Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Zi importantă la Bruxelles: Klaus Iohannis, 5 ore de întrevederi cu 30 de oficiali europeni pe teme esențiale pentru viitorul UE și al României, inclusiv legile justiției și banii europeni

Published

on

Corespondență de la Bruxelles – Robert Lupițu

Președintele Klaus Iohannis efectuează astăzi cea mai importantă vizită la Bruxelles de la debutul mandatului său în care ia parte, în premieră, la o reuniune a Colegiului Comisiei Europene, forul decizional care întrunește toți cei 28 de comisari europeni, și unde are întrevederi cu președintele executivului european, Jean-Claude Juncker, cu liderul Consiliului European, Donald Tusk, și cu șeful Partidului Popular European, Joseph Daul.

UPDATE ora 16:45 VIDEO – Declarații de presă ale președintelui Klaus Iohannis după întrevederea cu președintele Consiliului European, Donald Tusk

LIVE TEXT: 

Klaus Iohannis: 

Am avut o întâlnire cu președintele Tusk, o discuție foarte bună axată pe două paliere.

Prima parte a fost puțin în pregătirea Consiliului informal din 23 februarie când vremsă începem primele tatonări pe CFM post 2020.

A doua parte s-a referit la alegerile din 2019. Se pune problema dacă este bine sau nu să se meargă cu acel model numit spitzenkandidaten. Părerea mea este că ar trebui să se continue pe acest model .

După Brexit, rămân câteva locuri libere în PE. O propunere din Parlamentul European, un compromis bun, ca România să aibă un loc în plus.

În ce privește Schengen, este un dosar unde Comisia are o opinie, dar decizia se ia în cadrul întâlnirii JAI, unde statele membre au un cuvânt greu de spus. Aceste discuții pe justiție nu ajută dosarul Schehngen. Trebuie să ne ocupăm de legile justiției, să le facem bune, în primul rând pentru români.

Despre posibilitatea condiționării fondurilor europene de statul de drept:

În tratate, nu este prevăzut așa ceva și dacă se poartă o discuție se poartă în termeni politici deci nu cred că se poate trage o concluzie acum.

PPE s-a exprimat recent pe această chestiune și contează vocea lor în această ecuație.

Criteriul stat de drept nu poate fi luat în considerare pentru noi. Aici nu se pune niciun fel de problemă pentru România, nu a început nimeni să creadă că statul de drept nu funcționează în România.

Statul de drept este vital pentru România și pentru Europa și nu au fost îndoieli în această privință, nici în România, nici la Bruxelles.

Despre listele transnaționale pt Parlamentul European:

Este o abordare politică. Este însă o chestiune și de legislație europeană, dacă s-ar merge pe liste transnaționale la modul că ele se statuează și în sistemul electoral atunci discuția trebuie purtată pentru alt ciclu electoral, trebuie schimbate tratatele, primite validări în parlamentele naționale.

UPDATE ora 15:30 VIDEO – Declarații comune de presă Klaus Iohannis – Jean Claude Juncker

LIVE TEXT

Jean-Claude Juncker:

-Știu că soarta României și a UE va fi pe mâini bune când Klaus Iohannis va prelua președinția Consiliului

Klaus Iohannis:

– O întâlnire foarte bună în Colegiul Comisarilor,

– O bună parte din discuții s-a concentrat pe preluarea președinției rotative a Consiliului UE

-Am abordat chestiuni concrete, precum CFM post-2020

-Am discutat evident și despre România, a existat un interes proporțional cu evenimentele pe care le avem acasă, inclusiv pe tematica justiției

-Toate discuțiile au fost într-o notă pozitivă, constructivă și mi-au făcut plăcere

-România este o țară pro-europeană și așa va rămâne

– Am evidențiat cele 4 dimensiuni care vor sta la baza programului nostru pentru președinția Consiliului UE: asigurarea unei creșteri durabile și echitabile pt toate statele membre, menținerea unei Europe sigure pentru cetățenii săi, consolidarea rolului global al UE și promovarea valorilor europene

-Noi suntem pentru o integrare mai profundă în Uniunea Europeană

-Țin să îi mulțumesc preșdintelui Juncker de a veni în sprijinul României fie prin discuții la nivel de conducere, fie prin discuții la nivel tehnic, voma vea nevoie de toate aceste lucruri

-Dosarele care vor fi scadente în timpul președiniei noastre sunt complicate: Brexit, negocierile privind CFM post 2020 și viitorul Uniunii Europene

-Am primit încurajări, idei foarte bune, întrebări foarte bune, niciuna încuietoare, și sunt foarte optimist în ce privește colaborarea noastră în pregătirea președinției UE

-O frază despre abordare referitoare la legile justiției în România: personal, sunt convins că voi reuși ca aceste discuții să se termine cu legi care vor fi, în varianta cea mai bună, îmbunătățite, legi care vor fi folosite practic.

