Cancelarul german Angela Merkel urmează să se întâlnească miercuri, la Bruxelles, cu liderii principalelor trei instituţii ale Uniunii Europene pentru a discuta despre agenda preşedinţiei germane a Consiliului UE, care pare să fie dominată de redresarea economică în urma pandemiei de COVID-19. În cadrul primei sale vizite externe efectuate după izbucnirea pandemiei de COVID-19, Merkel se va adresa mai întâi Parlamentului European, unde va prezenta prioritățile președinției germane.

Apoi, Angela Merkel Merkel se va întâlni cu preşedinţii Parlamentului European, Consiliului European şi Comisiei Europene – David Sassoli, Charles Michel şi Ursula von der Leyen.

Întâlnirea celor patru lideri are loc în baza articolului 324 din Tratatul Uniunii Europene și a fost solicitată de șefa Comisiei Europene pentru a declanșa dialogul și negocierile inter-instituționale în vederea ajungerii la un acord privind planul de relansare și Cadrul Financiar Multianual. Ursula von der Leyen i-a invitat pe Angela Merkel, Charles Michel și pe David Sassoli, președintele Parlamentului European, la no reuniune cvadrilaterală, miercuri, la sediul Comisiei Europene.

Întâlnirea celor patru lideri și vizita cancelarului german la Bruxelles se petrece cu o săptămână înaintea summitului extraordinar în care liderii celor 27 de state membre vor încerca din nou să ajungă la un compromis asupra planului european de redresare economică. La finalul lunii iunie ei au avut un schimb de opinii pe acest subiect și au convenit să organizeze, la jumătatea lunii iulie, primul summit în persoană după declanșarea pandemiei.

Într-o videoconferință comună pe care au avut-o săptămâna trecută, von der Leyen și Merkel au pus presiune pe liderii statelor membre ale Uniunii Europene pentru a ajunge rapid la un acord asupra planului de relansare a Uniunii Europene. De asemenea, presa de la Bruxelles a notat luni că președintele Consiliului European este așteptat să prezinte până la finalul săptămânii propunerea sa revizuită privind bugetul multianual și privind planul de relansare, așa numitul “nego-box” pe baza căruia liderii vor dezbate la Consiliul din 17-18 iulie. În acest sens, Charles Michel a avut săptămâna trecută consultări cu toți liderii UE.

Separat, președintele Parlamentului European le-a reamintit liderilor europeni că un vot final trebuie dat de eurodeputații și le-a solicitat acestora să țină cont de poziția Parlamentului, care dorește mai mulți bani pentru tineri, cercetare și programul Erasmus.  “Cu toții trebuie să facem un efort comun. Trebuie să spunem celorlalte instituții că noi vom copleși cu datorii viitoarele generații, fie că vorbim de împrumuturi sau de subvenții, asta se va întâmpla (…) Dacă răspunsul Uniunii Europene și al statelor membre nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor”, a spus David Sassoli într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro și alte cinci publicații din UE.

Comisia Europeană a propus un pachet de 750 de miliarde euro, dintre care 500 miliarde euro sub formă de granturi şi 250 miliarde euro în credite. De asemenea, executivul european a propus și un Cadrul Financiar Multianual de 1.100 de miliarde.

Dar, deşi discuţiile pe care Angela Merkel le are prevăzute miercuri la Bruxelles ar putea deschide calea către avansarea negocierilor în timpul săptămânii viitoare, încă există critici dure din partea Ţărilor de Jos, Suediei, Danemarcei şi Austriei faţă de unele aspecte ale propunerii executivului european.

În același timp, Comisia Europeană a publicat marți previziunile economice de vară, în care arată că economia Uniunii Europene se va confrunta anul acesta cu o recesiune profundă ca urmare a pandemiei produse de coronavirus, în pofida răspunsului politic rapid și cuprinzător la nivel UE și la nivel național. Economia zonei euro va înregistra o contracție de 8,7 % în 2020 și o creștere de 6,1 % în 2021. Se preconizează că economia UE se va contracta cu 8,3 % în 2020 și va crește cu 5,8 % în 2021.

Grecia nu va accepta condiţiile stricte impuse de Uniunea Europeană pentru folosirea fondurilor din cadrul planului de relansare de 750 de miliarde de euro conceput după pandemia de COVID-19, a declarat premierul elen Kyriakos Mitsotakis pentru Financial Times într-un interviu publicat duminică, relatează Reuters.

“Grecii s-au maturizat mult. Şi vrem să ne facem propriile reforme“, a anunţat şeful guvernului de la Atena, citat de Politico Europe.

Guvernul elen se opune unui tip de condiții stricte, dar nepopulare, impuse țării în timpul crizei datoriilor, când “troica” formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional a obligat Grecia să facă reforme.

Mitsotakis a adăugat că și alte țări UE din sud consideră că propunerea de includere a unor “condiționalități” în cadrul planului de redresare, prin care Comisia Europeană urmărește să se asigure că banii europeni sunt cheltuiți pentru îmbunătățirea competitivității, este “inacceptabilă din punct de vedere politic”.

O revizuire semestrială a performanţelor economice desfăşurată de Comisia Europeană este suficientă şi nu este nevoie de “condiţionalităţi stricte suplimentare”, a insistat el, potrivit Agerpres.

Mitsotakis a declarat pentru Financial Times că Grecia are “o agendă de reforme foarte agresivă” care se va concentra pe “tranziţia verde”, “tranziţia digitală” şi încurajarea investiţiilor, în parte printr-un program de privatizare.

Premierul Greciei a făcut aceste comentarii cu mai puțin de două săptămâni înainte de primul summit în persoană al liderilor UE după izbucnirea pandemiei, o reuniune extraordinară ce va avea loc în perioada 17-18 iulie la Bruxelles și care va fi consacrată negocierilor pentru instrumentul de recuperare Next Generation EU de 750 de miliarde și pentru Cadrul Financiar Multianual de 1.100 de miliarde de euro.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și mai mulți lideri influenți precum cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron își doresc un acord până la finalul lunii iulie, în vreme ce grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – continuă să solicite o redresare economică bazată mai mult pe împrumuturi și mai puțin pe subvenții.

Principala condiționalitate propusă de Comisia Europeană și susținută de Germania prevede instituirea criteriului de respectare a statului de drept în accesarea fondurilor europene.

Pe de altă parte, Comisia Europeană a cerut statelor membre să își construiască un plan național de recuperare economică în concordanță cu prioritățile evidențiate de Semestrul European și tranzițiile ecologică și digitală.

Germania, stat membru fondator al Uniunii Europene, preia astăzi președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, într-un moment delicat pentru proiectul european, care se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa – pandemia de coronavirus, având ca obiectiv consolidarea unei Europe puternice, solidare, dar și suverane în timpul celei mai profunde recesiuni economice după cel de-al Doilea Război Mondial.

Pentru cancelarul Angela Merkel, aceasta va fi ultima sa președinție la Consiliul UE, după cea din 2007 când a avut un rol decisiv în a debloca negocierile pentru Tratatul de la Lisabona. Mandatul pe care Germania și-l asumă de la 1 iulie echivalează cu moștenirea politică pe care Merkel, cel mai longeviv lider european în funcție, o va lăsa Europei într-un moment în care liderii săi politici negociază planul de relansare post-criză de 750 de miliarde de euro și viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 în valoare de 1.100 de miliarde, iar primul test major va fi summit-ul extraordinar din 17-18 iulie de la Bruxelles.

Pentru Angela Merkel, care a anunțat că se va retrage din funcție după alegerile din toamna lui 2021, miza este una uriașă. După multiplele crize prin care a trecut la conducerea Germaniei și în centrul deciziilor europene, cancelarul german trebuie să probeze încă o dată că poate ajuta Europa să depășească o criză aproape existențială. De altfel, instrumentul de recuperare economică care se ridică la 750 de miliarde de euro și care a fost propus de Comisia Europeană se bazează pe arhitectura planului franco-german anunțat de Angela Merkel și Emmanuel Macron, fiind pentru prima dată când Parisul și Berlinul cad de acord asupra necesității unei datorii comune la nivel european. De asemenea, contextul în care Germania asigură această președinție este important pentru viitorul Europei și dintr-o altă perspectivă: Angela Merkel va face echipă cu Ursula von der Leyen, primul german președinte al Comisiei Europene după 52 de ani și singurul om politic german care a făcut parte din toate cancelariile lui Merkel.

