Ministrul polonez de externe, Jacek Czaputowicz, și omologul său ungar, Péter Szijjártó, au declarat miercuri că Polonia și Ungaria se opun propunerii Comisiei Europene de condiţionare a accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept, întrucât este imposibil de stabilit criterii obiective care să fie evaluate. Poziția lor, exprimată în urma unei întâlniri la Budapesta, a survenit în contextul în care Comisia Europeană a prezentat miercuri planul său de redresare economică de 1.850 de miliarde de euro.
”Suntem împotriva legării fondurilor (europene) şi a sumei acestora de statul de drept, nu pentru că am considera că statul de drept nu este important, ci pentru că nimeni nu poate stabili criterii obiective”, a explicat şeful diplomaţiei poloneze, informează agenţia DPA, citată de Agerpres.
Crearea unui asemenea mecanism ar fi ”nejustificată” şi ”motivată politic”, a estimat la rândul său ministrul ungar de externe.
Planul de redresare economică de 1.850 de miliarde de euro, alcătuit dintr-un instrument financiar de recuperare de 750 de miliarde de euro și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro, prevede că recuperarea economică “trebuie să se bazeze pe respectarea deplină a statului de drept”, executivul european precizând că va elabora anual un raport privind statul de drept. De asemenea, Comisia precizează că propunerea de regulament privind protecția bugetului UE împotriva deficiențelor generalizate ale statului de drept va fi, de asemenea, o caracteristică cheie.
Polonia și Ungaria sunt țările UE împotriva cărora Comisia Europeană, în cazul Poloniei, și Parlamentul European, în privința Ungariei, au activat articolul 7 din Tratatul UE privind riscul unor încălcări flagrante ale valorilor fundamentale ale UE, precum statul de drept și independența justiției, care în etapa finală poate conduce la pierderea dreptului de vot în Consiliul UE, sancţiune ce necesită însă un vot unanim din partea tuturor celorlalte state membre ale UE.
De asemenea, instituţiile UE au lansat în ultimii ani mai multe proceduri de infringement împotriva Poloniei (pentru reformele în justiţie) şi Ungariei (pentru respingerea refugiaţilor, acţiunile împotriva universităţii lui George Soros, împotriva ONG-urilor şi presei critice faţă de premierul Viktor Orban) şi au activat împotriva acestor două ţări articolul 7 din Tratatul UE.
Puterea de la Varșovia este criticată pentru schimbările efectuale în cadrul sistemului judiciar, în timp ce acțiunile guvernului premierului maghiar Viktor Orban au fost subiectul unei noi dezbateri în Parlamentul European, după ce Parlamentul de la Budapesta a acordat puteri sporite executivului pentru a conduce țara în timpul situației de urgență, generând riscuri pentru încălcarea de drepturi și libertăți.