-Cel mai important obiectiv al meu: independența justiției românești este intangibilă, o chestiune în care mă voi implica total și voi face tot, aboslut tot ce poate să facă un președinte pentru a păstra lucrurile așa.

Întrebări

Pentru Jean-Claude Juncker, vi s-a transmis că sunteți prost informați, iar acum se are în vedere condiționarea fondurilor europene de statul de drept. Ce riscă România?

Jean-Claude Juncker: 

-Statul de drept a făcut progrese vizibile în România. Este ceva ce ar putea duce la un regres, iar progresele trebuie să fie ireversibile.

-Am încredere în sistemul judiciar din România.

-Poate și Curtea Constituțională a fost prost informată.

-Mă bazez pe un dialog prietenesc.

Referitor la MCV, când va fi înlocuit cu alt mecanism? 

Juncker:

-Sunt un prieten al României și îmi doresc ca legislația să fie modificată conform deciziilor Curții și doresc eliminarea MCV și aderarea României la Schengen

-Este o problemă de deminitate, românii nu merită să fie tratați ca cetățeni de clasă „a doua”

Iohannis:

-Avem o problemă majoră cu legile justiției, dar această problemă trebuie rezolvată în România

-Soluția este la noi, nu vine de afară și din acest motiv am insistat să avem soluții legislative care satisfac și nevoile de acasă, dar și valorile europene

-De aceea, mă implic foarte mult și sunt optimist în ce privește parcursul final, acum suntem într-o fază intermediară

-O a doua lege a fost trimisă înapoi de Curtea Constituțională, e un proces ce va mai dura o vreme

-Dosarul Schengen nu este încă lămurit. Comisia și Președintele Juncker sunt pentru aderarea României la Schengen 

– Sunt preocupat de schimbările legislative din țară 

Juncker:

-Am încredere în sistemul judiciar din România și sunt convins că această problemă va fi rezolvată

-Nu doar acest subiect a fost discutat; a fost abordat și acest subiect, dar nu atât de mult pe cât sunt întrebările acum

-Nu am nicio intenție de a activa articolul 7, suntem prieteni. Problema va fi rezolvată, va fi rezolvată în România, nu va fi o soluție de la Bruxelles.

 

UPDATE ora 14:40 – Galerie FOTO Klaus Iohannis, în premieră alături de Colegiul comisarilor europeni

UPDATE ora 13:00

Președintele Klaus Iohannis a fost primit la sediul Comisiei Europene de către președintele executivului european, Jean-Claude Juncker.

FOTO: Administrația Prezidențială

Vizita șefului statului, ce are loc la invitația lui Jean-Claude Juncker și care a fost definitivată în luna decembrie a anului trecut, stă sub semnul situației din România privind legile justiției și a disputei mediatice dintre Comisia Europeană și liderii puterii de la București declanșată ca urmare a scrisorii trimise de președintele și prim-vicepreședintele executivului european pentru regândirea legilor amintite. Cu toate acestea, cadrul general discuțiilor este unul orientat către viitorul Uniunii Europene în care Bucureștiul are un rol cheie prin prisma arhitecturii politico-instituționale europene: prima președinție rotativă la Consiliul UE ce va fi preluată la 1 ianuarie 2019 și negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, buget din care România este al doilea cel mai mare beneficiar net de fonduri europene din UE și piesă centrală în discuțiile șefilor de stat sau de guvern la summitul din 23 februarie 2018.

VIDEO: Mizele vizitei președintelui Klaus Iohannis la Bruxelles

Programul vizitei: 5 ore de întrevederi cu 30 de oficiali europeni pe teme esențiale pentru viitorul UE și al României

Întrevederile președintelui României la Bruxelles încep la ora 13:00 cu reuniune bilaterală cu președintele Comisiei Europene, a treia de când cei doi oficiali sunt în funcție, și va fi urmată de un dejun de lucru cu comisarii europeni de la ora 14:00.

Pe agenda discuțiilor se află pregătirea Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, negocierile privind noul cadru financiar al UE post-2020, aprofundarea Uniunii Economice și Monetare, securitatea externă și internă a Uniunii și aspecte legate de relațiile externe ale Uniunii, cu accent pe procesul de extindere și vecinătatea estică.

