Corespondență CaleaEuropeana.ro de la Bruxelles – Robert Lupițu
Ambițiosul Fond European de Apărare – cu ținte de 5 miliarde euro, finanțări și investiții pentru dezvoltare militară și 500 de milioane euro, fonduri pentru cercetare – creat de Comisia Europeană, a fost dublat de lansarea dezbaterii privind trecerea la o uniune a apărării și securității în Uniunea Europeană, un nou pas (alături de uniunea economică și monetară) spre conturarea viitorului Europei, aflat deja în dezbatere în urma publicării Cartei Albe.
Documentul de dezbatere adoptat de Colegiul comisarilor prezintă diferite scenarii cu privire la modul de abordare a amenințărilor din ce în ce mai mari la adresa securității și apărării cu care se confruntă Europa, precum și la modul de consolidare a capacităților de apărare ale Europei până în 2025, informează Comisia Europeană.
”Uniunea Europeană poate contribui la sprijinirea statelor membre în ceea ce privește dezvoltarea capacităților militare și sporirea eficacității investițiilor în sectorul apărării. Am realizat foarte multe în mai puțin de un an și suntem hotărâți să menținem acest ritm susținut”, a promis Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, dar și șefă a Agenției Europene de Apărare.
Vicepreședinte al Comisiei Europene ”Fără a reproduce ceea ce există deja, Europa trebuie să își ia destinul în propriile mâini în materie de securitate și apărare”
Lansarea celor două elemente extrem de concrete pentru adâncirea cooperării în materie de apărare și securitate europene are loc și în contextul în care tensiuni s-au creionat pe axa transatlantică după întâlnirile dintre Donald Trump și liderii vest-europeni, în frunte cu Angela Merkel și Emmanuel Macron. Inclusiv înaintea deciziilor de astăzi, președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, transmitea faptul că UE nu își mai poate permite să invoce cooperarea cu NATO ca pe un alibi convenabil în loc să își consolideze eforturile pentru autonomie în materie de apărare și securitate.
”În conjunctura mondială actuală, este nevoie, mai mult decât oricând, de un NATO și de o Uniune Europeană puternice. Fără a reproduce ceea ce există deja, Europa trebuie să își ia destinul în propriile mâini în materie de securitate și apărare, astfel încât să devină un partener mai puternic pentru aliații săi”, a declarat în context și vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen.
Pe modelul Cartei Albe lansată de președintele Jean-Claude Juncker – cinci scenarii pentru viitorul Europei – documentul privind o uniune a securității și a apărării vine la pachet cu trei scenarii.
Scenariul 1: Cooperarea în domeniul securității și apărării
În cadrul scenariului intitulat „Cooperarea în domeniul securității și apărării”, statele membre ar continua să ia decizii în legătură cu necesitatea cooperării în materie de securitate și apărare pe bază de voluntariat și de la caz la caz, în timp ce UE ar continua să vină în completarea eforturilor naționale. Cooperarea în domeniul apărării ar urma să fie consolidată, însă participarea UE la cele mai solicitante operațiuni ar rămâne în continuare limitată. Noul Fond european de apărare ar contribui la dezvoltarea unor noi capacități comune, însă statele membre ar continua să monitorizeze, în mod individual, cea mai mare parte a dezvoltării și achiziției de capacități de apărare. Cooperarea dintre UE și NATO și-ar păstra formatul și structura de astăzi.
Scenariul 2: Securitate și apărare partajate
Scenariul mai ambițios, intitulat „Securitate și apărare partajate”, se bazează pe punerea în comun, de către statele membre, a anumitor resurse financiare și operaționale, pentru a spori solidaritatea în domeniul apărării. De asemenea, UE ar deveni mai implicată în protecția Europei în interiorul și în afara frontierelor sale. Ea și-ar asuma un rol mai important în domenii precum securitatea cibernetică, protecția frontierelor sau lupta împotriva terorismului și ar consolida dimensiunea de securitate și de apărare a politicilor interne ale UE, cum ar fi energia, sănătatea, taxele vamale sau spațiul. Acest lucru ar fi însoțit de o voință de acțiune politică, precum și de un proces de luare a deciziilor aferente unui context aflat în evoluție rapidă. UE și NATO ar urma, de asemenea, să își intensifice cooperarea reciprocă și să își coordoneze acțiunile în privința unui spectru complet de probleme.
