COABITARE
Băsescu, ironie la adresa lui Ponta: „Ce caută la Ziua Unirii, că nu l-am văzut în suita lui Cuza?”
Published
11 years agoon
Preşedintele Traian Băsescu a comentat în mod ironic refuzul premierului Victor Ponta de a participa la ceremonia organizată la Cotroceni cu ocazia împlinirii a zece ani de la aderarea României la NATO.
Premierul l-a criticat pe preşedinte pentru că organizează o petrecere cu această ocazie, deşi nu a avut niciun merit în aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică.
“Înţeleg că premierul consideră că la ceremonie ar trebuie să participe doar cei care au participat la procesul de integrare. Nu sunt de acord cu el, dar ţin să îi transmit că eu am fost un politician implicat în procesul de integrare. Am prins ca ministru evenimentele din Iugoslavia în care ministerul Transporturilor a fost destul de implicat. Mergând pe logica premierului: Ce caută la Ziua Unirii că nu l-am văzut în suita lui Cuza. Are fracturi de logică, este evident”, a spus Traian Băsescu.
O ceremonie organizată cu prilejul aniversării a 10 ani de la aderarea României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a avut loc luni, la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu şi a foştilor şefi de stat Ion Iliescu şi Emil Constantinescu. Premierul Victor Ponta, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, nu au fost prezenţi la evenimentul de la Palatul Cotroceni.
Traian Băsescu a făcut o declaraţie de presă, luni de la ora 15.00.
Principalele declaraţii, redate de Realitatea.net:
Despre Ucraina şi Republica Moldova
Aş începe prin a saluta dezangajarea forţelor ruse de la frontiera cu UCraina. probabil că ce se întâmplă la aceste ore este un prim rezultat al discuţiilor la cel mai înalt nivel între preşedintele Barack Obama şi preşedintele Putin, dar şi al discuţiilor Lavrov-Kerry.
Pe data de 25 am transmis o scrisoare tuturor membrilor Consiliului European în care rugam să analizeze posibilitatea ca Acordul de Asociere şi de Liber Schimb cu Republica Moldova să fie semnat pe 27 mai. Consider că avem o bună oportunitate de a semna acordurile cu Moldova pe 27 mai, când are loc un Consiliu European informal. Avem însă şi o problemă tehnică, dincolo de voinţa politică: traducerea documentelor în toate limbile.
Despre declaraţiile lui Ponta privind ceremonia care a marcat 10 ani de NATO
Azi, prim-ministrul a muncit din greu şi nu aş vrea să rămână fără răspuns, inclusiv declaraţiile legate de micul eveniment de marcare a aderării României la NATO. Am inteles ca pot sa participe doar cei care s-au implicat in procesul de aderare.
Am fost un politician foarte implicat în acest proces, am fost ministru în 1996-2000, am prins evenimentele din Iugoslavia. Nu mai puţin ca opozant, am fost un susţinător fără rezerve a drumului României către NATO şi UE. În timpul campaniei am vorbit despre axa Bucureşti-Washington-Londra, axă pe care Ponta încearcă să o strâmbe.
Daca am merge pe logica lui Ponta, ce cauta la Ziua Unirii, ca nu l-am vazut in suita lui Cuza? Deşi poate a luat un act al Unirii şi a pus o semnatura plagiata pe ea. Are fracturi de logică.
Despre acciza la combustibil
Aş vrea să fac precizarea că nu există niciun document între Guvernul României şi FMI prin care România să fie obligată să introducă acciza la combustibil. Scuza pe care o spune Ponta, că ne-a obligat FMI, e o minciună. Aşa cum nu există în documentele semnate cu FMI electorata.
Acciza pe care primul ministru se cramponează să o introducă este o suferinţă inutilă pentru economie şi pentru populaţie. Obligaţiile pe care le aveam prin tratat de a creşte acciza le-am îndeplinit, iar măsura pe care o ia Victor Ponta este una abuzivă împotriva populaţiei. Nu are nevoie de aceşti bani.
Este şi un act de sadism, vrea să îşi arate puterea de prim-ministru…dincolo de faptul că baronii au pus piciorul în prag. În ultima ieşire publică a mai lansat şi înţelegerea pe care a făcut-o cu transportatorii. Este un lucru complicat. Am aflat că Victor Viorel spune că vor lua banii înapoi cei care vor alimenta cinstit. Victor Viorel, îţi spun: o să primească Finanţele camioane de facturi pentru maşini care nu au alimentat niciodată şi vei da înapoi echivalentul a patru cenţi, ceea ce va fi o lovitură pentru bugetul de stat. Imaginaţia românilor va funcţiona.
După scripte va ieşi că s-a consumat mult mai multă motorină. Şi sigur, pentru că tot avem instituţiile de control politizate, unii vor fi prinşi, alţii vor fi toleraţi. Se introduce în sistemul fiscal românesc o perturbare. În plus, costurile de administrare vor fi foarte mari.
Ceea ce Victor Viorel preconizează că se face rambursarea odată la trei luni, gândindu-se că va pune la punct în trei luni un astfel de sistem e o eroare. Nu va fi pus la punct. Şi atunci are alternative: să îi păcălească pe transportatori că le va da patru cenţi înapoi, ori să nu îi păcălească, dar sistemul să nu funcţioneze.
Nu am nicio ezitare să spun că vor fi păcăliţi şi agricultorii. Înţeleg că domnul ministru Constantin a anunţat o compensare parţială. După ce s-au introdus atâttea taxe pentru agricultori, o creştere a costului la combustibili e tot ce îşi mai doreau. Şi nu în ultimul rând, micile firme de curierat, care nu se pot înadra în noţiunea de transportator. Vor afecta foarte multe societăţi mici, societăţi familiale, foarte multe afaceri individuale.
Pe de altă parte, de ce firmelor le acorzi o reducere de patru eurocenţi, dar populaţiei nu. Sunt foarte mulţi oameni care folosesc maşina personală pentru a ajunge la serviciu. E o discriminare grosolană care se face între consumatorii de combustibili.
Cred că cea mai bună soluţie este renunţarea în ultimul moment la această acciză. Ajung cele 35 de taxe noi introduse de Victor Viorel, ajunge intrarea taxei pe stâlp, nu mai trebuie şi taxa de 42 de bani pe fiecare litru de combustibil. Dacă ar fi fost o necesitate nu aş fi spus nimic, dar este o nevoie politică, pentru a avea bani să dea baronilor.
Motorina va fi mai scumpă decât în Germania, mai scumpă decât în Austria, în condiţiile în care OMV-ul austriac exploatează resursele din România. Este inadmisibil şi economic şi moral ce face Victor Viorel Ponta. De aceea îmi permit să îl rog, să îi cer să nu introoducă această acciză.
.
You may like
Adrian Zuckerman, fost ambasador SUA: România a trecut “prin cel mai mare atac hibrid pornit de Rusia împotriva oricărei țări”. Bucureștiul trebuie să invoce articolul 4 al NATO
România, în fața unui duel prezidențial echivalent cu un referendum pentru calea europeană și euro-atlantică a țării sau un salt în necunoscut
Rutte i-a transmis lui Zelenski că aliații NATO au făcut o „prioritate” din livrarea mai multor sisteme de apărare antiaeriană și de muniții Ucrainei
Traian Băsescu îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi: Am dobândit cu sacrificii libertatea și securitatea. Încă le putem apăra democratic
Luminița Odobescu subliniază importanța cooperării strânse NATO-UE în combaterea amenințărilor hibride în spațiul euro-atlantic și în vecinatatea estică
“Poate România să invoce articolele 4 și 5 din Tratatul NATO?”, întreabă Cristian Diaconescu, fost ministru de externe, după desecretizarea documentelor din CSAT
COABITARE
Sondaj INSCOP: Președintele se menține la o cotă înaltă de încredere, iar 41.2% dintre români nu susțin demisia premierului
Published
10 years agoon
February 19, 2015INSCOP a realizat un nou sondaj din seria „Adevărul despre România“ în care a fost vizată încrederea românilor față de președintele Klaus Iohannis, percepția asupra demisiei premierului Victor Ponta, activitatea politică a acestui precum și a clasei politice, problemele pe care oamenii politici le au cu justiție, precum și problematica coabitării și aceea a schimbării de Guvern.
Astfel, după aproape două luni de la preluarea funcției de președinte, Klaus Iohannis își conservă popularitatea. 75,5% dintre români se declară mulțumiți de modul în care a început mandatul de președinte al lui Klaus Iohannis. 12,9% declară că nu sunt mulțumiți de modul în care a început mandatul președintelui, în timp ce 11,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Chiar dacă este un indicator mai puțin riguros decât indicatorul ”încredere” care consemnează cifre ușor mai mici, nivelul de satisfacție față de activitatea desfășurată în debutul mandatului sugerează faptul președintele Iohannis se menține într-o perioadă de grație publică, lucru explicat atât prin absența oricăror contestări serioase la adresa inițiativelor sale, cât și prin grija noului președinte de a evita asocierea personală directă cu subiecte controversate (subiecte care nu au lipsit de pe agendă în această perioadă).
În contextul unei vizibilități extraordinare a actului de justiție în care sunt implicați oameni politici, românii manifestă atitudini foarte tranșante în legătură cu activitatea politică a politicienilor care au condamnări definitive în justiție. Astfel, 92,1% sunt de acord cu ideea că oamenii politici care au condamnări definitive în justiție trebuie să se retragă din viața politică.
Stilul consensual promovat de președintele Klaus Iohannis, dar și epuizarea publică după anii de război politic excesiv dintre președinte și premier pare a influența puternic opțiunile românilor în ceea ce privește colaborarea președintelui Iohannis cu premierul Ponta. Astfel, deși fac parte din tabere politice diferite, majoritatea românilor (62,1%) sunt de acord cu ideea că președintele Klaus Iohannis trebuie să lucreze cu Guvernul condus de Victor Ponta. Explicația pentru acest tip de răspuns este multiplă:
– după o perioadă lungă de război politic dur și la cel mai înalt nivel, care a epuizat nivelul de răbdare și toleranță al populației, românii nu mai doresc conflicte și tensiuni exacerbate între titularii principalelor funcții în stat
– electoratul lui Victor Ponta din urmă cu 2 luni alimentează bazinul susținătorilor unei colaborări instituționale corecte între președinte și premier
– o parte a votanților lui Klaus Iohannis respectă stilul consensual, instituțional promovat de președinte și reproduc opinii și comportamente specifice
– 25,3% nu sunt de acord ca președintele și premierul să colaboreze/lucreze, alcătuind nucleul dur al contestatarilor actualului guvern condus de Victor Ponta.
Majoritatea românilor (52,4%) sunt de părere că PNL trebuie să revină la guvernare în urma unor alegeri. 22,9% nu sunt de acord cu acest lucru, în timp ce 24,6% nu știu sau nu se pronunță asupra acestui subiect. Deși cea mai mare parte a respondenților susțin ideea alternanței la guvernare în urma alegerilor, există un grup important din populație care ar sprijini, probabil, și alte formule care să aducă PNL la guvernare.
Ipoteza demisiei premierului Victor Ponta din funcția de prim-ministru polarizează puternic opinia publică. Observăm practic două grupuri egale de populație care sunt de acord cu demisia premierului (41,8%), respectiv care nu sunt de acord cu demisia premierului Ponta (41,2%). 17,1% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Ipoteza organizării de alegeri parlamentare anticipate nu se bucură de foarte multă popularitate. 33,4% sunt de acord cu organizarea de alegeri anticipate, în timp ce 46,2% nu susțin această idee. 20,4% nu se pronunță deloc asupra acestui subiect.
La fel ca și ipoteza demisiei premierului Victor Ponta, comparația dintre primul ministru în funcție și premierul din umbră al PNL, Cătălin Predoiu, relevă o polarizare puternică a opiniei publice. 31,7% cred că reprezentantul PNL, Cătălin Predoiu ar fi un prim-ministru mai bun decât Victor Ponta, în timp ce 31,8% nu cred acest lucru. În acest caz, cei mai mulți dintre respondenți – 36,6% – par nehotărâți, refuzând să se pronunțe asupra subiectului. Una dintre explicațiile acesui bazin mare de non-răspunsuri este legată de notorietatea insuficientă a lui Cătălin Predoiu. Neștiind foarte multe lucruri despre unul dintre personajele măsurate, mulți respondenți refuză să facă o comparație în necunoștință de cauză.
În fine, tema moțiunii de cenzură provoacă păreri împărțite la nivelul populației. Aproape o treime dintre respondenți (29,6%) cred că PNL va reuși să dea jos Guvernul Ponta în urma unei moțiuni de cenzură. Puțin peste o treime din populație (36,6%) nu sunt de acord cu ideea că PNL va demite guvernul prin moțiune de cenzură. Și o altă treime (33,8%) nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Sondajul a fost efectuat în perioada 5-10 februarie în rândul a 1065 de persoane cu vârsta de 18 şi peste 18 ani, iar marja de eroare este de +/- 3%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor care au fost selectaţi din 40 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, în 79 de localităţi.
COABITARE
Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Victor Ponta s-au întâlnit la Palatul Cotroceni
Published
10 years agoon
January 8, 2015Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit astăzi cu premierul Victor Ponta la Palatul Cotroceni.
„Această discuţie se înscrie în seria demersurilor instituţionale în sfera securităţii naţionale în conformitate cu atribuţiile constituţionale ale Preşedintelui României”, a precizat Administraţia Prezidenţială.
Alte teme abordate în cadrul întâlnirii au fost stadiul atragerii de fonduri europene, precum şi modalităţile de îmbunătăţire a absorbţiei acestor fonduri”, se mai menţionează în comunicatul de presă.
Potrivit înregistrării video transmisă de Administraţia Prezidenţială, preşedintele Klaus Iohannis a declarat în deschiderea întâlnirii cu reprezentanţii Executivului că a dorit să aibă o discuţie, pentru pregătirea deplasării pe care o va face, săptămâna viitoare, la Bruxelles.
.
COABITARE
Iohannis, despre relaţia cu Ponta: Nu avem niciun fel de coabitare, pact sau înţelegere
Published
10 years agoon
January 7, 2015Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, referitor la relaţia cu premierul Victor Ponta, că nu are cu acesta niciun fel de coabitare, pact sau înţelegere, însă este normal să aibă discuţii regulate pe teme legate de bunul mers al României.
”Am vrut ca relaţia cu Victor Ponta să fie de lucru. Nu avem niciun fel de coabitare, de pact sau înţelegere. Mi se pare normal să vorbim fiindcă răspundem de bunul mers al României. Mi se pare normal să ne întâlnim atunci când situaţia o impune, dar nu pot să-mi imaginez cum pot lucra preşedintele şi premierul fără să discute”, a declarat Iohannis la Adevărul Live.
Acesta a precizat că de multe ori politicianul Klaus Iohannis are opinii diferite față de politicianul Victor Ponta.
„Faptul că discutăm, și bine facem, nu înseamnă că avem aceeași părere. Nu se întâlnesc doi politicieni ca să discute doctrinar. Sunt lucruri pe care avem opinii total diferite. Asta nu înseamnă că nu voi lua atitudine atunci când se impune. Asta e funcția de arbitru. Dar un arbitru trebuie să arbitreze atunci când e cazul, nu să comenteze”, a conchis Klaus Iohannis.
.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
MApN demontează noi dezinformări care vizează frontierele României și tehnică militară în Portul Constanța: Sunt informații false pentru a induce panica
“Cruda dictatură Assad s-a prăbușit”: Reacțiile la căderea regimului sirian, de la apelul la stabilitate din partea Europei la emoții contradictorii în Orientul Mijlociu
Fostul dictator sirian Bashar al-Assad a ajuns la Moscova, primind azil în Rusia din partea regimului Putin
Trump, după întâlnirea tripartită cu Zelenski și Macron la Paris: Ucraina ar dori să încheie un acord de pace. Este timpul ca Vladimir să acționeze, China poate ajuta
Ministrul Predoiu: Constituția ne cere să respingem orice formă de extremism sau violență și să rămânem parte a lumii europene și euroatlantice
Mesajul premierului de Ziua Constituției: Legea fundamentală rămâne garantul menținerii drumului nostru european și euroatlantic
Cehia, Portugalia și Spania condamnă ingerințele străine maligne în România: Doar românii își vot decide viitorul/ Încredere deplină în procesele democratice din România
Siegfried Mureșan: Cea mai mare alianţă de centru-dreapta din lume condamnă interferenţa Rusiei în alegerile din România
Trilaterală Macron-Trump-Zelenski la Elysee: Pacea trebuie să conțină garanții puternice de securitate pentru Ucraina, afirmă liderul ucrainean
MApN: Afirmațiile că România pregătește trimiterea de efective ale Armatei în Ucraina sunt “false” şi “manipulatoare”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni
INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria
Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării
Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România
Plenul Parlamentului European va discuta riscurile dezinformării pe TikTok pentru integritatea alegerilor în Europa ca urmare a scrutinului din România
Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE
Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale
Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat
Trending
- U.E.1 week ago
Eurobarometru: 56% dintre români au încredere în Uniunea Europeană, iar 68% se simt atașați de Europa. 61% dintre români au încredere în NATO
- POLITICĂ6 days ago
Ambasadorul României în SUA: Nu există nicio susținere oficială din partea americană pentru Călin Georgescu. Niciun oficial SUA nu s-ar asocia cu viziunea politică pe care o reprezintă acesta
- INTERVIURI5 days ago
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
- POLITICĂ4 days ago
Calea Europeană a sesizat Curtea Constituțională, solicitând reluarea turului întâi al alegerilor prezidențiale în condiții de legalitate
- NATO4 days ago
SUA, reacție după raportul desecretizat al CSAT: Îndepărtarea României de alianțele occidentale ar avea “un impact negativ grav” asupra cooperării SUA-România în domeniul securității