De la ora 15:30, Klaus Iohannis și Jean-Claude Juncker vor susține o conferință comună de presă.

FOTO: Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis se întâlnește de la ora 16:00 cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, iar pe agenda lor figurează reuniunea informală a Consiliului European din 23 februarie, respectiv negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene post 2020 şi aspecte instituţionale. Ultima întrevedere bilaterală Iohannis – Tusk datează din 13 octombrie anul trecut. Atunci, șeful Consiliului European a fost prezent la București pentru a discuta despre pregătirea summitului informal al UE care va avea loc la Sibiu la data de 9 mai 2019.

Totodată, Donald Tusk a făcut marți un apel în mesajul său de felicitare către noul prim-ministru, Viorica Dăncilă, la respectarea statului de drept și a progreselor ireversibile în lupta împotriva corupției, elemente cruciale ”pentru ca toți cetățenii români să beneficieze de apartenența la UE”.

Discuțiile privind viitorul cadru financiar multianual vor fi importante atât din perspectiva faptului că finalizarea acordului pentru bugetul european post-2020 este așteptată să aibă loc în timpul președinției României la Consiliul UE, cât și din prisma faptului că România este al doilea beneficiar net de fonduri europene din UE. Mai mult decât atât, acest subiect va fi abordat și în contextul în care la nivelul Comisiei Europene a fost lansată o propunere de a include o definiție a statului de drept în negocierile privind viitorul cadru financiar multianual. După precedentul creat de activarea articolului 7 din tratat privind riscul unei încălcări grave a valorilor statului de drept în Polonia mai mulți actori politici europeni doresc introducerea unei condiționalități între acordarea fondurilor europene și existența unui sistem judiciar funcțional și independent în țările membre.

Programul vizitei mai conține și o întâlnire bilaterală, de la ora 17:15, cu președintele Partidului Popular European, Joseph Daul. Deși președintele nu înregistrează participări regulate la summit-urile și reuniunile liderilor popularilor europeni, prin intermediul său România este a treia cea mai mare țară din UE reprezentată de PPE în Consiliul European.

Temele de discuție pentru această întrevedere nu au fost anunțate, însă ele vor avea loc la o zi distanță după ce Adunarea Politică a Partidului Popular European a adoptat prioritățile sale pentru viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020, priorități care nu includ o condiționalitate privind statul de drept și care alocă un interes major și obiectivelor României privind politica de coeziune, politica agricolă comună, dar și protecției granițelor externe ale UE.

Pe larg despre vizita președintelui la Bruxelles:

Citiți și Agenda lui Klaus Iohannis la cea mai importantă vizită la Bruxelles a mandatului său: Pregătirea președinției Consiliului UE și situația justiției din România

Citiți și Premieră pentru România: Președintele Klaus Iohannis merge săptămâna viitoare la Bruxelles, unde a fost invitat de Jean-Claude Juncker la o reuniune a Colegiului comisarilor europeni

Citiți și Agenda vizitei președintelui la Bruxelles: Klaus Iohannis se întâlnește, în premieră, cu toți membrii Comisiei Europene pentru pregătirea președinției României la Consiliul UE

Citiți și “Cronica” unei relații importante pentru România și viitorul Europei: Klaus Iohannis și Jean-Claude Juncker

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. puiu

    January 31, 2018 at 9:54 am

    Dar de ce nu e si cu Ministrul Justitiei sau cu cei ce se pricep la aceste legi?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Aplicația turistică pentru telefoane mobile, “Nature in Hand”, este realizată de ONG-uri din România și Bulgaria cu o finanțare europeană în valoare de 511.696 de EURO

Published

on

Aplicația turistică pentru telefoane mobile “Nature in Hand” a fost dezvoltată de trei organizații nonguvernamentale din Bulgaria și România în cadrul unui proiect de cooperare transfrontalieră între cele două țări, notează themayor.eu.

Aplicația funcționează ca navigator și oferă informații actualizate și utile despre siturile naturale și atracțiile turistice din regiunile Bulgariei Montana, Vidin, Vratsa, Pleven și din județele Dolj, Mehedinți și Olt din România. Aplicația inovatoare urmărește să fie în beneficiul cetățenilor din ambele țări, precum și al tuturor potențialilor turiști. Funcția de aplicație permite planificarea viitoare a traseului, precum și partajarea rutei preferate. Aplicația mobilă poate fi descărcată complet gratuit și poate fi utilizată fără acces la Internet.

Proiectul include de asemenea 21 de panouri de informare în 14 așezări din Vidin și Vratsa. Acestea oferă un traseu cu repere din zonă și un cod de descărcare pentru aplicația mobilă. Ca parte a proiectului, s-au desfășurat și șase exerciții de formare de două zile.

Proiectul “Rețeaua pentru utilizarea durabilă a patrimoniului natural și a resurselor în regiunea transfrontalieră” este implementat în cadrul programului INTERREG România – Bulgaria și are o durată de 24 de luni. Finanțarea proiectului este în valoare de 511.696 de euro livrate de Uniunea Europeană prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mânzatu: Comisia Europeană a propus o alocare mărită cu 8% pentru România pe zona de coeziune, fiind vorba de peste 30 de miliarde de euro. Investiția în domeniul medical rămâne o prioritate

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene/ Facebook

Una dintre priorităţile României rămâne investiţia în domeniul medical, în tot ceea ce înseamnă clădiri, infrastructură, dotări, formare profesională şi screening, şi vom face tot posibilul să obţinem cele mai bune rezultate în viitoarele programe, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, la o întâlnire cu presa ce a avut loc la Bruxelles, informează Agerpres.

Potrivit acesteia, Comisia Europeană a propus o alocare mărită cu 8% pentru România pe zona de coeziune, fiind vorba de peste 30 de miliarde de euro, însă această sumă este încă în negociere.

“Comisia Europeană a propus o alocare mărită cu 8% pentru România. Acum ea este încă în negociere, negociere care, sperăm, să păstreze aceleaşi cifre mai mari pentru România, buget mărit pentru România – 30 de miliarde de euro pe zona de coeziune doar. Noi, acum, vara asta, începem să schiţăm viitoarele programe operaţionale şi în ele detaliem deja exact domeniile pe care vrem să ducem banii, priorităţile – sănătate, screening, formarea medicilor, reabilitarea blocurilor, că mai vrem în continuare termoficare – şi atunci în acest proces, când scrii programele, le scrii în ţară – sigur, după dezbateri cu ministere, cu toată lumea – dar te duci şi la Comisie şi aici e un dialog în care tu îmi spui de ce e nevoie de a continua investiţia în domeniul respectiv şi dacă şi cum poţi să absorbi banii respectivi, pentru că important este nu numai să identifici nevoia, ci să şi arăţi că îi poţi cheltui în timpul dat.Şi eu am spus celor de la Comisie (Europeană – n. r.) astăzi că una dintre priorităţile noastre rămâne să investim în domeniul medical, în tot ceea ce înseamnă clădiri, infrastructură, dotări, în formare şi în screening şi vom face tot posibilul să obţinem cele mai bune rezultate în viitoarele programe sau cele mai bune alocări, ca să spunem aşa, din totalul alocării.Sigur, o ţară primeşte o sumă de bani şi la sfârşitul negocierilor sperăm că se votează ca acea sumă să şi rămână”, a spus Roxana Mînzatu.

Roxana Mânzatu a fost numită recent în funcția de ministru al Fondurilor Europene, după ce fostul ministru, Rovana Plumb, a demisionat pentru a candida la un mandat în Parlamentul European, mandat pe care l-a și obținut în urma alegerilor din 26 mai.

Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,6 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Obiectivele politicii de coeziune sunt realizate prin intermediul a trei fonduri principale:

  1. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR): urmărește să consolideze coeziunea economică și socială la nivel regional
  2. Fondul social european (FSE): investește în oameni, punând accentul pe îmbunătățirea oportunităților în materie de ocupare a forței de muncă și educație.
  3. Fondul de coeziune: investește în creștere ecologică și dezvoltare durabilă și îmbunătățește interconectarea în statele membre cu un PIB sub 90% din media UE-27.

Acestea constituie, împreună cu Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF), Fondurile structurale și de investiții europene (ESI).

Potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene, în perioada de programare 2021-2027, România va beneficia de aproximativ 30,6 miliarde euro, astfel: prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), de 17,323 miliarde de euro, prin Fondul Social European (FSE) Plus, de 8,385 miliarde de euro, prin Fondul de Coeziune (FC) de 4,499 miliarde de euro şi prin Programul Cooperare Teritorială Europeană, de 392 milioane de euro.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

România a obținut finanțări în valoare de 708 milioane de euro prin Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), asa-numitul Plan Juncker. Vedeți principalii beneficiari

Published

on

© Reprezentața Comisiei Europene în România

Planul de investiții pentru Europa, așa-numitul Plan Juncker a prezentat cele mai recente rezultate, iar proiectele din România au obținut finanțări în valoare totală de 708 milioane EURO din Fondul european pentru investiții strategice (FEIS). La rândul lor aceste sume ar urma să atragă investiții suplimentare de 2.8 miliarde EURO.

Potrivit datelor Comisiei Europene au fost aprobate 16 proiecte, finanțate de Banca Europeană de Investiții (BEI) cu sprijinul FEI (finanțare totală de aproximativ 561 de milioane EURO și ar urma să atragă investiții de încă 1.4 milioane EUR). Tot prin Planul Juncker au fost aprobate 15 acorduri încheiate cu bănci sau fonduri intermediare finanțate de către Fondul european de investiții (FEI) cu sprijinul FEIS (finanțare de 147 de milioane EURO, iar fondurile ar urma să atragă încă 1.5 miliarde EUR, ceea ce ar putea facilita accesul la finanțare pentru circa 20 235 IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie)

Exemple de proiecte sprijinite de Planul Juncker

Trecerea la tehnologii digitale: RADIOCOM

Un împrumut de 9,8 milioane EUR ajută Societatea Națională de Radiocomunicații S.A. (Radiocom) din România să digitalizeze infrastructura terestră de radiodifuziune a țării. Fondurile vor fi utilizate pentru a înființa și extinde o rețea digitală de radiodifuziune care să permită trecerea de la distribuția TV analogică la cea digitală terestră. Astfel, 94 % din populație va putea beneficia de televiziune digitală, iar Radiocom va utiliza într-un mod mai eficient valorosul spectru de frecvențe radio.

Economie circulară: GREENFIBER

BEI oferă un împrumut de 7,5 milioane EUR societății GreenFiber International SA. Firma produce fibre din PET-uri reciclate, care sunt utilizate apoi în articole de mobilier, în sectorul autoturismelor și în domeniul modei, dar și în construcții. Acest proiect de economie circulară va contribui la crearea a 280 de locuri de muncă cu normă întreagă și va avea ca rezultat creșterea cu peste 50 000 de tone pe an a cantității de deșeuri colectate și prelucrate în România.

Modernizarea serviciilor de alimentare cu apă: ALBA

Un împrumut de 12 milioane de euro ajută Compania Regională de Apă din județul Alba să își îmbunătățească serviciile de alimentare cu apă potabilă și serviciile de salubrizare, în beneficiul a circa 332 000 de locuitori ai județului. Costul total al proiectului este estimat la aproximativ 114 milioane EUR și implică extinderea rețelei de apă, modernizarea unor conducte de aducțiune, construirea a două stații de epurare, extinderea sistemului de canalizare și renovarea unor stații de pompare. 

Gaze naturale: TRANSGAZ

Transgaz este societatea națională română de transport de gaze naturale. În cadrul Planului pentru investiții, BEI îi acordă un împrumut de 100 de milioane EUR pentru construcția unui nou coridor european de transport al gazelor naturale. Obiectivul proiectului este de a mări securitatea aprovizionării cu gaze și de a reduce dependența energetică prin diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare. Proiectul beneficiază în același timp de o finanțare de 179 de milioane EUR în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei.

Ce înseamnă mai exact Planul de investiții pentru Europa, asa-numitul Plan Juncker și de ce a fost realizat:

Ca urmare a crizei economice și financiare mondiale, în UE a scăzut nivelul investițiilor. Sunt necesare eforturi colective și coordonate la nivel european pentru a inversa această tendință descendentă și pentru a relansa economia în toate statele membre. Dispunem de suficiente resurse, iar acestea trebuie mobilizate în întreaga UE pentru a veni în sprijinul investițiilor. Nu există un răspuns unic și simplu, nu putem genera creștere economică apăsând pe un buton și nu avem la îndemână o singură soluție pentru toate problemele.

Planul de investiții pentru Europa, așa-numitul Plan Juncker, are 3 obiective: să înlăture obstacolele din calea investițiilor; să ofere vizibilitate și asistență tehnică pentru proiectele de investiții; să utilizeze mai eficient resursele financiare. Planul se sprijină pe 3 piloni:

  • În primul rând, Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), care furnizează o garanție UE pentru mobilizarea investițiilor private. Comisia lucrează împreună cu partenerul său strategic, Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI).
  • În al doilea rând, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european pentru proiecte de investiții, care oferă asistență tehnică și o mai mare vizibilitate oportunităților de investiții, contribuind astfel la transpunerea în practică a propunerilor de proiecte de investiții. Platforma constituie o asociere cu Grupul BEI.
  • În al treilea rând, îmbunătățirea mediului de afaceri prin eliminarea obstacolelor de reglementare din calea investițiilor, atât la nivel național, cât și la nivelul UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending