Alexandru Rogobete atrage atenția asupra nevoii de investiții în depistarea cancerului de sân: România, la coada clasamentului european privind disponibilitatea mamografelor

„Banii investiți în screening și diagnostic precoce nu trebuie priviți doar ca o cheltuială. Sunt o investiție în sănătate, în ani de viață și în capacitatea femeilor de a reveni cât mai repede la familie, la viața lor și la activitatea profesională”, a precizat fostul ministru al sănătății, Alexandru Rogobete, în contextul lunii roz, dedicată depistării cancerului de sân, la nivel mondial.

„Voi continua să susțin dezvoltarea infrastructurii necesare screeningului pentru cancerul de sân”, a mai punctat deputatul într-o postare publicată pe pagina oficială de Facebook.

Potrivit acestuia, cu cât cancerul de sân este descoperit mai devreme, cu atât cresc șansele de tratament eficient și supraviețuire, iar povara tratamentului poate fi mai mică pentru pacientă și pentru sistemul de sănătate.

Alexandru Rogobete informează că la nivel național există peste 180 de mamografe: „România rămâne în partea de jos a clasamentului european în ceea ce privește numărul de mamografe raportat la 100.000 de locuitori. Asta ne arată foarte clar că investițiile trebuie să continue”.

În perioada 2023–2026, prin proiectele cu finanțare internațională coordonate de Alexandru Rogobete în sănătate, România și-a crescut semnificativ capacitatea de diagnostic prin mamografie: „Prin proiectul derulat cu Banca Mondială au fost achiziționate 124 de aparate, iar investițiile realizate din fonduri europene au completat această infrastructură.”

„Avem nevoie de o viziune de ansamblu: aparatură suficientă și distribuită echilibrat în țară, personal medical pregătit, acces simplu pentru femei și un traseu rapid de la screening la diagnostic și, atunci când este necesar, la tratament”, a conchis acesta.

Dintre țările Uniunii Europene pentru care sunt disponibile date, Grecia (7,6 aparate) și Cipru (6,9) au înregistrat cea mai mare disponibilitate a mamografelor (echipamente concepute exclusiv pentru efectuarea mamografiilor) la 100.000 de locuitori, fiind urmate de Italia (3,7). La polul opus, Polonia, Cehia, Suedia și România au înregistrat cea mai redusă disponibilitate a mamografelor, cu 1,1 aparate la 100.000 de locuitori, potrivit unui Eurostat publicat în octombrie.

Reamintim că la începutul lunii iunie a fost lansat proiectul „Depistare Activă, Responsabilitate, Informație și Acces – DARIA” (SMIS 35209), cel mai amplu program de screening din România pentru cancerul de sân. Astfel, peste 119.000 de femei din zone vulnerabile și defavorizate din întreaga țara vor beneficia de o mamografie gratuită.

Citiți și: OCDE: Timpii mari de așteptare, costurile și nivelul scăzut al educației explică participarea extrem de redusă la programele de screening și mortalitatea ridicată prin cancer în România. Lecții din state europene

Cancerul de sân este cea mai frecventă formă de cancer la femei, atât la nivel mondial, cât și european și național, arată o analiză a INSP.

În România, acesta ocupă primul loc în rândul cancerelor feminine, reprezentând 26,9% din totalul cazurilor noi, cu peste 12.000 de diagnostice înregistrate în 2020.

În același an, aproape 3.500 de femei au murit din cauza acestei boli, rata mortalității fiind de 30,7 la 100.000 de femei. Deși incidența este ușor sub media europeană, mortalitatea rămâne mai ridicată, iar supraviețuirea la 5 ani (75%) este sub media UE (82%), situație corelată în principal cu rata foarte scăzută de participare la screening mamografic, de doar 9% în România.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Diana Zaim
Diana Zaimhttp://www.caleaeuropeana.ro
Diana Zaim este fotojurnalist și coordonator al rubricii de sănătate, preocupată de politici de sănătate și acces la servicii medicale în România și la nivel european. Este câștigătoare a Premiului Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana a urmat programul de master „Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. În activitatea sa jurnalistică, acoperă, inclusiv din teren, activitatea principalelor instituții ale Uniunii Europene.

Articole Populare