Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Trei scenarii pentru viitorul apărării europene, lansate de Uniunea Europeană în pline tensiuni transatlantice: Fără a reproduce NATO, Europa trebuie să își ia destinul în propriile mâini

Published

on

Corespondență CaleaEuropeana.ro de la Bruxelles – Robert Lupițu

Ambițiosul Fond European de Apărare – cu ținte de 5 miliarde euro, finanțări și investiții pentru dezvoltare militară și 500 de milioane euro, fonduri pentru cercetare – creat de Comisia Europeană, a fost dublat de lansarea dezbaterii privind trecerea la o uniune a apărării și securității în Uniunea Europeană, un nou pas (alături de uniunea economică și monetară) spre conturarea viitorului Europei, aflat deja în dezbatere în urma publicării Cartei Albe.

FOTO: European Parliament

Documentul de dezbatere adoptat de Colegiul comisarilor prezintă diferite scenarii cu privire la modul de abordare a amenințărilor din ce în ce mai mari la adresa securității și apărării cu care se confruntă Europa, precum și la modul de consolidare a capacităților de apărare ale Europei până în 2025, informează Comisia Europeană.

”Uniunea Europeană poate contribui la sprijinirea statelor membre în ceea ce privește dezvoltarea capacităților militare și sporirea eficacității investițiilor în sectorul apărării. Am realizat foarte multe în mai puțin de un an și suntem hotărâți să menținem acest ritm susținut”, a promis Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, dar și șefă a Agenției Europene de Apărare.

Vicepreședinte al Comisiei Europene ”Fără a reproduce ceea ce există deja, Europa trebuie să își ia destinul în propriile mâini în materie de securitate și apărare”

Lansarea celor două elemente extrem de concrete pentru adâncirea cooperării în materie de apărare și securitate europene are loc și în contextul în care tensiuni s-au creionat pe axa transatlantică după întâlnirile dintre Donald Trump și liderii vest-europeni, în frunte cu Angela Merkel și Emmanuel Macron. Inclusiv înaintea deciziilor de astăzi, președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, transmitea faptul că UE nu își mai poate permite să invoce cooperarea cu NATO ca pe un alibi convenabil în loc să își consolideze eforturile pentru autonomie în materie de apărare și securitate.

Citiți și DOCUMENT Comisia Europeană a lansat ambițiosul Fond European de Apărare: 5 miliarde euro, finanțări și investiții pentru dezvoltare militară; 500 de milioane euro, fonduri pentru cercetare

”În conjunctura mondială actuală, este nevoie, mai mult decât oricând, de un NATO și de o Uniune Europeană puternice. Fără a reproduce ceea ce există deja, Europa trebuie să își ia destinul în propriile mâini în materie de securitate și apărare, astfel încât să devină un partener mai puternic pentru aliații săi”, a declarat în context și vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen.

Pe modelul Cartei Albe lansată de președintele Jean-Claude Juncker – cinci scenarii pentru viitorul Europei – documentul privind o uniune a securității și a apărării vine la pachet cu trei scenarii.

Scenariul 1: Cooperarea în domeniul securității și apărării

În cadrul scenariului intitulat „Cooperarea în domeniul securității și apărării”, statele membre ar continua să ia decizii în legătură cu necesitatea cooperării în materie de securitate și apărare pe bază de voluntariat și de la caz la caz, în timp ce UE ar continua să vină în completarea eforturilor naționale. Cooperarea în domeniul apărării ar urma să fie consolidată, însă participarea UE la cele mai solicitante operațiuni ar rămâne în continuare limitată. Noul Fond european de apărare ar contribui la dezvoltarea unor noi capacități comune, însă statele membre ar continua să monitorizeze, în mod individual, cea mai mare parte a dezvoltării și achiziției de capacități de apărare. Cooperarea dintre UE și NATO și-ar păstra formatul și structura de astăzi.

Scenariul 2: Securitate și apărare partajate

Scenariul mai ambițios, intitulat „Securitate și apărare partajate”, se bazează pe punerea în comun, de către statele membre, a anumitor resurse financiare și operaționale, pentru a spori solidaritatea în domeniul apărării. De asemenea, UE ar deveni mai implicată în protecția Europei în interiorul și în afara frontierelor sale. Ea și-ar asuma un rol mai important în domenii precum securitatea cibernetică, protecția frontierelor sau lupta împotriva terorismului și ar consolida dimensiunea de securitate și de apărare a politicilor interne ale UE, cum ar fi energia, sănătatea, taxele vamale sau spațiul. Acest lucru ar fi însoțit de o voință de acțiune politică, precum și de un proces de luare a deciziilor aferente unui context aflat în evoluție rapidă. UE și NATO ar urma, de asemenea, să își intensifice cooperarea reciprocă și să își coordoneze acțiunile în privința unui spectru complet de probleme.

Scenariul 3: Securitate și apărare comune

Cel mai ambițios scenariu, intitulat „Securitate și apărare comune”, prevede definirea progresivă a unei politici de apărare comune a Uniunii, care să conducă la o apărare comună în temeiul articolului 42 din Tratatul UE. Prevederea existentă permite unui grup de state membre să ducă apărarea europeană la un nivel superior. Conform acestui scenariu, protejarea Europei ar deveni o responsabilitate a UE și a NATO, de care ar putea beneficia ambele părți. UE ar fi în măsură să desfășoare operațiuni de securitate și de apărare de înalt nivel, susținută de un nivel ridicat de integrare a forțelor de apărare ale statelor membre. UE ar urma să susțină programe de apărare comune prin intermediul Fondului european de apărare, precum și să instituie o agenție europeană specializată de cercetare în domeniul apărării. Acest lucru ar favoriza, de asemenea, crearea unei piețe europene a apărării veritabile, care să fie în măsură să protejeze principalele sale activități strategice împotriva preluărilor de control externe. 

”Scenariile de mai sus nu se exclud reciproc, ci ele ilustrează trei niveluri diferite de ambiție în materie de solidaritate. Consolidarea securității europene este o necesitate. Statele membre se vor afla în prim-planul procesului de definire a nivelului de ambiție, cu sprijinul instituțiilor UE. Privind spre viitor, statele membre trebuie să decidă acum traiectoria pe care doresc să o urmeze și ritmul în care doresc să acționeze pentru a proteja cetățenii Europei”, transmite Comisia Europeană.

Documentul integral privind viitorul apărării europene este disponibil aici.

Citiți și Statele membre ale UE au decis consolidarea capabilităților de reacție militară rapidă

Cea mai recentă decizie europenă în materie de apărare europeană este dată de hotărârea țărillor membre ale Uniunii Europene, care au decis consolidarea capabilităților de reacție militară rapidă prin operaționalizarea grupurilor de luptă ale UE, înființate încă din 2007, și au luat hotărărea dezvoltării cooperării structurate permanente (PESCO), care permite statelor UE să își intensifice cooperarea în domeniul securității și al apărării.

Uniunea Europeană a făcut pași concreți pentru reenergizarea apărării europene din 2016 încoace.

Consiliul UE a adoptat un plan de implementare în domeniul securității și apărării la reuniunea comună a miniștrilor de Externe și ai Apărării din UE din 14 noiembrie 2016, la câteva luni distanță după prezentarea inițiativei franco-germne în acest sens. Apoi, Parlamentul European, întrunit în sesiune plenară la Strasbourg, a votat două rezoluții ce vizau Uniunea Europeană a Apărării și revizuirea Politicii de Securitate și de Apărare Comune, cel din urmă raport fiind coordonat de vicepreședintele PE, eurodeputatul român Ioan-Mircea Pașcu. Nu în ultimul rând, Comisia Europeană a publicat la finalul anului trecut Planul European pentru Apărare, un document axat pe două dimensiuni: finanțarea cercetării în industria apărării cu 90 de milioane de euro până în 2020 și din 2021 cu 500 de milioane de euro anual și crearea unui fond european pentru apărare care să vizeze achiziția de armament, dar și cercetarea (fond lansat astăzi). Toate documentele amintite anterior subliniază caracterul de pilon fundamental al Declarației UE-NATO de la Varșovia în consolidarea apărării europene și au la bază Strategia Globală a UE adoptată în iunie 2016.

Publicarea documentului de reflecție privind Viitorul apărării Europene a fost precedată de lansarea documentelor privind Dimensiunea socială a EuropeiValorificarea oportunităților oferite de globalizare și Aprofundarea Uniunii economice și monetare și va fi urmată de publicarea documentului privind Viitorul finanțelor UE.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează o cerere de proiecte în valoare de 1 milion de euro adresată facultăților de jurnalism din UE

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a lansat luni, 17 ianuarie, o cerere de propuneri pentru proiecte în vederea elaborării unui curriculum și a materialelor didactice pentru un curs despre Uniunea Europeană și politica de coeziune a UE, destinat viitorilor jurnaliști.

Comisia a răspuns solicitării multor studenți din UE de a lansa acest apel, care va oferi o ocazie extraordinară de a stimula dezbaterea academică privind UE și politica de coeziune a UE, precum și de a îmbunătăți nivelul de cunoștințe al studenților și de a încuraja cooperarea între universități și alte instituții ale UE“, a declarat comisarul pentru coeziune și reformă, Elisa Ferreira.

Beneficiarii vor trebui să pună în aplicare o strategie de dezvoltare, să creeze o rețea de instituții de învățământ superior și să își dezvolte învățământul.

Propunerile pot fi depuse de universități și alte instituții de învățământ jurnalistic la nivel universitar și postuniversitar.

Solicitanții trebuie să fie stabiliți într-un stat membru al UE și să fie acreditați în conformitate cu legislația în vigoare în țara respectivă.

Comisia va acoperi 95% din costurile proiectului. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 21 aprilie 2022, ora 13:00 CET. Comisia se așteaptă să anunțe rezultatele în iunie 2022.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport: Prețurile gazelor naturale în UE au crescut la niveluri record în al treilea trimestru din 2021, influențate de piețele globale de gaze

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Prețurile cu ridicata ale gazelor naturale în UE au crescut la niveluri record în al treilea trimestru din 2021, influențate de piețele globale de gaze, potrivit raportului trimestrial al Comisiei privind piața gazelor naturale publicat astăzi. Tendințele identificate prezintă un contrast puternic cu ceea ce s-a observat în aceeași perioadă a anului 2020. Același lucru este valabil și pentru raportul trimestrial privind energia electrică, care evidențiază faptul că consumul de energie electrică a revenit la nivelurile anterioare pandemiei.

În ceea ce privește piața gazelor, raportul subliniază modul în care prețurile angro la gaze în Europa și-au continuat creșterea bruscă în al treilea trimestru al anului 2021, ajungând la 85 €/MWh la sfârșitul lunii septembrie – un nivel rar întâlnit pe hub-urile europene. Aceste prețuri ridicate la gazele naturale cu ridicata au dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor angro la electricitate și, la rândul lor, la creșteri semnificative ale prețurilor cu amănuntul. Raportul analizează, de asemenea, diferitele măsuri luate la nivelul UE și al statelor membre pentru a atenua impactul majorării prețurilor la gaze asupra gospodăriilor și întreprinderilor.

Raportul trimestrial privind piața energiei electrice evidențiază faptul că, în al treilea trimestru al anului 2021, consumul din UE a crescut până la nivelurile înregistrate în aceeași perioadă a anului 2019, adică la nivelurile de dinaintea pandemiei – datorită unei redresări economice constante și a unei atenuări a restricțiilor de blocare. Consumul la nivelul UE a crescut cu 3% de la an la an în al doilea trimestru din 2021, datorită redresării activității industriale și a forței de muncă.

Cu toate acestea, redresarea economică post-pandemică a provocat o astfel de creștere bruscă a prețurilor globale la gaze și a perturbat în mod semnificativ lanțurile de aprovizionare la nivel mondial, pentru a determina niveluri record ale prețurilor la energie electrică pe piețele europene.

Indicele european de referință pentru energie electrică a înregistrat o medie de 105 €/MWh în T3 2021 – echivalentul a 211% mai mult decât în T3 2020 și cu 164% mai mult decât în aceeași perioadă din 2019. Majorarea prețurilor la gaz a inversat trecerea de la cărbune la gaz înregistrată în ultimul an, stimulând câștigurile din producția de cărbune în ciuda creșterii prețurilor la carbon în T3 2021.

Raportul arată, de asemenea, că cererea de vehicule cu încărcare electrică (ECV) a continuat să crească în T3 2021. Sprijinul fiscal și stimulentele de achiziție oferite în șaptesprezece state membre au continuat să stimuleze vânzările în cursul anului 2021 – cu aproape 410.000 de noi ECV-uri înregistrate în UE în perioada iulie-septembrie 2021 – cu 50% mai mult decât în aceeași perioadă din 2020.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană alocă 1,5 miliarde de euro în 2022 pentru a răspunde crizelor umanitare din întreaga lume

Published

on

© European Commission/ Facebook

Crizele umanitare din întreaga lume continuă să crească, iar în timp ce conflictele și violențele sunt sursa nevoilor umanitare majore, situația se agravează din ce în ce mai mult din cauza dezastrelor naturale, precum seceta sau inundațiile, alimentate de schimbările climatice și de degradarea mediului.

În acest sens, pentru a-i ajuta pe cei mai afectați din întreaga lume, Comisia Europeană a adoptat un buget umanitar anual de 1,5 miliarde de euro pentru anul 2022, informează comunicatul oficial. 

„Nevoile umanitare sunt la un nivel fără precedent și continuă să crească. Finanțarea noastră umanitară va permite UE să să continue să salveze vieți și să acopere nevoile de bază ale populațiilor afectate. Pe lângă faptul că răspundem la crize noi și foarte vizibile, bugetul asigură faptul că vom aborda și crizele umanitare existente, prelungite sau recurente, cum ar fi cele din Columbia sau Sudanul de Sud sau situația poporului Rohingya”, a transmis comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

În 2022, ajutorul umanitar al UE va fi alocat după cum urmează:

  • 469 de milioane de euro vor fi alocate Africii Subsahariene pentru a-i sprijini pe cei care suferă din cauza crizei alimentare și nutriționale exacerbate de conflictul din Sahel  și pe cei strămutați din cauza violențelor din Republica Centrafricană, din bazinul lacului Ciad (Ciad, Camerun și Nigeria), din Sudanul de Sud și din Cornul Africii . De asemenea, suma aceasta va aborda și nevoile persoanelor afectate de conflictul pe termen lung din Republica Democrată Congo.
  • 351 de milioane de euro din fondurile umanitare ale UE vor fi alocate pentru nevoile din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, pentru a face față crizei din Siria, precum și nevoilor refugiaților din țările vecine din Orientul Mijlociu, precum și situației critice din Yemen.
  • 152 de milioane de euro vor finanța proiecte în Europa de Sud-Est și în țările vecine, abordând crizele din Ucraina, Balcanii de Vest și Caucaz, precum și efectele crizei siriene în Turcia.
  • 188 de milioane de euro vor continua să vină în ajutorul celor mai vulnerabile populații din Asia și America Latină. În Asia, aceasta include crizele din Afganistan și Rohingya (Bangladesh și Myanmar). În America Latină, UE va continua să ofere ajutor celor afectați de crizele din Venezuela și Columbia și Haiti.
  • Cele 370 de milioane de euro rămase vor fi utilizate pentru crize neprevăzute sau pentru creșterile bruște ale crizelor existente, precum și pentru alte operațiuni.

Finanțarea va ajuta, totodată, populațiile vulnerabile din țările predispuse la dezastre să se pregătească mai bine pentru diverse riscuri naturale, precum inundațiile, incendiile de pădure, cutremurele și cicloanele.

De asemenea, 10% din finanțare în toate regiunile va fi alocată educației în situații de urgență pentru a permite copiilor și tinerilor să își continue școlarizarea.

Continue Reading

Facebook

PARLAMENTUL EUROPEAN31 mins ago

Europa s-a despărțit de David Sassoli printr-un ultim omagiu adus în plenul Parlamentului European: Europa a pierdut un lider, un european mândru

NATO13 hours ago

NATO și Ucraina au semnat un acord de consolidare a cooperării împotriva atacurilor cibernetice, la câteva zile după un atac informatic la adresa Kievului

U.E.13 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz cere Rusiei să facă “paşi fără echivoc” către o dezescaladare în Ucraina: Situația este foarte gravă

RUSIA15 hours ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

U.E.17 hours ago

Miniștrii de finanțe din zona euro vor discuta despre modul în care pot fi modificate regulile fiscale ale UE, astfel încât guvernele să le respecte

CHINA18 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

U.E.18 hours ago

UE: Procesul de reformă pentru consolidarea sistemului judiciar din Serbia trebuie să continue dincolo de referendumul din 16 ianuarie

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Comisia Europeană lansează o cerere de proiecte în valoare de 1 milion de euro adresată facultăților de jurnalism din UE

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Raport: Prețurile gazelor naturale în UE au crescut la niveluri record în al treilea trimestru din 2021, influențate de piețele globale de gaze

NATO19 hours ago

Un detașament de 30 de militari de la Brigada Multinațională de la Craiova, dislocat de România la misiunea UE din Bosnia și Herțegovina

RUSIA15 hours ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA18 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA4 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO6 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA4 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA4 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

Advertisement

Team2Share

Trending