Connect with us

NATO

Ambasadorii SUA din regiunea Mării Negre și comandantul suprem al forțelor NATO s-au întâlnit la București cu ministrul apărării Angel Tîlvăr și ministrul de externe Luminița Odobescu

Published

on

© Angel Tîlvăr/ X

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, și ministrul de externe, Luminița Odobescu, au participat marți, la București, la o reuniune a ambasadorilor Statelor Unite în țările riverane regiunii Mării Negre, întrunire la care au participat și James O’Brien, asistent pentru afaceri europene și eurasiatice al secretarului de stat al SUA, și generalul Cristopher Cavoli, comandantul suprem al forțelor NATO în Europa.

Anunțul a fost făcut de ministrul apărării într-o postare pe contul său de pe platforma X, Tîlvăr precizând că întâlnirea a prilejuit discuții productive cu privire la provocările comune în materie de securitate, în special în ceea ce privește războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina.

Întrevederea a fost găzduită de Ambasada Statelor Unite în România și de ambasadorul Kathleen Kavalec.

Această întrevedere a avut loc și în contextul în care România și SUA pregătesc organizarea celei de-a noua runde a dialogului strategic dintre cele două țări aliate.

Potrivit Ministerului de Externe, ministrul Odobescu a prezentat abordarea României față de această regiune, cu accent pe importanța ei pentru securitatea spațiului Euro-Atlantic și prosperitatea Europei, cu accent pe interconectivitate și comerț.

Șefa diplomației române a accentuat deteriorarea situației de securitate survenită din cauza războiului declanșat de Rusia asupra Ucrainei și necesitatea consolidării prezenței Aliate pe întregul Flanc Estic. Ea a menționat implicarea constantă și continuă a României în susținerea Ucrainei, inclusiv contribuția la facilitatea tranzitului produselor agricole ucrainene către piețe terțe.

Totodată, reuniunea este prima la acest nivel după ce Congresul SUA a adoptat la finele anului trecut proiectul de lege privind strategia de securitate și dezvoltare a Mării Negre, legiuitorii americani hotărând ridicarea nivelului de elaborare a strategiei la nivelul președintelui SUA.

Într-un comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro se arată că “prevederile din legea bugetului apărării sunt cuprinzătoare și reflectă domeniile esențiale pentru securitatea, prosperitatea și consolidarea conectivității și rezilienței din regiunea Mării Negre”.

De altfel, într-un discurs susținut marți în fața ambasadorilor străini acreditați la București, președintele Klaus Iohannis a salutat adoptarea anul trecut a primei strategii americane pentru regiunea Mării Negre, precizând că documentul a fost elaborat și pe baza contribuțiilor substanțiale ale României.

În document se stipulează faptul că se “solicită Consiliului de Securitate Națională să pregătească o strategie pentru securitatea și dezvoltarea Mării Negre pentru (1) a spori coordonarea cu NATO și Uniunea Europeană, (2) a aprofunda legăturile economice, (3) a consolida securitatea energetică, (4) a sprijini eforturile de consolidare a rezilienței democratice regionale și (5) a spori asistența de securitate cu partenerii regionali”.

Citiți și România, în raportul Atlantic Council privind strategia SUA la Marea Neagră: O ancoră pro-occidentală și stabilă; Dezvoltarea Constanței ca bază principală NATO în regiune, recomandare-cheie

O regiune instabilă a Mării Negre amenință în mod direct pacea și prosperitatea comunității nord-atlantice, un fundament al politicii externe a SUA din 1945, fiind nevoie urgentă de o strategie regională cuprinzătoare pe termen lung care să fie integrată într-o arhitectură de securitate transatlantică mai largă și viabilă, ancorată în NATO, relevă un raport realizat de prestigiosul think tank american Atlantic Council și publicat imediat după decizia Congresului SUA.

Raportul a fost întocmit de doi reputați generali americani, James L. Jones și Curtis Scaparrotti. Generalul de marină James L. Jones a fost comandant suprem al forțelor NATO în Europa în perioada 2003-2006 și consilier pe probleme de securitate națională al președintelui Barack Obama (2009-2010), iar generalul de armată Scaparrotti a fost comandant suprem al forțelor NATO în Europa în perioada 2016-2019.

Snapshot: România

Ca țară riverană la Marea Neagră, cu a patra cea mai mare coastă (după Turcia, Rusia și Bulgaria), România este un stat de linia întâi care se învecinează cu forțele aeriene și maritime rusești, avioanele sale aflându-se în raza de acțiune a apărării aeriene rusești la decolare, iar Bucureștiul fiind capitala euro-atlantică care a ridicat continuu problema securității la Marea Neagră din 2014 în cercurile NATO.

Raportul analizează România din multiple perspective, subliniind că nevoile cele mai urgente ale țării, din perspectivă militară de apărare, sunt continuarea staționării trupelor NATO și îmbunătățirea apărării de coastă. Din perspectivă economică și energetică, raportul constată că România își asigură independența energetică, fiind, din acest punct de vedere, “izolată” de orice formă de dependență rusească, spre deosebire de ceilalți vecini riverani la Marea Neagră. Raportul evocă și legăturile istorice și de cultură comune ale Republicii Moldova cu România pentru a explica sprijinul pe care Bucureștiul îl furnizează țării vecine, devenind furnizor de energie pentru a sprijini reducerea dependenței de Rusia.

Documentul, care urmărește să servească drept expertiză pentru viitoarea strategie a SUA în regiunea Mării Negre, recomandă Statelor Unite să sprijine eforturile României de aderare la spațiul Schengen în contextul mai larg al integrării țării în Uniunea Europeană, un amplu proces de depășire a fragilității democratice.

O recomandare-cheie, din perspectivă militară, susține “dezvoltarea Constanței ca bază principală a NATO la Marea Neagră“, ca parte a unui concept mai larg de înființare a unei forțe operative navale post-conflict NATO în vestul Mării Negre, sprijinirea construcției navale românești și modernizarea altor facilități militare românești și Consolidarea puterii navale ucrainene, bulgare și române prin asistență de securitate și transfer de tehnologie.

Din ce în ce mai prosperă și ferm ancorată în NATO și UE, România este ferm pro-occidentală și reprezintă o ancoră stabilă în regiune“, subliniază autorii.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

NATO ”condamnă” atacul Iranului asupra Israelului și ”îndeamnă la reținere”: ”Este esenţial ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”

Published

on

© NATO

NATO ”condamnă escaladarea Iranului”, care a recurs sâmbătă la un atac fără precedent asupra Israelului și ”îndeamnă la reținere” pentru ca actualul ”conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”, a declarat duminică o purtătoare de cuvânt a Alianţei, informează AFP, citat de Agerpres.

”Condamnăm escaladarea Iranului în timpul nopţii, îndemnăm la reţinere şi urmărim îndeaproape evoluţia situaţiei. Este esenţial ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”, a subliniat purtătoarea de cuvânt, Farah Dakhlallah, într-un comunicat.

Mesaje similare au fost transmise și de Statele Unite și Uniunea Europeană. În plus, liderii G7 urmează să se reunească prin videoconferință, o întâlnire similară urmând să aibă loc și la nivelul Consiliului de Securitate al ONU. 

Citiți și: Joe Biden condamnă ”în cei mai fermi termeni” atacul Iranului asupra Israelului și îl asigură pe Netanyahu de sprijinul de ”neclintit” al SUA față de securitatea Israelului

UE condamnă ferm atacul Iranului asupra Israelului și cere evitarea escaladării situației în regiune. Liderii G7 se reunesc prin videoconferință

Sâmbătă, Iranul și-a pus în practică amenințarea de a riposta la atacul letal asupra consulatului său din Siria cu un atac aerian de amploare împotriva Israelului.

Pentru a se apăra, Israelul a pus în funcțiune Iron Dome, un sistem de apărare antiaeriană dat în folosință în 2011 care, potrivit dezvoltatorilor săi, a reușit să intercepteze peste 90% din rachetele care se apropiau. Sistemul, fabricat în comun de RTX și Rafael Advanced Defense Systems, detectează un atac care se apropie și poate lansa o contra-rachetă Tamir pentru a intercepta un atac.

Atacurile cu drone și rachete, lansate din Iran, din Irak și din Yemen, ar putea genera o escaladare majoră a luptelor în Orientul Mijlociu, pe fondul războiului actual dintre Israel și Hamas.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

Published

on

© Administrația Prezidențială

România nu a cheltuit 2,5% din produsul intern brut (PIB) pentru bugetul apărării, așa cum și-a asumat, din motive care țin de inflație, de lipsa lichidităților la momentul achiziției, dar și de lipsa echipamentelor care ar fi trebuit achiziționate, a transmis joi președintele Klaus Iohannis. 

Șeful statului a participat la summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Vilnius, acolo unde a fost întrebat care este explicația pentru care România a cheltuit 1,6% din PIB pentru apărare în 2023 dintr-un buget alocat de 2,5%.

“Explicația nu este foarte complicată și subliniez că nu este bine să avem abordări contabile, ci să vedem imaginea un pic mai mare. Sunt puține motive principale pentru care alocarea a fost și cheltuiala a fost alta, fiindcă alocarea inițială a respectat angajamentul politic. Banii nu s-au putut cheltui așa cum a fost prevăzut din câteva motive, unele ținând de noi, altele nu”, a precizat președintele.

 

Un motiv care nu ține de noi: pur și simplu, lucruri pe care am vrut să le cumpărăm nu s-au găsit. Este o problemă globală, în zona de înzestrare militară, cererea este incomparabil mai mare decât oferta, și anumite lucruri pe care ni le-am dorit nu am putut în timpul acesta scurt să le obținem“, a explicat el.

Potrivit lui Iohannis, al doilea factor au fost dificultățile bugetare create și de inflație și de multe ale probleme pe care le-am avut.

Disponibilitatea, deci banii lichizi, nu a existat atunci când cei care se ocupă de înzestrare ar fi vrut să îi cheltuie, și, în acest fel, multe cheltuieli s-au realizat de fapt, dar nu s-au realizat în anul calendaristic până la 31 decembrie, multe s-au făcut la începutul lui ianuarie și februarie. De aceea spun că nu trebuie să facem chiar un calcul contabil”, a subliniat președintele.

El a indicat că aceste cheltuieli s-au făcut în contul anului 2023, când au fost angajate.

“Și, în fine, trebuie să recunoaștem că un factor care a deranjat nu doar înzestrarea și cheltuielile pe Apărare, ci la modul general a deranjat și pe români a fost inflația mare pe care am avut-o în anul trecut. Deci cam acestea sunt explicațiile și cred că e bine de știut că noi am cheltuit foarte mulți bani pentru Apărare, nu ca să cheltuim bani, ci ca să facem România mai sigură”, a conchis Klaus Iohannis.

România a cheltuit anul trecut doar 1,6% din PIB pentru apărare dintr-un buget militar alocat inițial de 2,5% din PIB și rectificat bugetar la 2% din PIB, îndeplinind totuși criteriul de a aloca cel puțin 20% din buget pentru înzestrare militară, în timp ce 78% dintre cetățenii români susțin creșterea bugetului apărării, relevă datele raportului NATO pentru anul 2023, dat publicității la jumătatea lunii martie de secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.

Raportul de anul acesta plasează România sub alte 19 state membre ale NATO, fiind pentru a treia oară din 2017 încoace când România a cheltuit sub 2% din PIB pentru apărare, în timp ce 2023 a fost primul an în care România a alocat 2,5% din PIB pentru apărare.

În 2023, au mai alocat cel puțin și peste 2% din PIB pentru Apărare țări precum Grecia (3,05%), Estonia (2,89%), Lituania (2,75%), Finlanda (2,46%), Letonia (2,37%), Marea Britanie (2,28%), Ungaria (2,07%), Slovacia (2,05%), Danemarca (2%).

Țări precum România, Olanda, Franța, Norvegia sau Germania nu au reușit să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare.

O evoluție a cheltuielilor bugetare pentru apărare ale României arată un buget de 2,07% din PIB în 2020, de 1,88% în 2021 și de 1,75% în 2022.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis a discutat cu omologii din Europa Centrală și de Est despre candidatura sa la șefia NATO: Până nu avem unanimitate, nu se va hotărî absolut nimic. Mai este cale lungă

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, joi, că a discutat, în marja Summitul celor Trei Mări, şi chestiuni legate de NATO şi despre candidatura sa la funcţia de secretar general, menţionând că decizia se ia în consens şi, până când nu se obţine unanimitate, nu se va hotărî “absolut nimic”.

“Am discutat inclusiv chestiuni legate de NATO şi de candidatura mea. Însă vreau să clarific aici o chestiune: la NATO nu se va vota niciodată. Desemnarea secretarului general se face prin consens, iar consensul se obţine prin negocieri de tip diplomatic, discuţii între lideri şi aşa mai departe. Deci, nu are foarte mult rost să ne uităm la câţi au spus, ce au spus, fiindcă până când nu se obţine unanimitate nu se va hotărî absolut nimic şi, până atunci, mai este cale lungă”, a spus Iohannis, în cadrul unei conferințe de presă la finalul summitului celor Trei Mări de la Vilnius.

El a fost întrebat la finalul reuniunii de la Vilnius dacă a discutat în întâlnirile pe care le-a avut despre candidatura sa la funcţia de secretar general al NATO şi pe ce sprijin se bazează. Șeful statului a avut, la Vilnius, întrevederi bilaterale cu președintele Ungariei, Tamas Sulyok, și cu președintele Letoniei, Edgars Rinkevics.

 

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.

Potrivit mai multor diplomați occidentali citați de Reuters, premierul olandez Mark Rutte are sprijinul a aproximativ 90% dintre membrii NATO pentru acest post, inclusiv al Statelor Unite, Franței, Marii Britanii și Germaniei, dar el se confruntă cu opoziția Ungariei și cu candidatura președintelui român Klaus Iohannis.

Miniștrii de externe ai Poloniei și Ungariei, Radoslaw Sikorski și Peter Szijjarto, au pledat, la Bruxelles, pentru ca următorul secretar general al NATO să fie din regiunea Europei Centrale și de Est, în contextul candidaturii președintelui român. În schimb, omologul lor italian, Antonio Tajani, a anunțat că Italia și o largă majoritate de aliați îl susțin pe Rutte pentru șefia NATO, în timp ce Turcia, România și Ungaria susțin candidatura lui Klaus Iohannis.

Tot de la Bruxelles, Slovacia a apreciat drept “legitimă” candidatura președintelui Klaus Iohannis la funcția de secretar general al NATO, în vreme ce Republica Cehă s-a arătat favorabilă pentru o numire a premierului olandez demisionar Mark Rutte în fruntea Alianței.

Între timp, liderii a două republici baltice, Lituania și Estonia, au anunțat susținerea lor pentru Mark Rutte, deși anterior au deplâns lipsa de reprezentare a Estului. La momentul vehiculării candidaturii lui Mark Rutte la șefia NATO, prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, ea însăși o potențială candidată, s-a întrebat dacă aliații din Europa de Est sunt egali cu ceilalți aliați, precizând că premierul olandez ar fi cel de-al patrulea secretar general aliat care ar proveni din Olanda. Kallas și-a anunțat schimbarea de poziție marți, după discuții pe care le-a numit “aprofundate” cu premierul olandez, precizând Estonia “îl poate susține pe Mark Rutte pentru funcția de secretar general NATO”.

Un mesaj de susținere pentru candidatura lui Rutte a venit și din partea președintelui Lituaniei, Gitanas Nauseda, care l-a găzduit pe Mark Rutte la Vilnius la o reuniune multilaterală a mai multor lideri din statele membre ale UE privind pregătirea agendei strategice 2024-2029 a Uniunii Europene.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale. De asemenea, premierul Sloveniei a anunțat că ia în serios candidatura lui Klaus Iohannis la șefia Alianței, deși și-a exprimat sprijinul pentru Rutte când era singurul candidat.

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o primă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, din perioada 3-4 aprilie, când Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA27 mins ago

Gala AOR. Ministrul Adrian Veștea asigură autoritățile locale de deschidere la dialog și colaborare: Fiți motorul care să ducă la progres

ROMÂNIA40 mins ago

Ministrul Adrian Câciu, la Gala AOR: Sunteți cei care ați sprijinit România să aibă un exercițiu financiar de succes în perioada 2014-2020, cu o absorbție de 97%, peste 23 de miliarde de euro

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă: Reconfirmarea ratingului suveran al României cu perspectivă stabilă, o dovadă că măsurile de la guvernare sunt corecte

ROMÂNIA2 hours ago

Alte trei aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Regale Olandeze se alătură Centrului european de instruire din România

ROMÂNIA3 hours ago

Gala AOR. Președintele Curții de Conturi, recunoscător pentru ”parteneriatul solid și constructiv” pe care îl are cu Asociația Orașelor din România: Să continuăm colaborarea pentru a răspunde provocărilor urbane

ROMÂNIA4 hours ago

Marcel Ciolacu, vizită de lucru în Qatar: Avem în vedere atragerea de investiții în valoare de 15 miliarde de euro

ROMÂNIA4 hours ago

Klaus Iohannis merge la Bruxelles pentru reuniunea extraordinară a Consiliului European. Liderii din UE vor dezbate pe larg noul Pact european privind competitivitatea

ROMÂNIA4 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, mesaj în cadrul Galei Asociației Orașelor din România: Să aveți în continuare energia și curajul să duceți comunitățile pe care le reprezentați spre un viitor cu adevărat european

SUA4 hours ago

Blinken îi asigură pe aliații de la Marea Neagră că pot conta pe sprijinul SUA pentru consolidarea securității și prosperității în regiune

EVENIMENTE5 hours ago

Asociația Orașelor din România (AOR) trage un semnal de alarmă: Avem nevoie de fonduri europene destinate orașelor pentru a obține un echilibru teritorial

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO4 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO6 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO2 weeks ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

Trending