“Aceasta este o datorie pe care o aștept enorm. (…) Europa are nevoie de noi, așa cum și noi avem nevoie de ea, nu numai ca o moștenire istorică, ci ca un proiect care ne duce spre viitor”, a spus Angela Merkel, în urmă cu aproape două săptămâni, în Bundestag-ul german, când a prezentat prioritățile președinției germane, amintind însă că pandemia de coronavirus “a dezvăluit cât de fragil este încă proiectul european”. Ulterior, într-un amplu interviu acordat presei europene în ajunul președinției germane, Merkel a enunțat prioritatea absolută a ultimei sale președinții la Consiliul UE: “Pentru ca Europa să supraviețuiască, economia ei trebuie să supraviețuiască“.

Angela Merkel, care a contribuit semnificativ la depășirea a trei crize majore europene – financiară, a monedei euro și a migrației -, a evidenţiat acum nevoia de solidaritate, de coeziune și de unitate pentru a depăşi criza provocată de pandemie.

“Suntem conștienți de faptul că există așteptări mari de la președinția Germaniei. Vrem să ne ridicăm la nivelul acestora, încercând ca toți să ieșim din criză nevătămați și ca Europa să fie pregătită pentru viitor. Doar împreună putem reuși să ne trăim valorile europene și să le apărăm împotriva celorlalți: democrație, drepturile omului și statul de drept”, a mai declarat ea, sâmbătă, în podcast-ul său săptămânal.

Misiunea președinției germane: “Să facem Europa puternică din nou”

”În timpul preşedinţiei germane a Consiliului UE vom face tot ce ne stă în putere pentru a gestiona împreună această sarcină într-un mod prin care să privim înainte şi să facem Europa puternică din nou”, scrie guvernul german într-o sinteză a programului său pentru această preşedinţie semestrială.

Germania deschide, de altfel, la 1 iulie noul trio de președinții format alături de Portugalia și de Slovenia și care înlocuiește trio-ul ce a debutat cu președinția României la Consiliul UE, a continuat cu cea a Finlandei și s-a încheiat cu președinția Croației, marți, 30 iunie. Este pentru a 13-a oară când Germania asigură președinția rotativă a Consiliului UE.

Președinția germană a Consiliului UE debutează sub motto-ul “Împreună pentru relansarea Europei”, iar Angela Merkel și guvernul german și-au asumat că mandatul semestrial al Germaniei la cârma Consiliului va fi influențat de măsurile și acțiunile necesare combaterii crizei coronavirusului. De altfel, Germania și-a auto-intitulat această președinție drept “sprintul” unei “curse de ștafetă”.

Programul și prioritățile președinției germane a Consiliului UE, care au fost prezentate atât în Bundestag, cât și statelor membre ale UE în cadrul Consiliului Afaceri Generale, își propun, în principal, depășirea pe termen lung a consecințelor crizei COVID-19 și redresarea economică și socială a Europei.  De asemenea, programul de lucru al președinției germane pledează pentru mai multe principii ce vizează “o Europă mai puternică și mai inovatoare, o Europă echitabilă, o Europă durabilă, o Europa a securității și a valorilor comune, o Europă puternică în lume”.

Cele trei priorități vizează protecția climatică și tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, digitalizarea economiei și a societății, cu accent independență, suveranitate și reducere a dependenței exagerate de părți terțe, și o responsabilitate globală mai mare pentru Europa.

Președinția germană a Consiliului UE se va concentra direct asupra depășirii pandemiei de COVID-19: combaterea răspândirii virusului, sprijinirea redresării economiei europene și consolidarea coeziunii sociale în Europa. În vederea realizării acestui obiectiv, Germania își confirmă angajamentul față de acțiunile comune aprobate, solidaritatea europeană și valorile comune.

Puteți citi, pe larg, despre președinția germană a Consiliului UE aici.