Scenariul 3: Securitate și apărare comune
Cel mai ambițios scenariu, intitulat „Securitate și apărare comune”, prevede definirea progresivă a unei politici de apărare comune a Uniunii, care să conducă la o apărare comună în temeiul articolului 42 din Tratatul UE. Prevederea existentă permite unui grup de state membre să ducă apărarea europeană la un nivel superior. Conform acestui scenariu, protejarea Europei ar deveni o responsabilitate a UE și a NATO, de care ar putea beneficia ambele părți. UE ar fi în măsură să desfășoare operațiuni de securitate și de apărare de înalt nivel, susținută de un nivel ridicat de integrare a forțelor de apărare ale statelor membre. UE ar urma să susțină programe de apărare comune prin intermediul Fondului european de apărare, precum și să instituie o agenție europeană specializată de cercetare în domeniul apărării. Acest lucru ar favoriza, de asemenea, crearea unei piețe europene a apărării veritabile, care să fie în măsură să protejeze principalele sale activități strategice împotriva preluărilor de control externe.
”Scenariile de mai sus nu se exclud reciproc, ci ele ilustrează trei niveluri diferite de ambiție în materie de solidaritate. Consolidarea securității europene este o necesitate. Statele membre se vor afla în prim-planul procesului de definire a nivelului de ambiție, cu sprijinul instituțiilor UE. Privind spre viitor, statele membre trebuie să decidă acum traiectoria pe care doresc să o urmeze și ritmul în care doresc să acționeze pentru a proteja cetățenii Europei”, transmite Comisia Europeană.
Documentul integral privind viitorul apărării europene este disponibil aici.
Citiți și Statele membre ale UE au decis consolidarea capabilităților de reacție militară rapidă
Cea mai recentă decizie europenă în materie de apărare europeană este dată de hotărârea țărillor membre ale Uniunii Europene, care au decis consolidarea capabilităților de reacție militară rapidă prin operaționalizarea grupurilor de luptă ale UE, înființate încă din 2007, și au luat hotărărea dezvoltării cooperării structurate permanente (PESCO), care permite statelor UE să își intensifice cooperarea în domeniul securității și al apărării.
Uniunea Europeană a făcut pași concreți pentru reenergizarea apărării europene din 2016 încoace.
Consiliul UE a adoptat un plan de implementare în domeniul securității și apărării la reuniunea comună a miniștrilor de Externe și ai Apărării din UE din 14 noiembrie 2016, la câteva luni distanță după prezentarea inițiativei franco-germne în acest sens. Apoi, Parlamentul European, întrunit în sesiune plenară la Strasbourg, a votat două rezoluții ce vizau Uniunea Europeană a Apărării și revizuirea Politicii de Securitate și de Apărare Comune, cel din urmă raport fiind coordonat de vicepreședintele PE, eurodeputatul român Ioan-Mircea Pașcu. Nu în ultimul rând, Comisia Europeană a publicat la finalul anului trecut Planul European pentru Apărare, un document axat pe două dimensiuni: finanțarea cercetării în industria apărării cu 90 de milioane de euro până în 2020 și din 2021 cu 500 de milioane de euro anual și crearea unui fond european pentru apărare care să vizeze achiziția de armament, dar și cercetarea (fond lansat astăzi). Toate documentele amintite anterior subliniază caracterul de pilon fundamental al Declarației UE-NATO de la Varșovia în consolidarea apărării europene și au la bază Strategia Globală a UE adoptată în iunie 2016.
Publicarea documentului de reflecție privind Viitorul apărării Europene a fost precedată de lansarea documentelor privind Dimensiunea socială a Europei, Valorificarea oportunităților oferite de globalizare și Aprofundarea Uniunii economice și monetare și va fi urmată de publicarea documentului privind Viitorul finanțelor UE.
.
