Italia și Spania, principalele țări beneficiare ale planului de redresare economică propus de Comisia Europeană, au salutat miercuri pachetul financiar prezentat de șefa executivului european Ursula von der Leyen, care cuprinde un instrument de recuperare de 750 de miliarde de euro bazat pe granturi și împrumuturi și Cadrul financiar multianual clasic, ce pentru perioada 2021-2027 se va ridica la 1.100 de miliarde de euro. Planul gigantic, care trebuie negociat și aprobat de cele 27 de state membre în unanimitate, a fost primit în termeni pozitivi și la Paris sau Berlin, însă statele recunoscute pentru rigorile lor bugetare – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – preferă o redresare economică bazată exclusiv pe împrumuturi și nu pe subvenții bugetare, fapt care anticipează tratative îndelungate, deși instrumentele de finanțare ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021. Între timp, cancelarul german Angela Merkel, care se pregătește de preluarea președinției Consiliului UE la 1 iulie, a recunoscut că aprobarea acestei inițiativa va lua timp și nu va putea fi finalizată la summitul liderilor europeni anunțat și programat pentru data de 19 iunie de președintele Consiliului European, Charles Michel. La București, planul a fost salutat de prim-ministrul Ludovic Orban, într-o convorbire telefonică cu cancelarul Germaniei.

Conform unor documente citate de AFP, DPA și Bloomberg, Italia va fi principalul beneficiar al acestui plan, urmând să primească subvenţii şi credite ce însumează circa 172 de miliarde de euro, iar a doua ţară beneficiară a acestui plan este Spania, care va putea obţine subvenţii şi credite în total de circa 140 miliarde de euro. Surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că România va beneficia de peste 30 de miliarde de euro. 19,62 miliarde de euro vor fi acordate țării noastre sub formă de granturi, iar 11,58 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Uniunea Europeană “merge cu adevărat în direcţia indicată de Italia. Am fost descrişi drept vizionari pentru că am crezut (în acest plan) de la început”, a reacţionat Giuseppe Conte pe Twitter, citat de Agerpres.

Guvernul spaniol a primit ”pozitiv” pachetul financiar prezentat de preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, care ”cuprinde multe dintre cererile formulate de Spania” și care reprezintă o bună bază de negociere, se arată într-un comunicat al guvernului condus de Pedro Sanchez.

La rândul ei, Franţa a cerut statelor membre să susţină planul Comisiei, preşedintele Emmanuel Macron vorbind despre ”o zi esenţială pentru Europa’‘, iar Germania a salutat faptul că executivul european ”a preluat elementele iniţiativei franco-germane” privind constituirea unui fond european de redresare în urma pandemiei de coronavirus.

Însă cancelarul german Angela Merkel a avertizat şi ea la o conferinţă de presă că negocierile asupra planului de 750 de miliarde de euro vor fi ”dificile” şi nu se vor încheia până la summitul european din iunie. ”Obiectivul ar trebui să fie să găsim suficient timp în toamnă pentru ca parlamentele naţionale şi Parlamentul European să poată discuta” şi planul să intre în vigoare pe 1 ianuarie 2021, a mai spus Merkel.

Dar planul executivului european se loveşte de reticenţa câtorva state membre, în principal Olanda, Danemarca, Austria şi Suedia, grupul aşa-numit al ”frugalilor”, care ar fi preferat să susţină economia UE numai prin împrumuturi, şi nu prin subvenţii, aceste state dorind de asemenea reducerea contribuţiilor naţionale la bugetul UE.

Cancelarul austriac Sebastian Kurz a apreciat că planul Comisiei este ”punctul de plecare pentru negocieri”, repetând că preferă acordarea de credite, nu de subvenţii. ”Sunt ţări care trebuie să plătească (în cadrul planului), precum olandezii, suedezii, danezii şi noi. Prin urmare, fiind responsabili faţă de contribuabilii noştri, spun clar că suntem în favoarea împrumuturilor”, a precizat el.

În schimb, planul a fost salutat şi de Polonia, care ar fi a patra ţară beneficiară a acestuia,după Italia, Spania şi Franţa, cu subvenţii în valoare de peste 37 de miliarde de euro. Acest plan ”va fi benefic pentru Europa, va fi benefic pentru Polonia”, a spus premierul polonez Mateusz Morawiecki, care însă a descris şi el propunerea Comisiei drept un punct de plecare pentru negocieri.

Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație. Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit Ursulei von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi.

Finanțarea de 750 de miliarde de euro va fi direcționată prin programele UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu după 2058. De asemenea, cei 750 de miliarde de euro incluși în instrumentul de redresare vor fi investiți pe trei piloni: sprijinirea statelor membre pentru a face investiții și reforme, relansarea economiei UE prin stimularea investițiilor private și lecții învățate în urma crizei.

Instrumentul de 750 de miliarde de euro este superior propunerii de 500 de miliarde de euro lansată de președintele francez Emmanuel Macron și de cancelarul german Angela Merkel. Însă, pachetul propus de Comisia Europeană prevede că 500 de miliarde de euro vor fi obținute de Comisia Europeană de pe piețele de capital și vor fi acordate statelor membre sub forma unor subvenții, ceea ce înseamnă că achitarea acestor datorii va putea fi realizată în comun, la nivel european.

Restul de 250 de miliarde vor fi acordate sub formă de împrumut pentru statele membre, ele reflectând propunerea celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – care se opun oricărei mutualizări a datoriilor la nivel european.

Planul constituie baza pentru negocierile dintre țările membre ale UE, care se confruntă cu dispute politice cu privire la cât de mult ar trebui să ofere o finanțare pentru redresare și dacă această finanțare ar trebui să fie sub formă de împrumuturi sau subvenții.

Potrivit Comisiei Europene, este necesar ca în cadrul Consiliului European, până în iulie, să se ajungă rapid la un acord politic cu privire la instrumentul Next Generation EU și la bugetul general al UE pentru perioada 2021-2027, pentru a da un nou dinamism redresării și a oferi UE un instrument solid de relansare a economiei și de construire a viitorului.