Connect with us

U.E.

Ungaria și Polonia se opun condiționării fondurilor UE de statul de drept după ce Comisia Europeană a solicitat oficial ca redresarea economică “să se bazeze pe respectarea deplină a statului de drept”

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Ministrul polonez de externe, Jacek Czaputowicz, și omologul său ungar, Péter Szijjártó, au declarat miercuri că Polonia și Ungaria se opun propunerii Comisiei Europene de condiţionare a accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept, întrucât este imposibil de stabilit criterii obiective care să fie evaluate. Poziția lor, exprimată în urma unei întâlniri la Budapesta, a survenit în contextul în care Comisia Europeană a prezentat miercuri planul său de redresare economică de 1.850 de miliarde de euro.

”Suntem împotriva legării fondurilor (europene) şi a sumei acestora de statul de drept, nu pentru că am considera că statul de drept nu este important, ci pentru că nimeni nu poate stabili criterii obiective”, a explicat şeful diplomaţiei poloneze, informează agenţia DPA, citată de Agerpres.

Crearea unui asemenea mecanism ar fi ”nejustificată” şi ”motivată politic”, a estimat la rândul său ministrul ungar de externe.

Planul de redresare economică de 1.850 de miliarde de euro, alcătuit dintr-un instrument financiar de recuperare de 750 de miliarde de euro și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro, prevede că recuperarea economică “trebuie să se bazeze pe respectarea deplină a statului de drept”, executivul european precizând că va elabora anual un raport privind statul de drept. De asemenea, Comisia precizează că propunerea de regulament privind protecția bugetului UE împotriva deficiențelor generalizate ale statului de drept va fi, de asemenea, o caracteristică cheie.

Citiți și Vicepreședinta Comisiei Europene Vera Jourova: O legătură între fondurile europene și statul de drept este “astăzi mai necesară ca niciodată”

Polonia și Ungaria sunt țările UE împotriva cărora Comisia Europeană, în cazul Poloniei, și Parlamentul European, în privința Ungariei, au activat articolul 7 din Tratatul UE privind riscul unor încălcări flagrante ale valorilor fundamentale ale UE, precum statul de drept și independența justiției, care în etapa finală poate conduce la pierderea dreptului de vot în Consiliul UE, sancţiune ce necesită însă un vot unanim din partea tuturor celorlalte state membre ale UE.

De asemenea, instituţiile UE  au lansat în ultimii ani mai multe proceduri de infringement împotriva Poloniei (pentru reformele în justiţie) şi Ungariei (pentru respingerea refugiaţilor, acţiunile împotriva universităţii lui George Soros, împotriva ONG-urilor şi presei critice faţă de premierul Viktor Orban) şi au activat împotriva acestor două ţări articolul 7 din Tratatul UE.

Puterea de la Varșovia este criticată pentru schimbările efectuale în cadrul sistemului judiciar, în timp ce acțiunile guvernului premierului maghiar Viktor Orban au fost subiectul unei noi dezbateri în Parlamentul European, după ce Parlamentul de la Budapesta a acordat puteri sporite executivului pentru a conduce țara în timpul situației de urgență, generând riscuri pentru încălcarea de drepturi și libertăți.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Renew Europe Dragoș Pîslaru lansează Biroul virtual Diaspora, o platformă online dedicată exclusiv luptei pentru respectarea drepturilor românilor din străinătate

Published

on

© Dragoș Pîslaru/ Facebook

Eurodeputatul Renew Europe Dragoș Pîslaru lansează Biroul virtual Diaspora, o platformă online dedicată exclusiv luptei pentru respectarea drepturilor românilor din străinătate.

„Unul din cinci români trăieşte şi munceşte în alt stat membru al Uniunii Europene. Libera circulație a forței de muncă și acordarea de drepturi egale cetățenilor, indiferent de naționalitate, reprezintă esența Uniunii Europene”, precizează eurodeputatul, într-o postare pe Facebook. 

De aceea, explică el, după succesul adoptării Rezoluției pentru protecția lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri pe care a inițiat-o în Parlamentul European, a decis să lansez proiectul Biroul virtual Diaspora prin care va oferi sprijin concret comunității românilor din Europa.

„Biroul Virtual Diaspora va fi punctul de legătură al tuturor românilor din afara granițelor cu Parlamentul European, cu grupul Renew Europe și partidele din acest grup, care au reprezentanți aleși în aproape toate regiunile cu numere semnificative de români. Va fi locul în care oricine îmi va putea semnala o problemă, un abuz, o lacună legislativă. Va fi felul prin care voi contecta românii cu autoritățile responsabile sau cu organizațiile de societate civilă, românești și nu numai, care-i pot ajuta. Dar mai ales, va fi modul prin care vom aduna informația necesară pentru a ne fundamenta toate deciziile și munca ulterioară în ceea ce privește mobilitatea românilor, în Parlamentul European dar și cel național. Vom lansa apoi discuții periodice, initiațive și recomandări pentru statele membre dar și pentru muncitorii români sau angajatorii lor”, mai menționează Dragoș Pîslaru.

Mai departe, politicianul de la Bruxelles explică modalitatea de participare la această platformă:

Prin căsuța de email reneweurope.diaspora@europarl.europa.eu oricine va putea semnala probleme, oferi sugestii, cere ajutorul. Solicitări lor vor fi tratate în mod permanent către 3 direcții:
• Oferirea de consiliere pentru români și punerea lor eventuală în contact cu entitățile competente sau capabile să îi ajute (agenții naționale, sindicate, societate civilă, etc.);
• Extragerea de jurisprudență pentru a fundamenta munca din Parlamentul European;
• Lansarea de dezbateri, studii, poziții publice, scrisori, sesizări, cereri și petiții pentru a stimula agenda publică națională (din statele membre cu probleme) și europeană să gasească accelerat soluții la problemele românilor.

„Cetățenii români trebuie să beneficieze de drepturi efective, nu de drepturi teoretice, de condiţii de lucru și de cazare echivalente cu cele ale cetățenilor statului membru în care locuiesc. Mobilitatea persoanelor și piața internă a muncii trebuie protejate și restabilite. Biroul virtual Diaspora este platforma online dedicată exclusiv luptei pentru respectarea drepturilor comunității române din străinătate”, încheie eurodeputatul Renew Europe. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Women4Cyber: Comisia Europeană lansează primul registru online al experților-femei în securitate cibernetică pentru promovarea talentelor în domeniu

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană, împreună cu inițiativa Women4Cyber ​​a Organizației Europene de Cibersecuritate (ECSO), au lansat primul registru online al europencelor în domeniul securității cibernetice, care va conecta grupurile de experți, întreprinderile și factorii de decizie la talentele din domeniu, informează un comunicat.

Registrul este o bază de date deschisă și ușor de utilizat de femei cu expertiză în domeniul securității cibernetice, având ca scop să abordeze cererea din ce în ce mai mare de profesioniști în domeniu, în Europa, și deficitul aferent de talente aferent.

Lansarea sa este în acord cu Agenda Europeană pentru Competențe privind competitivitatea durabilă, echitatea socială și reziliența prezentată de Comisie la 1 iulie 2020.

„Domeniul securității cibernetice suferă de o lipsă masivă de oameni competenți. Această lipsă de talent este agravată de lipsa reprezentării feminine în domeniu. Agenda actualizată a Competențelor adoptată de Comisie săptămâna trecută urmărește să reducă aceste lacune. O forță de muncă diversă în domeniul securității cibernetice va contribui cu siguranță la o securitate cibernetică mai inovatoare și mai puternică. Registrul lansat astăzi va fi un instrument util pentru promovarea profesioniștilor în domeniul securității cibernetice și crearea unui ecosistem al securității cibernetice mai divers și mai inclusiv ”, a declarat vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, Margaritis Schinas.

