Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, și ministrul de externe, Luminița Odobescu, au participat marți, la București, la o reuniune a ambasadorilor Statelor Unite în țările riverane regiunii Mării Negre, întrunire la care au participat și James O’Brien, asistent pentru afaceri europene și eurasiatice al secretarului de stat al SUA, și generalul Cristopher Cavoli, comandantul suprem al forțelor NATO în Europa.
Anunțul a fost făcut de ministrul apărării într-o postare pe contul său de pe platforma X, Tîlvăr precizând că întâlnirea a prilejuit discuții productive cu privire la provocările comune în materie de securitate, în special în ceea ce privește războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina.
Întrevederea a fost găzduită de Ambasada Statelor Unite în România și de ambasadorul Kathleen Kavalec.
Honored to meet with 🇺🇸 ambassadors form the Black Sea region, in Bucharest, including w/ SACEUR Gen. Cavoli, and amb O’Brien. Productive discussions on shared security challenges, particularly on the ongoing 🇷🇺 war of aggression in 🇺🇦. Grateful to @USAmbRO for hosting us! pic.twitter.com/FDwI4xxgMO
— Angel Tîlvăr (@AngelTilvar) January 23, 2024
Această întrevedere a avut loc și în contextul în care România și SUA pregătesc organizarea celei de-a noua runde a dialogului strategic dintre cele două țări aliate.
Potrivit Ministerului de Externe, ministrul Odobescu a prezentat abordarea României față de această regiune, cu accent pe importanța ei pentru securitatea spațiului Euro-Atlantic și prosperitatea Europei, cu accent pe interconectivitate și comerț.
Șefa diplomației române a accentuat deteriorarea situației de securitate survenită din cauza războiului declanșat de Rusia asupra Ucrainei și necesitatea consolidării prezenței Aliate pe întregul Flanc Estic. Ea a menționat implicarea constantă și continuă a României în susținerea Ucrainei, inclusiv contribuția la facilitatea tranzitului produselor agricole ucrainene către piețe terțe.
Totodată, reuniunea este prima la acest nivel după ce Congresul SUA a adoptat la finele anului trecut proiectul de lege privind strategia de securitate și dezvoltare a Mării Negre, legiuitorii americani hotărând ridicarea nivelului de elaborare a strategiei la nivelul președintelui SUA.
Într-un comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro se arată că “prevederile din legea bugetului apărării sunt cuprinzătoare și reflectă domeniile esențiale pentru securitatea, prosperitatea și consolidarea conectivității și rezilienței din regiunea Mării Negre”.
De altfel, într-un discurs susținut marți în fața ambasadorilor străini acreditați la București, președintele Klaus Iohannis a salutat adoptarea anul trecut a primei strategii americane pentru regiunea Mării Negre, precizând că documentul a fost elaborat și pe baza contribuțiilor substanțiale ale României.
În document se stipulează faptul că se “solicită Consiliului de Securitate Națională să pregătească o strategie pentru securitatea și dezvoltarea Mării Negre pentru (1) a spori coordonarea cu NATO și Uniunea Europeană, (2) a aprofunda legăturile economice, (3) a consolida securitatea energetică, (4) a sprijini eforturile de consolidare a rezilienței democratice regionale și (5) a spori asistența de securitate cu partenerii regionali”.
O regiune instabilă a Mării Negre amenință în mod direct pacea și prosperitatea comunității nord-atlantice, un fundament al politicii externe a SUA din 1945, fiind nevoie urgentă de o strategie regională cuprinzătoare pe termen lung care să fie integrată într-o arhitectură de securitate transatlantică mai largă și viabilă, ancorată în NATO, relevă un raport realizat de prestigiosul think tank american Atlantic Council și publicat imediat după decizia Congresului SUA.
Raportul a fost întocmit de doi reputați generali americani, James L. Jones și Curtis Scaparrotti. Generalul de marină James L. Jones a fost comandant suprem al forțelor NATO în Europa în perioada 2003-2006 și consilier pe probleme de securitate națională al președintelui Barack Obama (2009-2010), iar generalul de armată Scaparrotti a fost comandant suprem al forțelor NATO în Europa în perioada 2016-2019.
Snapshot: România
Ca țară riverană la Marea Neagră, cu a patra cea mai mare coastă (după Turcia, Rusia și Bulgaria), România este un stat de linia întâi care se învecinează cu forțele aeriene și maritime rusești, avioanele sale aflându-se în raza de acțiune a apărării aeriene rusești la decolare, iar Bucureștiul fiind capitala euro-atlantică care a ridicat continuu problema securității la Marea Neagră din 2014 în cercurile NATO.
Raportul analizează România din multiple perspective, subliniind că nevoile cele mai urgente ale țării, din perspectivă militară de apărare, sunt continuarea staționării trupelor NATO și îmbunătățirea apărării de coastă. Din perspectivă economică și energetică, raportul constată că România își asigură independența energetică, fiind, din acest punct de vedere, “izolată” de orice formă de dependență rusească, spre deosebire de ceilalți vecini riverani la Marea Neagră. Raportul evocă și legăturile istorice și de cultură comune ale Republicii Moldova cu România pentru a explica sprijinul pe care Bucureștiul îl furnizează țării vecine, devenind furnizor de energie pentru a sprijini reducerea dependenței de Rusia.
Documentul, care urmărește să servească drept expertiză pentru viitoarea strategie a SUA în regiunea Mării Negre, recomandă Statelor Unite să sprijine eforturile României de aderare la spațiul Schengen în contextul mai larg al integrării țării în Uniunea Europeană, un amplu proces de depășire a fragilității democratice.
O recomandare-cheie, din perspectivă militară, susține “dezvoltarea Constanței ca bază principală a NATO la Marea Neagră“, ca parte a unui concept mai larg de înființare a unei forțe operative navale post-conflict NATO în vestul Mării Negre, sprijinirea construcției navale românești și modernizarea altor facilități militare românești și Consolidarea puterii navale ucrainene, bulgare și române prin asistență de securitate și transfer de tehnologie.
“Din ce în ce mai prosperă și ferm ancorată în NATO și UE, România este ferm pro-occidentală și reprezintă o ancoră stabilă în regiune“, subliniază autorii.
