Connect with us

RUSIA

Vladimir Putin și Emmanuel Macron, a doua convorbire telefonică în patru zile privind “garanțiile de securitate cerute de Rusia”

Published

on

© Kremlin.ru

Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său francez Emmanuel Macron au avut o convorbire telefonică luni, pentru a doua oară în ultimele patru zile, în plină criză legată de Ucraina, a indicat Kremlinul, citat de AFP, potrivit Agerpres.

“Schimbul de opinii a continuat cu privire la situaţia legată de Ucraina şi problemele legate de garanţiile de securitate cerute pe termen lung cerute de Rusia şi care să fie constrângătoare din punct de vedere juridic”, a afirmat preşedinţia rusă într-un comunicat, publicat ulterior.

“Vladimir Putin a expus încă o dată amănunţit abordările de principiu ale Rusiei în problemele respective”, se menţionează în comunicatul Kremlinului, mult mai succint decât cel difuzat presei în urma convorbirii care a avut loc vineri.

“Acest schimb de opinii este o urmare a convorbirilor preşedintelui Republicii cu omologii săi rus şi ucrainean vineri, 28 ianuarie, şi se înscrie în aceeaşi logică a dezescaladării”, a indicat la rândul său Palatul Elysee după convorbire.

Potrivit preşedinţiei franceze, cei doi şefi de stat “salută favorabil progresele făcute în format Normandia”, formatul existent al convorbirilor care reuneşte Rusia, Ucraina, Germania şi Franţa pentru reglementarea conflictului din Donbas, în estul Ucrainei.

Președintele rus Vladimir Putin a folosit vineri o convorbire telefonică cu președintele francez Emmanuel Macron pentru a acuza SUA și NATO că ignoră “preocupările fundamentale” ale Rusiei cu privire la avansarea NATO în Europa, în timp ce Palatul Elysee a subliniat că Macron și Putin au căzut de acord asupra necesității unei “de-escaladări” în criza ucraineană.

Potrivit unui comunicat din partea Kremlinului privind sumarul conversației, Putin a susținut că aliații occidentali au refuzat să asculte preocupările fundamentale ale Rusiei, inclusiv “împiedicarea expansiunii NATO, refuzul de a desfășura sisteme de arme de atac în apropierea granițelor rusești” și retragerea forțelor aliate pe pozițiile pe care le dețineau în 1997, înainte de extinderea alianței spre est, când Actul Fondator NATO – Rusia a fost semnat.

Comunicatul dens din partea administrației prezidențiale ruse arată că Putin și Macron au avut o “convorbire telefonică amplă”.

Comentariile sale au fost făcute după ce, în această săptămână, atât SUA, cât și NATO au declarat că nu vor face nicio concesie pe aceste fronturi în răspunsurile scrise transmise Moscovei, fiind prima reacția a liderului rus pe această temă.

Aflat marți într-o vizită la Berlin, Macron a prezentat convorbirea telefonică drept un efort major al Franței de a găsi o soluție diplomatică la criza militară cu Rusia, care a masat 100.000 de soldați și arme grele și alte echipamente militare la granița cu Ucraina.

Un consilier a președintelui Macron, citat de France 24, a spus că discuția telefonică “ne-a permis să convenim asupra necesității unei dezescaladări”, adăugând că “președintele Putin nu a exprimat niciun plan ofensiv și a spus că dorește să continue discuțiile cu Franța și cu aliații noștri.

Un oficial de rang înalt de la Palatul Elysée a declarat la începutul acestei săptămâni că Macron plănuia să-i ofere lui Putin “o cale” de dezescaladare.

Potrivit comunicatului difuzat de Kremlin, Emmanuel Macron l-a informat pe Vladimir Putin cu privire la abordările Parisului în calitate de președinție a Consiliului UE.

S-a convenit să se continue dialogul ruso-francez cu privire la întreaga gamă de chestiuni de securitate europeană“, a transmis președinția rusă.

Președintele Emmanuel Macron s-a distins deja prin prezentarea, în plenul Parlamentului European, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei

Miercuri, la Paris, consilieri politici din Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina au purtat discuţii în Formatul Normandia pe tema soluţionării conflictului separatist din estul Ucrainei, unde Franţa şi Germania au primit un ”semnal bun” din partea ruşilor, chiar dacă întâlnirea a fost ”dificilă”.

Între timp, ministrul francez al apărării, Florence Parly, a efectuat prima sa vizită în străinătate din acest an la București, unde a venit însoțită de o echipă de experți pentru a examina potențiala desfășurare militară franceză în România ca parte a prezenței avansate a NATO pe flancul estic, după cum a anunțat Emmanuel Macron.

Totodată, titularul portofoliului externelor la Paris, Jean-Yves Le Drian, care a anunțat că va efectua o vizită în România în semn de susținere pentru “prietenii și aliații români”, a avertizat vineri că decizia privind o confruntare sau colaborare între Rusia și Occident îi aparține lui Vladimir Putin

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

RUSIA

SUA impun noi sancțiuni împotriva Iranului și Rusiei pentru a le transmite că nu acceptă ”folosirea de ființe umane ca monedă de schimb”

Published

on

© European Union, 2023/ Source: EC - Audiovisual Service

Statele Unite au impus noi sancțiuni împotriva Gardienilor Revoluției din Iran și a serviciului de securitate internă al Rusiei, FSB, acuzându-le de ”luare de ostatici” americani, printre care și jurnalistul publicației Wall Street Journal arestat luna trecută în Rusia, transmite AFP, citat de Agerpres.

Prin acest gest, SUA transmit că nu acceptă un astfel de ”comportament josnic de a folosi fiinţe umane ca pioni, ca monedă de schimb, fără a plăti consecinţele”, a declarat un înalt oficial sub acoperirea anonimatului.

Ambele entităţi au făcut deja obiectul unor sancţiuni din partea Departamentului de Stat şi al Trezoreriei SUA.

Aceste sancțiuni suplimentare au ca scop ”tragerea la răspundere a vinovaților și, astfel, prevenirea apariției unei noi serii de cazuri de acest tip”, a completat oficialul.

Diplomația americană, prin secretarul de stat Antony Blinken, a încercat să soluționeze problema prin dialog, contactându-l pe ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, căruia i-a solicitat ca jurnalistul american reținut ilegal să fie de îndată eliberat, solicitare care nu a avut niciun efect.

Serviciile de securitate ruse l-au reținut pe Evan Gershkovich la Ekaterinburg, în Urali, fiind acuzat de spionaj, un caz fără precedent în istoria recentă a țării.

Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a condamnat acest gest și a criticat ”disprețul sistematic” pentru care Moscova îl manifestă față de libertatea presei.

Un mesaj similar a venit și din partea României, prin vocea lui Bogdan Aurescu, care a calificat ”astfel de atacuri flagrante asupra libertății presei, un element fundamental al democrației” drept ”inacceptabile”.

Continue Reading

CHINA

Luxemburgul propune un dialog China-SUA privind războiul din Ucraina: “Cea mai mare greșeală ar fi să împingem China mai aproape de Moscova”

Published

on

© NATO

Cea mai mare greșeală pe care Occidentul ar putea să o facă este să împingă China mai aproape de Moscova, a atenționat joi premierul Luxemburgului, Xavier Bettel, calificând drept “un prim pas” apelul telefonic dintre președinții Chinei și Ucrainei și pledând pentru un schimb de opinii între SUA și China cu privire la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

“Cred că apelul telefonic care a avut loc ieri este un prim pas. Cred că merge în direcția corectă. Este vorba despre dialogul dintre Ucraina și o putere mondială. Știm că China este un actor-cheie”, a spus Bettel, într-o conferință de presă susținută la Bruxelles alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

El a admis că dialogul dintre Occident și China nu este unul facil, dar a subliniat că interacțiunile sunt importante și că “cea mai mare greșeală pe care am putea să o facem este să împingem China mai aproape de Moscova“.

“China ar putea juca un rol, știind că există o singură națiune agresoare și o singură națiune care a fost agresată. Am mai spus-o și înainte: Cred că între SUA și China, sunt doi actori cheie la nivel mondial, ar trebui să existe un schimb de opinii pentru a discuta situația”, și-a exprimat premierul luxemburghez punctul de vedere.

Bettel a insistat că acest dialog nu trebuie să aibă loc la nivelul președinților Xi Jinping și Joe Biden, ci el se poate desfășura și la nivelul miniștrilor de externe.

El a precizat că un pas în direcția bună pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei este ce Beijingul și Washingtonul să fie în jurul mesei de tratative.

“Implicarea Chinei în această chestiune ar putea fi utilă și cred că Putin îl va asculta probabil pe Xi Jinping mai mult decât oricine altcineva. Și înțeleg cât de cheie este SUA în acest schimb și cred că aceste două puteri în jurul mesei ar fi un pas în direcția cea bună”, a conchis Xavier Bettel, poziția sa fiind exprimată într-o perioadă în care UE își analizează relațiile cu China, iar președintele francez cere Uniunii Europene să nu urmeze SUA în abordarea sa față de Beijing sau viceversa, ci să aibă propria viziune strategică.

Comentariile sale au fost făcute la o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că el și liderul chinez Xi Jinping au avut o convorbire telefonică “lungă și semnificativă”, în primul lor contact cunoscut de la invazia pe scară largă a Rusiei, în urmă cu 14 luni.

Deși Zelenski s-a declarat încurajat de convorbirea de miercuri, iar oficialii occidentali au salutat demersul lui Xi, această evoluție nu pare să aducă vreo schimbare imediată în perspectivele de pace.

Convorbirea dintre Zelenski și Xi a venit la o lună distanță de la vizita de stat a președintelui Chinei în Rusia, prima sa deplasare externă de la realegere și prima vizită de calibru internațional primită de Vladimir Putin după ce a invadat Ucraina. 

La finalul vizitei de stat în Rusia, președintele chinez și cel rus au adoptat o declarație comună în care au acuzat Alianţa Nord-Atlantică de ”subminarea păcii şi a stabilităţii regionale” și în care s-au declarat împotriva formării de alianțe exclusive în Asia-Pacific, aluzie la relațiile tot mai apropiate dintre democrațiile transatlantice și cele transpacifice. Cu acea ocazie, Putin s-a declarat pregătit să discute planul de pace între Rusia și Ucraina propus de China.

La 24 februarie 2023, ziua când s-a împlinit un an de la declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, guvernul chinez a cerut Rusiei şi Ucrainei să reia dialogul şi a respins orice recurgere la arme nucleare, într-un document în 12 puncte care reprezintă planul de place propus de Beijing. Intitulat “Poziţia Chinei cu privire la soluţionarea politică a crizei ucrainene“, documentul a fost publicat pe site-ul Ministerului de Externe chinez după o vizită la Moscova a diplomatului chinez cu cel mai înalt rang, Wang Yi, care s-a întâlnit atât cu Putin, cât și cu ministrul de externe Serghei Lavrov. Planul a fost întâmpinat cu atitudini rezervate dinspre UE, NATO și cancelariile occidentale, vesticii precizând că documentul reprezintă niște principii ale unei țări care a semnat o prietenie nelimitată cu Rusia înainte de invazie, așa cum arată o declarație comună semnată la Beijing de Xi și Putin, anul trecut, cu trei săptămâni înainte de invazie.

Continue Reading

ROMÂNIA

Replica lui Bogdan Aurescu după ce Dmitri Medvedev a propus împărțirea Ucrainei între vecinii săi: Atât de neconvingător și greșit! România sprijină pe deplin integritatea teritorială a Ucrainei

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a afirmat marți seară că România sprijină pe deplin integritatea teritorială a Ucrainei, după ce vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse și fostul președinte, Dmitri Medvedev, a spus că ar prefera să vadă țara pe care Moscova a invadat-o împărțită între vecinii ei, nominalizând Rusia, Polonia, România și Ungaria.

“Fostul președinte rus Dmitri Medvedev spune că România și alte țări vecine cu Ucraina „visează” să ia „bucăți” din teritoriul ei. Atât de neconvingător și de greșit! România sprijină pe deplin integritatea teritorială a Ucrainei și eforturile sale de a câștiga abominabilul război de agresiune al Rusiei împotriva țării!”, a transmis Bogdan Aurescu pe Twitter, într-un mesaj în care l-a etichetat și pe ministrul ucrainean externe Dmitro Kuleba.

Vicepreşedintele Consiliului de Securitate rus a declarat luni că este mai bună o “împărţire liniştită” a Ucrainei, decât statutul ei de membru în NATO sau un război mondial.

“Lăcomia şi răutatea, ura, ambiţiile sunt mai puternice decât raţiunea şi gândirea sănătoasă. Polonia să-şi ia regiunile vestice ale Ucrainei, dar să spunem direct, şi Ungaria şi România visează de mai multe decenii”, a afirmat Medvedev.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

UE ”este foarte îngrijorată” de stabilirea unei comisii poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită pentru a limita posibilitatea persoanelor de a candida pentru funcții publice”

U.E.3 hours ago

UE dublează flota de stingere a incendiilor rescEU pentru vara anului 2023. România va contribui cu pompieri în Franța, Grecia sau Portugalia

EDUCAȚIE3 hours ago

Klaus Iohannis, consultări cu sindicaliștii: Șeful statului, dispus să garanteze un acord politic între Guvern și sindicate pentru reluarea procesului educațional

U.E.4 hours ago

UE solicită sârbilor și kosovarilor ”să dezamorseze tensiunile imediat şi necondiţionat”

NATO5 hours ago

Miniștrii de externe din NATO se întrunesc la Oslo pentru a găsi un numitor comun privind viitoarea aderare a Ucrainei și succesorul lui Jens Stoltenberg

ROMÂNIA5 hours ago

eMAG a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 7,1 miliarde de lei și cu un profit de 123,7 milioane de lei

U.E.5 hours ago

Banca Națională a Bulgariei: Ne aflăm pe ultima porțiune a drumului către zona euro

U.E.6 hours ago

Germania pune la îndoială capacitatea Ungariei de a exercita președinția Consiliului UE în 2024

SUA6 hours ago

SUA, ”preocupate” de înființarea comisiei poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită în mod abuziv pentru a interfera cu alegerile libere și corecte” din toamnă

REPUBLICA MOLDOVA6 hours ago

În ajunul summitului CPE de la Chișinău, UE sancționează cinci persoane, între care Ilan Șor și Vlad Plahotniuc, sub regimul de sancțiuni creat la propunerea României pentru a contracara acțiunile de destabilizare a R. Moldova

REPUBLICA MOLDOVA10 hours ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO5 days ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

POLITICĂ5 days ago

Ziua Eroilor. Klaus Iohannis: Prin lupta pentru desăvârșirea unității naționale, înaintașii noștri au acționat decisiv pentru conectarea României la spațiul politic european

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis cere coaliției ca rotația guvernamentală să se desfășoare “sticlă”: Oamenii trebuie să vadă că nu este vorba de tras sfori. Numai de instabilitate nu avem nevoie

ROMÂNIA6 days ago

Steinmeier l-a asigurat pe Iohannis că Germania se va implica pentru aderarea României la Schengen: Cancelarul Scholz și miniștrii de externe și interne vor aduce argumente Austriei și Olandei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a înregistrat în Parlamentul European petiția pentru sprijinirea satelor românești și a fermierilor români

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Adunarea Națională “Moldova Europeană”. Maia Sandu: Calea aleasă de Moldova, calea europeană. Trebuie să aderăm la UE până în 2030

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Dorin Recean: La Chişinău încă nu cad rachete, asta datorită ucrainenilor, dar Republica Moldova este atacată hibrid

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Regiunea Mării Negre are potențialul de a deveni un centru internațional de oportunități prin extinderea și modernizarea surselor de energie

Team2Share

Trending