Domeniul securității cibernetice suferă de o lipsă masivă de talente. Diferența, prevăzută să ajungă la 1,8 milioane la nivel global până în 2022 și 350 000 de specialiști doar în Europa, este agravată de lipsa reprezentării feminine – femeile reprezentând doar 11% din forța de muncă, potrivit cercetării „Femeile în securitatea cibernetică”. Pentru Europa procentul este chiar mai mic – 7%. Implicarea femeilor este o resursă neexploatată. Este puțin probabil să înlăturăm acest decalaj fără un echilibru de gen mai bun.

Scopul acestui proiect este realizarea unei baze de date cu femei având profiluri diferite și care lucrează în domeniul securității cibernetice.

Women4Cyber ​​are următoarele caracteristici:

  • Doar femeile care lucrează în securitate cibernetică se pot înregistra în baza de date, deși site-ul este public, adică accesibil tuturor.
  • Experții de sex feminin pot fi contactați direct printr-un formular online.
  • Site-ul web are o funcționalitate de căutare, adică ar fi posibilă efectuarea unei căutări pe site-ul web în funcție de nume, cuvinte cheie, sector, domenii de expertiză, limbi sau țara de reședință.
  • Domeniile de expertiză sunt formate din cuvinte cheie bazate pe taxonomie publicate de Centrul Comun de Cercetare.
  • Baza de date va fi actualizată, permițând noilor participanți să se înregistreze la timp și participanților existenți să își actualizeze detaliile.
  • Baza de date va fi în engleză.

Registrul, care conține diverse profiluri și mapează diferite domenii de expertiză, este accesibil tuturor și va fi actualizat în mod regulat. Mai multe informații despre inițiativa Women4Cyber ​​sunt disponibile aici.

Continue Reading

U.E.

Comisia Europeană dorește să demareze procedura de revizuire a Directivei privind securitatea cibernetică. Executivul european a lansat astfel o consultare publică prin care urmărește să colecteze opinii din partea tuturor părților și a persoanelor interesate

Published

on

Comisia Europeană intenționează să demareze procedura de revizuire a Directivei privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (Directiva NIS), motiv pentru care Executivul european a lansat o consultare publică, deschisă până la 2 octombrie 2020, al cărei scop este să colecteze opinii cu privire la punerea în aplicare a acesteia și la impactul eventualelor schimbări viitoare, informează Reprezentanța Comisiei Europene în România într-un comunicat.

”Întrucât viața noastră de zi cu zi și economiile țărilor noastre devin din ce în ce mai dependente de soluțiile digitale, avem nevoie de o cultură a mijloacelor de securitate de ultimă generație în sectoare vitale care se bazează pe tehnologiile informației și comunicațiilor”, a transmis vicepreședintele executiv pentru o Europă pregătită pentru era digitală, Margrethe Vestager.

La rândul său, comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton a apreciat că pandemia de COVID-19 ”a demonstrat cât este de important să se asigure reziliența infrastructurii noastre de rețea, în special în sectoare sensibile, cum ar fi sănătatea. Această consultare reprezintă o ocazie pentru părțile interesate de a informa Comisia cu privire la stadiul pregătirii companiilor și a organizațiilor în materie de securitate cibernetică, precum și de a propune modalități de îmbunătățire în continuare a acesteia.”

De la adoptarea sa, Directiva privind securitatea cibernetică a asigurat o mai bună pregătire a statelor membre pentru incidente cibernetice și o intensificare a cooperării dintre acestea prin intermediul Grupului de cooperare privind securitatea rețelelor și a informațiilor.

Directiva obligă societățile care furnizează servicii esențiale în sectoare vitale, cum ar fi sectorul energiei, transporturilor, bancar, infrastructurilor piețelor financiare, sănătății, furnizării și distribuției de apă și infrastructurii digitale, precum și furnizorii de servicii digitale-cheie, precum motoarele de căutare, serviciile de cloud computing sau piețele online, să își protejeze sistemele informatice și să raporteze autorităților naționale incidentele majore de securitate cibernetică.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending