Connect with us

CONSILIUL UE

Uniunea economică și monetară: Cele 19 țări UE din zona euro au semnat reforma Tratatului privind Mecanismul European de Stabilitate și Acordul privind Fondul unic de rezoluție

Published

on

© European Union, 2021

Statele membre ale zonei euro au semnat marți două acorduri esențiale privind dezvoltarea Uniunii economice și monetare și a Uniunii bancare – reforma Tratatului privind Mecanismul European de Stabilitate (MES) și Acordul Interguvernamental privind Fondul unic de rezoluție, a anunțat președintele Eurogrupului, Paschal Donohoe, care este și ministrul de finanțe al Irlandei.

Marcăm o etapă importantă în dezvoltarea ulterioară a Uniunii Economice și Monetare, care va consolida capacitățile de prevenire și rezolvare a crizelor din zona euro, precum și Uniunea Bancară. De asemenea, demonstrăm unitatea noastră de scop pentru a realiza progrese în probleme importante în beneficiul tuturor cetățenilor noștri“, a afirmat Donohoe, citat într-un comunicat.

Acordurile menționate survin ca urmare a concluziilor adoptate de liderii statelor UE la Consiliul European din decembrie trecut, când liderii naționali  au solicitat miniștrilor de finanțe europeni să pună bazele unui plan de lucru pentru finalizarea Uniunii Bancare și au salutat acordul convenit de miniștrii de resort din statele membre cu privire la reforma Mecanismului European de Stabilitate prin introducerea unui Fond unic de rezoluție sub forma unei linii de credit până la începutul anului 2022.

La 30 noiembrie 2020, Eurogrupul a ajuns la un acord politic în legătură cu pachetul de reformă al MES. Acordul va face MES mai eficient și mai flexibil. Reforma stabilește un backstop comun pentru Fondul unic de rezoluție (SRF) sub forma unei linii de credit din MES, care urmează să fie introdusă până la începutul anului 2022, cu doi ani înainte de calendarul inițial.

Decizia luată de Eurogrup în ceea ce privește introducerea timpurie a backstop-ului recunoaște eforturile considerabile ale sectorului bancar european, ale autorităților de supraveghere și ale statelor membre în îmbunătățirea semnificativă a tuturor indicatorilor de reducere a riscurilor din ultimii ani.

Reforma Tratatului MES va extinde mandatul Mecanismului cu noi sarcini și responsabilități: va fi echipat cu o linie de credit de precauție mai accesibilă și va avea un rol mai puternic în programele de asistență financiară și prevenirea crizelor. Împreună cu introducerea timpurie a backstop-ului comun, acest lucru va contribui la asigurarea faptului că zona euro este capabilă să facă față provocărilor dacă apar.

Potrivit lui Pascal Donohoe, cele două acorduri vor intra în vigoare anul viitor, după ce vor fi ratificate de parlamentele naționale. Ele au fost semnate de Austria Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Spania, Slovenia și Slovacia.

Așa cum a fost creat în 2012, ca răspuns la criza economico-financiară, Mecanismul european de stabilitate (MES) este o instituție financiară creată de statele membre din zona euro, cu o putere maximă de creditare de 500 de miliarde de euro. În luna aprilie a acestui an, ca parte a măsurilor de atenuare a impactului crizei COVID-19, miniștrii de finanțe din zona euro au decis deblocarea a trei plase de siguranță, între care și aproximativ 240 de miliarde de euro din MES.

Uniunea bancară a fost creată în urma crizei financiare și are, în prezent, două componente, Mecanismul unic de supraveghere (MUS) și Mecanismul unic de rezoluție (MUR). MUS supraveghează băncile cele mai mari și mai importante din zona euro direct la nivel european, în timp ce obiectivul MUR este de a desfășura procedura de rezoluție pentru băncile cu dificultăți majore în mod adecvat și cu costuri minime pentru contribuabili și economia reală.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul Energiei: România este în plin proces de refacere a stocurilor de gaze, mizând pe un mix energetic echilibrat

Published

on

© European Union

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a participat la reuniunea Conisiului Energiei, prilej cu care a transmis că România este în plin proces de refacere a stocurilor de gaze și că țara noastră rămâne un susținător al solidarității între statele membre și al colaborării în domeniul energetic. 

„România, la rândul ei, mizează pe un mix energetic echilibrat. Dezvoltarea producției interne de gaz natural, energie nucleară și creșterea ponderii energiei regenerabile cuplat cu măsuri de eficiență energetică reprezintă coordonatele strategice pentru perioada următoare. România a început de curând valorificarea resurselor din Marea Neagră din perimetrele de adâncime redusă, cu potențial estimat la 1 miliard metri cubi pe an ceea ce reprezintă aproximativ 10% din consumul de gaze al României. Prin preluarea integrală a participației ExxonMobil, de către Romgaz, România are de asemenea în vedere demararea exploatării din perimetrul Neptun Deep, în perspectiva anului 2026”, a transmis ministrul român în cadrul reuniunii. 

De asemenea, acesta a informat că proiectele în domeniul nuclear continuă conform planificării stabilite (retehnologizarea Unității 1, Unitățile 3 și 4), România anunțând de curând amplasamentul potențial al primului reactor modular de mici dimensiuni, la Doicești, județul Dâmbovița.Pentru iarna viitoare,  „România este în plin proces de refacere a stocurilor de gaze, fiind importantă în acest sens și coordonarea cu grupul regional creat la Sofia ca parte a Platformei energetice comune a UE.”

În prima parte a reuniunii, alături de celelalte state membre, ministrul Virgil Popescu adoptat poziția de negociere a Consiliul asupra formelor revizuite ale directivelor privind eficiența energetică și promovarea energiei din surse regenerabile, elemente cheie ale securității energetice în UE: „Cele două directive vor contribui la creșterea ponderii energiei din surse regenerabile și la o utilizare mai eficientă a resurselor, ambele cu impact direct asupra reducerii prețului la energie pentru consumatori. Cele două directive revizuite adoptate la nivelul Consiliului urmează să intre în etapa de negociere inter-instituțională între Parlamentul European și Consiliu.”

În a doua parte, statele membre au dezbătut problema securității energetice în contextul continuării conflictului din Ucraina și al pregătirii pentru iarna viitoare.

Potrivit ministrului, din perspectiva României, sunt importante 5 direcții strategice de acțiune pentru perioada următoare:
(1) creșterea producției din surse interne într-o manieră neutră din punct de vedere tehnologic;
(2) refacerea stocurilor de gaze pentru iarna următoare la un nivel de cel puțin 80%;
(3) consolidarea infrastructurii pentru transportul și depozitarea gazului natural – finalizarea Coridorului Vertical (Grecia-Bulgaria-România) și utilizarea Coridorului Transbalcanic (Turcia, Bulgaria, România, Ucraina și Republica Moldova);
(4) operaționalizarea Platformei Energetice pentru achiziționarea în comun a gazelor naturale;
(5) energie stabilă și accesibilă pentru consumatori.

„România rămâne un susținător al solidarității între Statele Membre și al colaborării în domeniul energetic”, a conchis oficialul Guvernului. 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Statele membre au adoptat definitiv regulamentul potrivit căruia capacitățile de stocare a gazelor în UE vor fi pline înainte de sezonul de iarnă

Published

on

© European Union, 2012

La trei luni de la publicarea propunerii legislative de către Comisia Europeană, Consiliul UE a adoptat definitiv regulamentul care urmărește să asigure faptul că, în pofida perturbărilor de pe piața gazelor, capacitățile de stocare a gazelor în UE sunt pline înainte de sezonul de iarnă și că pot fi partajate între statele membre într-un spirit de solidaritate, informează comunicatul oficial. 

Acesta este un pas important în direcția consolidării securității aprovizionării cu energie a Uniunii Europene în contextul războiului din Ucraina.

„Datorită negocierilor desfășurate în mai puțin de două luni, Uniunea dispune în prezent de un instrument care impune fiecărui stat membru să se pregătească pentru perioada de iarnă cu un stoc de a gaze suficient și să faciliteze partajarea acestuia între țări. Salut acest regulament foarte operațional, care, în contextul internațional pe care îl cunoaștem, permite consolidarea rezilienței energetice europene și a solidarității concrete între statele membre”, a declarat Agnès Pannier-Runacher, ministrul  francez responsabil cu tranziția energetică.

Regulamentul prevede că instalațiile de înmagazinare subterană a gazelor de pe teritoriul statelor membre trebuie să fie umplute înainte de începutul iernii 2022-2023 la cel puțin 80% din capacitate și la 90% din capacitate înainte de începutul următoarelor perioade de iarnă. La nivel mondial, Uniunea va încerca să constituie, în mod colectiv, stocuri de 85% din capacitatea de înmagazinare subterană a gazelor în 2022.

Citiți și: Parlamentul European aprobă planurile de refacere a rezervelor de gaze naturale înainte de iarnă

Întrucât capacitățile de stocare a gazelor și situațiile naționale variază foarte mult, statele membre vor putea, în funcție de situație, să îndeplinească parțial obiectivele de stocare prin includerea unor stocuri de gaz natural lichefiat (GNL) sau de combustibili alternativi. Pentru a ține seama de situația statelor membre cu capacități de stocare foarte mari în raport cu consumul lor național de gaze, obligația de a constitui stocuri subterane va fi limitată la 35% din consumul mediu anual de gaze al statelor membre în ultimii cinci ani.

Unele state membre nu dispun de instalații de stocare pe teritoriul lor, astfel încât regulamentul prevede că aceste state membre trebuie să stocheze 15% din consumul lor național anual de gaze în stocuri situate în alte state membre și, prin urmare, să aibă acces la rezervele de gaze stocate în alte state membre. Mecanismul va spori securitatea aprovizionării cu gaze a acestor state, partajând în același timp sarcina financiară a umplerii capacităților de stocare ale Uniunii.

Regulamentul prevede, de asemenea, certificarea obligatorie a tuturor operatorilor de situri de stocare subterană a gazelor de către autoritățile statelor membre în cauză. Certificarea acestora vizează evitarea riscurilor potențiale de influență externă asupra infrastructurii critice de stocare, care ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii sau orice alt interes esențial în materie de securitate. Este prevăzută o procedură de certificare accelerată pentru siturile de stocare cu o capacitate mai mare de 3,5 TWh care au fost umplute la niveluri sub media Uniunii în 2020 și 2021.

Obligațiile de a umple capacitățile de stocare vor expira la 31 decembrie 2025, pe când obligațiile de certificare ale operatorilor de stocuri vor continua și după această dată. Regulamentul prevede acordarea unei derogări pentru Cipru, Malta și Irlanda atât timp cât aceste țări nu sunt direct interconectate cu sistemele de gaze ale altor state membre.

Salutând adoptarea în cadrul Consiliului Energie de la Luxemburg, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a declarat că  Parlamentul și Consiliul au dat dovadă de o abordare pozitivă și constructivă cu privire  la această propunere, informează Comisia Europeană

„Aceasta este o declarație importantă a unității, determinării și rapidității de acțiune a UE în fața demersurilor Kremlinului de a-și transforma în arme exporturile de gaze naturale. Acum este esențial să continuăm să ne îndeplinim noile obiective de stocare și să ne intensificăm pregătirea în cazul în care situația se va deteriora și mai mult”, a spus comisarul european. 


La 23 martie 2022, Comisia Europeană a prezentat proiectul său de regulament. Propunerea modifică două regulamente existente, privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale și accesul la rețelele pentru transportul gazelor naturale.

În concluziile sale din 24 și 25 martie 2022, Consiliul European a însărcinat Consiliul să examineze propunerile Comisiei, luând în considerare în mod corespunzător și respectând interesele statelor membre cu o capacitate de înmagazinare semnificativă pentru a asigura un echilibru adecvat între statele membre. Consiliul European a considerat că refacerea stocurilor de gaze în întreaga Uniune ar trebui să înceapă cât mai curând posibil, ținând seama pe deplin de măsurile naționale de pregătire.

Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord în cadrul negocierilor interinstituționale care au avut loc la 19 mai. Parlamentul European a adoptat regulamentul la 23 iulie. Adoptarea de către Consiliu închide procedura. Regulamentul va fi publicat foarte curând în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare în ziua următoare datei publicării sale.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Noi norme privind raportarea sustenabilității corporative: Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord politic provizoriu

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns marți, 21 iunie, la un acord politic provizoriu cu privire la Directiva privind raportarea sustenabilității corporative (CSDR), informează comunicatul oficial

Propunerea vizează remedierea deficiențelor normelor existente privind divulgarea informațiilor nefinanciare, care nu au fost de o calitate suficientă pentru a permite luarea în considerare în mod corespunzător de către investitori. Astfel de deficiențe împiedică tranziția către o economie durabilă.

„Acest acord este o veste excelentă pentru toți consumatorii europeni. Aceștia vor fi acum mai bine informați cu privire la impactul întreprinderilor asupra drepturilor omului. Acest lucru înseamnă mai multă transparență pentru cetățeni, consumatori și investitori. Aceasta înseamnă, de asemenea, mai multă lizibilitate și simplitate în informațiile furnizate de companii, care trebuie să-și joace pe deplin rolul lor în societate. Prin acest text, Europa se află în fruntea cursei internaționale către standarde, stabilind standarde înalte în conformitate cu ambițiile noastre sociale și de mediu”, a declarat Bruno le Maire, ministru francez al economiei.

Care sunt noile reguli?

Directiva privind raportarea sustenabilității corporative modifică directiva din 2014 privind raportarea nefinanciară. Aceasta introduce cerințe de raportare mai detaliate și garantează că marile companii sunt obligate să raporteze cu privire la aspecte legate de sustenabilitate, cum ar fi drepturile de mediu, drepturile sociale, drepturile omului și factorii de guvernanță.

CSRD introduce, de asemenea, o cerință de certificare pentru raportarea durabilității, precum și o accesibilitate îmbunătățită a informațiilor, impunând publicarea acestora într-o secțiune specială a rapoartelor de gestiune ale întreprinderilor.

Grupul consultativ european pentru raportarea financiară va fi responsabil pentru stabilirea standardelor europene, în urma consultanței tehnice oferite de o serie de agenții europene.

Cine va fi vizat de această directivă?

Normele UE privind informațiile nefinanciare se aplică marilor societăți de interes public cu peste 500 de angajați, precum și tuturor societăților mari și tuturor societăților cotate pe piețele reglementate. Aceste societăți sunt, de asemenea, responsabile de evaluarea informațiilor la nivelul filialelor lor.

Normele se aplică, de asemenea, IMM-urilor, ținând cont de caracteristicile lor specifice. IMM-urile vor avea posibilitatea de a renunța la aplicarea directivei în timpul unei perioade de tranziție, ceea ce înseamnă că vor fi scutite de aplicarea directivei până în 2028.

Pentru societățile din afara Europei, cerința de a furniza un raport de sustenabilitate se aplică tuturor societăților care generează o cifră de afaceri netă de 150 milioane euro în UE și care au cel puțin o filială sau sucursală în UE. Aceste societăți trebuie să prezinte un raport privind impactul lor asupra ESG, și anume impactul asupra mediului, social și asupra guvernanței, așa cum este definit în prezenta directivă.

Cine asigură calitatea raportării?

Raportarea trebuie să fie certificată de un auditor sau de un certificator independent acreditat. Pentru a se asigura că societățile respectă normele de raportare, un auditor sau un certificator independent trebuie să se asigure că informațiile privind dezvoltarea durabilă sunt conforme cu standardele de certificare adoptate de UE. Rapoartele societăților din afara Europei trebuie, de asemenea, să fie certificate, fie de un auditor european, fie de unul stabilit într-o țară terță.

De la ce dată se vor aplica normele?

Aplicarea regulamentului va avea loc în trei etape:

  • 1 ianuarie 2024 pentru societățile care fac deja obiectul directivei privind raportarea nefinanciară;
  • 1 ianuarie 2025 pentru societățile care nu fac în prezent obiectul directivei privind raportarea nefinanciară;
  • 1 ianuarie 2026 pentru IMM-urile cotate la bursă, instituțiile de credit mici și necomplexe și societățile de asigurare captive.          

Continue Reading

Facebook

NATO46 mins ago

Klaus Iohannis, la dineul de gală oferit de regele Felipe al VI-lea al Spaniei în onoarea liderilor NATO prezenți la summitul de la Madrid

NATO2 hours ago

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Cele trei țări au semnat un memorandum, iar decizia aderării este “iminentă” la summitul de la Madrid

NATO4 hours ago

Olaf Scholz, înainte de primul său summit NATO: Germania va pune bazele celei mai mari armate convenţionale din Europa în cadrul NATO

NATO4 hours ago

Joe Biden afirmă că summitul NATO de la Madrid este cu “adevărat istoric”. SUA și aliații vor anunța consolidarea pe termen lung a prezenței militare în Europa și pe flancul estic

NATO4 hours ago

Mircea Geoană: Summitul NATO, cel mai important în generații. Atunci când punem la bătaie talentul, libertatea și creativitatea societăților noastre libere, nimeni nu va putea să ne învingă

NATO6 hours ago

Regele Spaniei îi îndeamnă pe liderii NATO să găsească “echilibrul potrivit” între răspunsul la amenințările din est și provocările sistemice: “Predicțiile post-Război Rece s-au evaporat. Competiția dintre marile puteri este peste tot

G76 hours ago

Liderii G7 se angajează să aloce 4,5 miliarde de dolari pentru a asigura ”securitatea alimentară la nivel global”, sugrumată de blocada rusă ”motivată geopolitic” asupra cerealelor ucrainene

NATO6 hours ago

Jens Stoltenberg, declarația zilei de la Madrid: Nu NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei poartă vina pentru problemele economiei mondiale, ci războiul lui Putin împotriva Ucrainei

G77 hours ago

Liderii G7 pledează pentru introducerea unor plafonări de preț la importurile de petrol și gaze rusești

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Emmanuel Macron se împotrivește desemnării Rusiei drept stat sponsor al terorismului

NATO2 hours ago

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Cele trei țări au semnat un memorandum, iar decizia aderării este “iminentă” la summitul de la Madrid

NATO4 hours ago

Joe Biden afirmă că summitul NATO de la Madrid este cu “adevărat istoric”. SUA și aliații vor anunța consolidarea pe termen lung a prezenței militare în Europa și pe flancul estic

NATO4 hours ago

Mircea Geoană: Summitul NATO, cel mai important în generații. Atunci când punem la bătaie talentul, libertatea și creativitatea societăților noastre libere, nimeni nu va putea să ne învingă

NATO6 hours ago

Regele Spaniei îi îndeamnă pe liderii NATO să găsească “echilibrul potrivit” între răspunsul la amenințările din est și provocările sistemice: “Predicțiile post-Război Rece s-au evaporat. Competiția dintre marile puteri este peste tot

NATO6 hours ago

Jens Stoltenberg, declarația zilei de la Madrid: Nu NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei poartă vina pentru problemele economiei mondiale, ci războiul lui Putin împotriva Ucrainei

ROMÂNIA10 hours ago

Parlamentul a adoptat Declarația cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA: Sperăm că aderarea la Programul Visa Waiver se va realiza în cel mai scurt timp

ROMÂNIA12 hours ago

Marcel Ciolacu: Avem o șansă uriașă de a dezvolta componenta economică a parteneriatului strategic cu SUA. Se lucrează deja la planuri detaliate de business

NATO1 day ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

NATO1 day ago

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

INTERNAȚIONAL2 days ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

Team2Share

Trending