. Asistența cu bunuri și ingineri structurali a fost mobilizată prin mecanism, precum și bilateral de către statele membre ale UE și partenerii din regiune. Echipa de protecție civilă a UE a fost în Albania în perioada 27 noiembrie – 20 decembrie și a coordonat răspunsul internațional.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: România, printre statele membre UE cu cele mai multe întreprinderi noi în 2017

Published

on

© Consiliul Județean Ilfov

România era, în 2017, printre statele membre în care se înregistrau cele mai mari rate de creștere a numărului de noi întreprinderi, potrivit datelor publicate luni, 17 februarie, de Eurostat

În 2017, numărul întreprinderilor noi în Uniunea Europeană (UE), ca proporție din numărul total de întreprinderi active UE, a fost de 9,3%. Această rată a rămas stabilă în comparație cu 2016 (9,3%), dar a fost puțin mai mare decât rata înregistrată în 2012 (9,0%).

Numărul de noi locuri de muncă generate de aceste întreprinderi nou create a reprezentat 2,4% din totalul locurilor de muncă în UE în 2017, variind de la 5,2% în Portugalia la 1,2% în Germania și Olanda.

Rata înființării de noi întreprinderi era cea mai ridicată în Lituania, dar cea mai scăzută în Grecia

Rata înființării de noi întreprinderi a variat în statele membre ale UE în 2017. Cele mai mari rate au fost observate în Lituania (19,7%), Portugalia (15,8%), Slovacia (13,7%), Ungaria (12,9%) și Letonia (12,4%), în timp ce cele mai mici rate s-au înregistrat în Grecia (4,5%), Belgia (6,4%), Suedia (6,6%), Germania și Austria (ambele 6,8%). 

În România, s-a înregistrat o pondere de 10,9% întreprinderi noi raportat la numărul total de societăți comerciale înregistrate.

În ceea ce privește rata înființării de noi întreprinderi, cel mai mare câștig a fost înregistrat în Finlanda, cea mai mare scădere în Malta.

Față de 2016, cele mai multe noi întreprinderi au fost înregistrate în 2017 în Finlanda (2,9 pp),  Slovacia (2,7 pp), Ungaria (2,1 pp), Estonia (1,2 pp) și Lituania (0,9 pp), în timp ce cele mai mari scăderi au fost observate în Malta (-6,1 pp), Letonia (-3,8 pp), Spania (-0,9 pp), Bulgaria și Italia (ambele -0,5 pp), precum și Austria și Suedia (-0,4 pp).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending