Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Zi importantă la Bruxelles: Klaus Iohannis, 5 ore de întrevederi cu 30 de oficiali europeni pe teme esențiale pentru viitorul UE și al României, inclusiv legile justiției și banii europeni

Published

on

Corespondență de la Bruxelles – Robert Lupițu

Președintele Klaus Iohannis efectuează astăzi cea mai importantă vizită la Bruxelles de la debutul mandatului său în care ia parte, în premieră, la o reuniune a Colegiului Comisiei Europene, forul decizional care întrunește toți cei 28 de comisari europeni, și unde are întrevederi cu președintele executivului european, Jean-Claude Juncker, cu liderul Consiliului European, Donald Tusk, și cu șeful Partidului Popular European, Joseph Daul.

UPDATE ora 16:45 VIDEO – Declarații de presă ale președintelui Klaus Iohannis după întrevederea cu președintele Consiliului European, Donald Tusk

LIVE TEXT: 

Klaus Iohannis: 

Am avut o întâlnire cu președintele Tusk, o discuție foarte bună axată pe două paliere.

Prima parte a fost puțin în pregătirea Consiliului informal din 23 februarie când vremsă începem primele tatonări pe CFM post 2020.

A doua parte s-a referit la alegerile din 2019. Se pune problema dacă este bine sau nu să se meargă cu acel model numit spitzenkandidaten. Părerea mea este că ar trebui să se continue pe acest model .

După Brexit, rămân câteva locuri libere în PE. O propunere din Parlamentul European, un compromis bun, ca România să aibă un loc în plus.

În ce privește Schengen, este un dosar unde Comisia are o opinie, dar decizia se ia în cadrul întâlnirii JAI, unde statele membre au un cuvânt greu de spus. Aceste discuții pe justiție nu ajută dosarul Schehngen. Trebuie să ne ocupăm de legile justiției, să le facem bune, în primul rând pentru români.

Despre posibilitatea condiționării fondurilor europene de statul de drept:

În tratate, nu este prevăzut așa ceva și dacă se poartă o discuție se poartă în termeni politici deci nu cred că se poate trage o concluzie acum.

PPE s-a exprimat recent pe această chestiune și contează vocea lor în această ecuație.

Criteriul stat de drept nu poate fi luat în considerare pentru noi. Aici nu se pune niciun fel de problemă pentru România, nu a început nimeni să creadă că statul de drept nu funcționează în România.

Statul de drept este vital pentru România și pentru Europa și nu au fost îndoieli în această privință, nici în România, nici la Bruxelles.

Despre listele transnaționale pt Parlamentul European:

Este o abordare politică. Este însă o chestiune și de legislație europeană, dacă s-ar merge pe liste transnaționale la modul că ele se statuează și în sistemul electoral atunci discuția trebuie purtată pentru alt ciclu electoral, trebuie schimbate tratatele, primite validări în parlamentele naționale.

UPDATE ora 15:30 VIDEO – Declarații comune de presă Klaus Iohannis – Jean Claude Juncker

LIVE TEXT

Jean-Claude Juncker:

-Știu că soarta României și a UE va fi pe mâini bune când Klaus Iohannis va prelua președinția Consiliului

Klaus Iohannis:

– O întâlnire foarte bună în Colegiul Comisarilor,

– O bună parte din discuții s-a concentrat pe preluarea președinției rotative a Consiliului UE

-Am abordat chestiuni concrete, precum CFM post-2020

-Am discutat evident și despre România, a existat un interes proporțional cu evenimentele pe care le avem acasă, inclusiv pe tematica justiției

-Toate discuțiile au fost într-o notă pozitivă, constructivă și mi-au făcut plăcere

-România este o țară pro-europeană și așa va rămâne

– Am evidențiat cele 4 dimensiuni care vor sta la baza programului nostru pentru președinția Consiliului UE: asigurarea unei creșteri durabile și echitabile pt toate statele membre, menținerea unei Europe sigure pentru cetățenii săi, consolidarea rolului global al UE și promovarea valorilor europene

-Noi suntem pentru o integrare mai profundă în Uniunea Europeană

-Țin să îi mulțumesc preșdintelui Juncker de a veni în sprijinul României fie prin discuții la nivel de conducere, fie prin discuții la nivel tehnic, voma vea nevoie de toate aceste lucruri

-Dosarele care vor fi scadente în timpul președiniei noastre sunt complicate: Brexit, negocierile privind CFM post 2020 și viitorul Uniunii Europene

-Am primit încurajări, idei foarte bune, întrebări foarte bune, niciuna încuietoare, și sunt foarte optimist în ce privește colaborarea noastră în pregătirea președinției UE

-O frază despre abordare referitoare la legile justiției în România: personal, sunt convins că voi reuși ca aceste discuții să se termine cu legi care vor fi, în varianta cea mai bună, îmbunătățite, legi care vor fi folosite practic.

-Cel mai important obiectiv al meu: independența justiției românești este intangibilă, o chestiune în care mă voi implica total și voi face tot, aboslut tot ce poate să facă un președinte pentru a păstra lucrurile așa.

Întrebări

Pentru Jean-Claude Juncker, vi s-a transmis că sunteți prost informați, iar acum se are în vedere condiționarea fondurilor europene de statul de drept. Ce riscă România?

Jean-Claude Juncker: 

-Statul de drept a făcut progrese vizibile în România. Este ceva ce ar putea duce la un regres, iar progresele trebuie să fie ireversibile.

-Am încredere în sistemul judiciar din România.

-Poate și Curtea Constituțională a fost prost informată.

-Mă bazez pe un dialog prietenesc.

Referitor la MCV, când va fi înlocuit cu alt mecanism? 

Juncker:

-Sunt un prieten al României și îmi doresc ca legislația să fie modificată conform deciziilor Curții și doresc eliminarea MCV și aderarea României la Schengen

-Este o problemă de deminitate, românii nu merită să fie tratați ca cetățeni de clasă „a doua”

Iohannis:

-Avem o problemă majoră cu legile justiției, dar această problemă trebuie rezolvată în România

-Soluția este la noi, nu vine de afară și din acest motiv am insistat să avem soluții legislative care satisfac și nevoile de acasă, dar și valorile europene

-De aceea, mă implic foarte mult și sunt optimist în ce privește parcursul final, acum suntem într-o fază intermediară

-O a doua lege a fost trimisă înapoi de Curtea Constituțională, e un proces ce va mai dura o vreme

-Dosarul Schengen nu este încă lămurit. Comisia și Președintele Juncker sunt pentru aderarea României la Schengen 

– Sunt preocupat de schimbările legislative din țară 

Juncker:

-Am încredere în sistemul judiciar din România și sunt convins că această problemă va fi rezolvată

-Nu doar acest subiect a fost discutat; a fost abordat și acest subiect, dar nu atât de mult pe cât sunt întrebările acum

-Nu am nicio intenție de a activa articolul 7, suntem prieteni. Problema va fi rezolvată, va fi rezolvată în România, nu va fi o soluție de la Bruxelles.

 

UPDATE ora 14:40 – Galerie FOTO Klaus Iohannis, în premieră alături de Colegiul comisarilor europeni

UPDATE ora 13:00

Președintele Klaus Iohannis a fost primit la sediul Comisiei Europene de către președintele executivului european, Jean-Claude Juncker.

FOTO: Administrația Prezidențială

Vizita șefului statului, ce are loc la invitația lui Jean-Claude Juncker și care a fost definitivată în luna decembrie a anului trecut, stă sub semnul situației din România privind legile justiției și a disputei mediatice dintre Comisia Europeană și liderii puterii de la București declanșată ca urmare a scrisorii trimise de președintele și prim-vicepreședintele executivului european pentru regândirea legilor amintite. Cu toate acestea, cadrul general discuțiilor este unul orientat către viitorul Uniunii Europene în care Bucureștiul are un rol cheie prin prisma arhitecturii politico-instituționale europene: prima președinție rotativă la Consiliul UE ce va fi preluată la 1 ianuarie 2019 și negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, buget din care România este al doilea cel mai mare beneficiar net de fonduri europene din UE și piesă centrală în discuțiile șefilor de stat sau de guvern la summitul din 23 februarie 2018.

VIDEO: Mizele vizitei președintelui Klaus Iohannis la Bruxelles

Programul vizitei: 5 ore de întrevederi cu 30 de oficiali europeni pe teme esențiale pentru viitorul UE și al României

Întrevederile președintelui României la Bruxelles încep la ora 13:00 cu reuniune bilaterală cu președintele Comisiei Europene, a treia de când cei doi oficiali sunt în funcție, și va fi urmată de un dejun de lucru cu comisarii europeni de la ora 14:00.

Pe agenda discuțiilor se află pregătirea Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, negocierile privind noul cadru financiar al UE post-2020, aprofundarea Uniunii Economice și Monetare, securitatea externă și internă a Uniunii și aspecte legate de relațiile externe ale Uniunii, cu accent pe procesul de extindere și vecinătatea estică.

De la ora 15:30, Klaus Iohannis și Jean-Claude Juncker vor susține o conferință comună de presă.

FOTO: Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis se întâlnește de la ora 16:00 cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, iar pe agenda lor figurează reuniunea informală a Consiliului European din 23 februarie, respectiv negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene post 2020 şi aspecte instituţionale. Ultima întrevedere bilaterală Iohannis – Tusk datează din 13 octombrie anul trecut. Atunci, șeful Consiliului European a fost prezent la București pentru a discuta despre pregătirea summitului informal al UE care va avea loc la Sibiu la data de 9 mai 2019.

Totodată, Donald Tusk a făcut marți un apel în mesajul său de felicitare către noul prim-ministru, Viorica Dăncilă, la respectarea statului de drept și a progreselor ireversibile în lupta împotriva corupției, elemente cruciale ”pentru ca toți cetățenii români să beneficieze de apartenența la UE”.

Discuțiile privind viitorul cadru financiar multianual vor fi importante atât din perspectiva faptului că finalizarea acordului pentru bugetul european post-2020 este așteptată să aibă loc în timpul președinției României la Consiliul UE, cât și din prisma faptului că România este al doilea beneficiar net de fonduri europene din UE. Mai mult decât atât, acest subiect va fi abordat și în contextul în care la nivelul Comisiei Europene a fost lansată o propunere de a include o definiție a statului de drept în negocierile privind viitorul cadru financiar multianual. După precedentul creat de activarea articolului 7 din tratat privind riscul unei încălcări grave a valorilor statului de drept în Polonia mai mulți actori politici europeni doresc introducerea unei condiționalități între acordarea fondurilor europene și existența unui sistem judiciar funcțional și independent în țările membre.

Programul vizitei mai conține și o întâlnire bilaterală, de la ora 17:15, cu președintele Partidului Popular European, Joseph Daul. Deși președintele nu înregistrează participări regulate la summit-urile și reuniunile liderilor popularilor europeni, prin intermediul său România este a treia cea mai mare țară din UE reprezentată de PPE în Consiliul European.

Temele de discuție pentru această întrevedere nu au fost anunțate, însă ele vor avea loc la o zi distanță după ce Adunarea Politică a Partidului Popular European a adoptat prioritățile sale pentru viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020, priorități care nu includ o condiționalitate privind statul de drept și care alocă un interes major și obiectivelor României privind politica de coeziune, politica agricolă comună, dar și protecției granițelor externe ale UE.

Pe larg despre vizita președintelui la Bruxelles:

Citiți și Agenda lui Klaus Iohannis la cea mai importantă vizită la Bruxelles a mandatului său: Pregătirea președinției Consiliului UE și situația justiției din România

Citiți și Premieră pentru România: Președintele Klaus Iohannis merge săptămâna viitoare la Bruxelles, unde a fost invitat de Jean-Claude Juncker la o reuniune a Colegiului comisarilor europeni

Citiți și Agenda vizitei președintelui la Bruxelles: Klaus Iohannis se întâlnește, în premieră, cu toți membrii Comisiei Europene pentru pregătirea președinției României la Consiliul UE

Citiți și “Cronica” unei relații importante pentru România și viitorul Europei: Klaus Iohannis și Jean-Claude Juncker

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

SOTEU | 14 septembrie 2022, ziua în care Ursula von der Leyen va susține în ”casa democrației europene” cel de-al treilea discurs privind starea Uniunii

Published

on

Source: EC - Audiovisual Service & Zaim Diana-CaleaEuropeană

A început numărătoarea inversă până când președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va susține în „casa democrației europene” cel de-al treilea discurs privind starea Uniunii (SOTEU). Astfel, au mai rămas 27 de zile până când se va auzi în hemiciclul european, în cele 24 de limbi oficiale ale UE, cunoscutul discurs al șefului Executivului European, SOTEUL.

Mai exact, la 14 septembrie, Ursula von der Leyen va trece în revistă realizările anului precedent și va prezenta prioritățile pentru anul următor. De asemenea, înaltul oficial va expune soluțiile Comisiei la cele mai presante provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană și idei pentru conturarea viitorului UE. Cu siguranță, războiul de la granițele Uniunii Europene va reprezenta laitmotivul discursului Ursulei von der Leyen din acest an. 

În decembrie 2019, Comisia von der Leyen a stabilit un parcurs nou și ambițios către o Uniune Europeană mai verde, mai digitală și mai echitabilă. Comisia a menținut acest parcurs și și-a îndeplinit angajamentele legate de principalele șase obiective ambițioase, gestionând în același timp două crize fără precedent – pandemia de COVID-19 și războiul nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei. Uniunea Europeană a susținut ferm Ucraina și a introdus sancțiuni fără precedent împotriva Rusiei, pentru a-i reduce capacitatea de a-și continua agresiunea asupra Ucrainei.  

Pentru a garanta securitatea aprovizionării Europei, Comisia a prezentat un plan de eliminare treptată a combustibililor fosili din Rusia, denumit REPowerEU. Acesta contribuie și mai mult la accelerarea tranziției verzi, prin investiții masive în energia din surse regenerabile.

Comisia a prezentat măsuri ambițioase menite să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, să stimuleze investițiile în tehnologii ecologice și să protejeze mediul natural.

Pentru a înregistra progrese legate de deceniul digital al Europei, Comisia contribuie la elaborarea de norme care vor modela era digitală dincolo de frontierele noastre, pe bază de tehnologii sigure și de încredere.

Comisia a coordonat răspunsul UE la pandemia de COVID-19, asigurând accesul tuturor europenilor la vaccinuri sigure și eficace, menținând libera circulație și facilitând o mai bună pregătire pentru eventuale noi pandemii.

NextGenerationEU, planul de redresare al Europei, le-a insuflat o nouă încredere în viitor familiilor, întreprinderilor și investitorilor din UE, acesta urmând să genereze investiții fără precedent care ne vor ajuta să ne modernizăm economiile după pandemie.

Pe 16 septembrie 2020, în discursul său privind starea Uniunii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a prezentat viziunea: o Europă care iese mai puternică din pandemie și deschide calea către un viitor mai vital. Datorită NextGenerationEU, avem acum o șansă unică de a pune lucrurile în mișcare în direcția pe care ne-o dorim. Avem tot ce ne trebuie: viziunea, planul și investițiile. Pentru a ajuta Europa să devină verde, digitală și mai rezilientă, prioritățile Comisiei Europene au fost:

  • să protejeze sănătatea, viețile și sursele de venit ale cetățenilor, și în același timp, economia Europei;
  • să consolideze componentele Pactului verde european și să urmărească obiective mai ambițioase;
  • să fie motorul transformării digitale, vizând în special datele, tehnologia și infrastructura;
  • să se asigure că potențialul pieței unice este valorificat pe deplin;
  • să continue să promoveze unitatea de acțiune la nivel global, în condițiile în care întreaga lume așteaptă un vaccin sigur și accesibil împotriva COVID-19;
  • să fie mai asertivă în reacția la evenimentele din lume și să strângă relațiile cu vecinii apropiați ai UE și cu partenerii săi globali;
  • să regândească soluțiile la problema migrației; să urmărească atent respectarea statului de drept; să susțină o Uniune în care nu este loc pentru rasism și discriminare.

Principalele știri din timpul primului SOTEU:

În discursul său privind starea Uniunii, din 15 septembrie 2021, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat inițiative emblematice pe care Comisia intenționează să le întreprindă în anul următor. Acestea au inclus, printre altele:

  • Continuarea eforturilor de vaccinare în Europa și accelerarea vaccinării la nivel mondial, precum și consolidarea pregătirii în caz de pandemie
  • Derularea de eforturi pentru eliminarea deficitului de finanțare a combaterii schimbărilor climatice, împreună cu partenerii noștri mondiali
  • Ghidarea transformării digitale care va crea locuri de muncă și va stimula competitivitatea, garantând, în același timp, excelența tehnică și securitatea aprovizionării
  • Asigurarea unor condiții de muncă mai echitabile și a unei asistențe medicale mai bune, precum și crearea mai multor oportunități pentru ca tinerii europeni să beneficieze de economia socială de piață a Europei
  • Intensificarea cooperării noastre în materie de securitate și apărare și aprofundarea parteneriatului UE cu aliații cei mai apropiați
  • Apărarea valorilor și libertăților europene și protejarea statului de drept

Principalele știri din timpul celui de-al doilea SOTEU:

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE a alocat încă 4 mil. euro Ugandei pentru a ajuta această țară să facă față fluxului de noi refugiați din Congo

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

UE a alocat încă 4 milioane de euro Ugandei, pentru a ajuta această țară să facă față afluxului de noi refugiați din Republica Democratică Congo (RDC) și să abordeze problema insecurității alimentare în regiunea Karamoja din Uganda, la granița cu Kenya, se arată în comunicatul oficial al Comisiei Europene. 

 „Insecuritatea predominantă din estul RDC a dus la o creștere a numărului de sosiri de refugiați în țara vecină Uganda, care găzduiește deja cea mai mare populație de refugiați din Africa. Această finanțare le va permite partenerilor noștri umanitari să abordeze cele mai urgente nevoi de urgență, inclusiv sprijinirea celor nou strămutați. În plus, au fost alocate fonduri Ugandei pentru a ajuta această țară să abordeze situația securității alimentare care se deteriorează rapid în regiunea Karamoja, unde jumătate de milion de persoane au nevoie urgentă de asistență alimentară”, a declarat Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

Suma suplimentară aduce finanțarea totală pentru Uganda la 34 de milioane de euro în 2022. Situația de securitate din RDC a dus la un număr mare de persoane care au căutat refugiu în țara vecină Uganda, peste 57.000 de persoane sosind din ianuarie 2022. Uganda găzduiește deja cea mai mare populație de refugiați din Africa (1,5 milioane) și a treia ca mărime din lume. Zona Karamoja, în nord-estul Ugandei, se confruntă în prezent cu consecințele devastatoare ale secetei care afectează Cornul Africii – deseori descrisă ca fiind “cea mai gravă din ultima generație”.

Peste 500.000 de persoane au nevoie urgentă de asistență alimentară, aproximativ 100.000 de copii și femei însărcinate și care alăptează fiind grav malnutrite. Finanțarea suplimentară alocată de UE va permite partenerilor umanitari să ofere asistență alimentară și nutrițională, inclusiv asistență imediată pentru salvarea vieții celor mai vulnerabili.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Incendii de vegetație în Europa: Ursula von der Leyen, recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței, care se confruntă cu incendii de vegetație.

„Mii de pompieri eroi lucrează neobosit împotriva incendiilor care fac ravagii pe întreg continentul nostru. UE a mobilizat ajutoare pentru Portugalia, Slovenia, Cehia, Albania și Franța prin intermediul instrumentului RescEU. Sunt recunoscătoare Greciei, Suediei, Italiei, Germaniei, Poloniei, Austriei și României care sprijină în prezent Franța”, a scris șefa Executivului European pe contul său de Twitter.

România vine în sprijinul Franței în lupta cu incendiile și trimite 17 mijloace de intervenție și personal de intervenție aferent, respectiv 77 pompieri salvatori.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în calitatea sa de punct național de contact, a primit din partea Centrului de Coordonare a Răspunsului la Urgență al Comisiei Europene (ERCC), prin intermediul CECIS, solicitarea autorităților din Franța pentru acordarea de asistență internațională, având în vedere situația de urgență generată de extinderea incendiilor de pădure pe teritoriul acestora.

Ca urmare a activării Mecanismului European de Protecție Civilă, Guvernul României a decis acordarea unui ajutor umanitar extern de urgență, pentru autoritățile Republicii Franța.

Astfel, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale, două aeronave aflate în dotarea Bazei PAPA de transport aerian strategic, utilizând resursele de zbor destinate Ministerului Apărării Naționale din România, vor efectua începând cu data de 11.08.2022 o misiune internațională de sprijin în Franța, în scopul limitării extinderii incendiilor de pădure, care au pus stăpânire pe teritoriul acestora.

Cele două aeronave, care vor pleca din București, respectiv Timișoara vor fi folosite pentru transport logistic ce constă în:

  • 17 mijloace de intervenție: 8 mașini cu capacitate de stingere, două cisterne de apă care vin în sprijinul lor și alte mijloace de intervenție necesare pompierilor;
  • personal de intervenție aferent, respectiv 77 pompieri salvatori: 7 ofițeri și 70 de subofițeri pompieri.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA1 week ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.3 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending