ICI București își reafirmă reafirmă angajamentul de a susține dezvoltarea unor soluții care să contribuie la protejarea cetățenilor și a infrastructurilor critice. Acesta a fost mesajul transmis de către Directorul General al ICI București, Adrian-Victor Vevera, în cadrul întrevederii cu Vicepreședintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților a României, Andrei Baciu. 

Discuțiile celor doi oficiali, avute ieri, 8 iulie, la sediul ICI București, au vizat consolidarea colaborării dintre mediul de cercetare și instituțiile statului în domeniul securității cibernetice și al protecției infrastructurilor critice.

Adrian-Victor Vevera, Directorul General al ICI București a subliniat importanța colaborării dintre mediul de cercetare și instituțiile statului pentru creșterea rezilienței cibernetice a României: „Suntem într-un moment în care cooperarea și schimbul de expertiză între instituții sunt esențiale pentru a răspunde eficient provocărilor complexe ale securității naționale. ICI București își reafirmă angajamentul de a susține dezvoltarea unor soluții care să contribuie la protejarea cetățenilor și a infrastructurilor critice.”

Discuțiile s-au concentrat pe identificarea provocărilor actuale din domeniul securității informatice, schimbul de bune practici privind protecția datelor și prevenirea amenințărilor cibernetice. De asemenea, a fost subliniată importanța promovării educației și formării continue în domeniul securității cibernetice, pentru creșterea nivelului de pregătire a specialiștilor din România.

Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) solicită Guvernului taxarea coletelor non-UE cu valoare declarată sub 150 de euro, introducerea controalelor sistematice pentru respectarea standardelor de siguranță și etichetarea produselor importate și aplicarea tratamentului echitabil între comerțul online local și platformele asiatice.

ARMO își exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că Guvernul ezită să adopte măsurile necesare pentru combaterea concurenței neloiale a platformelor de comerț electronic asiatice și pentru protejarea consumatorilor români, este precizat într-un comunicat de presă al asociației.

“În prezent, mii de comercianți locali care își plătesc corect taxele și respectă legislația de protecție a consumatorului sunt penalizați, fiind obligați să concureze cu importuri masive de produse subevaluate și subvenționate, pentru care nimeni nu își asumă răspunderea, de multe ori neconforme cu standardele europene și adesea de calitate îndoielnică”, subliniază sursa citată.

Astfel, lipsa unor măsuri ferme face ca evaziunea fiscală să devină mai profitabilă decât respectarea legii, iar acest lucru descurajează investițiile corecte și dezvoltarea comerțului online românesc, susțin reprezentanții asociației.

“Este inacceptabil ca în 2025 Guvernul să tolereze acest fenomen. În timp ce magazinele online locale sunt controlate de autorități pentru că le-a scăzut foarte mult cifra de afaceri de la un an la altul, platformele asiatice livrează zilnic milioane de colete fără să achite taxe vamale, fără etichete în limba română și fără respectarea reglementărilor privind siguranța produselor. Practic, Guvernul sancționează firmele corecte și legitime, iar evaziunea fiscală este încurajată prin lipsa de acțiune”, a declarat în context Cristian Pelivan, director executiv ARMO.

Prin urmare, ARMO solicită Guvernului “taxarea coletelor non-UE cu valoare declarată sub 150 de euro, introducerea controalelor sistematice pentru respectarea standardelor de siguranță și etichetare a produselor importate și aplicarea tratamentului echitabil între comerțul online local și platformele asiatice”.

“În ciuda apelurilor repetate și a soluțiilor pe care ARMO le-a propus, guvernanții preferă să sancționeze și taxeze companiile românești în loc să lupte cu evaziunea fiscală. Acest mod de acțiune va duce la distrugerea companiilor românești și la pierderea locurilor de muncă, favorizând dependența față de platformele non-UE și acumularea de către acestea a unei cote de piață din ce în ce mai mare. România nu își mai poate permite să piardă venituri bugetare și să își expună consumatorii la riscuri, în timp ce comercianții locali se confruntă cu o concurență neloială directă, sub privirea pasivă a autorităților”, se mai arată în document.

Potrivit asociației, comerțul electronic românesc are un potențial major de dezvoltare și de creare de locuri de muncă, însă acest lucru nu poate fi realizat dacă mediul de afaceri corect rămâne dezavantajat în fața celor care nu respectă regulile.

“ARMO își exprimă disponibilitatea de a colabora cu autoritățile pentru găsirea de soluții tehnice rapide care să asigure protejarea consumatorilor și susținerea comerțului online local în fața concurenței neloiale”, menționează sursa citată.

Lansată în 2010, Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) reprezintă magazinele online din România și susține interesele membrilor săi. ARMO a elaborat Codul de Bune Practici ale Magazinelor Online și un program de atestare a magazinelor online din România, în conformitate cu acest Cod de Bune Practici. ARMO este membră a Ecommerce Europe, singura voce a sectorului de comerț electronic european, ce reprezintă peste 150.000 de companii prin intermediul asociațiilor naționale. 

Comisia Europeană a solicitat încă din 2024 platformelor Temu și Shein să furnizeze informații privind respectarea Actului privind serviciile digitale, subliniind că amenzile pot ajunge la 6% din cifra de afaceri, în contextul desemnării acestora drept platforme online foarte mari care trebuie să respecte normele UE privind serviciile digitale, protejând consumatorii.

Totodată, executivul european a lansat, în februarie anul acesta, un pachet de măsuri pentru a limita riscurile asociate importurilor de valoare redusă vândute de platformele din afara Uniunii, precum Shein și Temu, incluzând propuneri pentru reformarea regimului vamal (eliminarea scutirii de taxe pentru coletele sub 150 euro, întărirea controalelor printr-o mai bună analiză a riscurilor cu acțiuni coordonate între autoritățile vamale și cele de supraveghere a pieței), întărirea supravegherii comercianților digitali și utilizarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor digitale pentru a detecta mai rapid produsele nesigure. Prin astfel de demersuri, UE își propune să transforme platformele online de tip Temu, Shein sau Amazon în actori răspunzători pentru produsele periculoase sau ilegale pe care le comercializează.

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan, a anunțat că a transmis oficial Comisiei Europene proiectul pentru construirea unei „giga-fabrici” de inteligență artificială în România, „un proiect strategic pentru viitorul nostru digital”.

„Livrăm rezultate până în ultima zi! Așa cum am promis, România devine un hub regional al tehnologiilor emergente. În ultima săptămână de mandat la Ministerul Economiei și Digitalizării, am transmis oficial către Comisia Europeană poate cel mai important proiect pentru infrastructura digitală şi pentru suveranitatea tehnologică, nu doar a României, ci a întregii regiuni a Mării Negre, şi anume Black Sea AI Giga Factory. E un program care va aduce o investiţie în România cuprinsă între patru şi cinci miliarde de dolari. Este făcut împreună cu cei mai buni specialişti ai Băncii Mondiale. Reuneşte universităţile, mediul privat şi ţările din Marea Neagră. Şi este depus de către Autoritatea pentru Digitalizarea României”, a menționat acesta într-un mesaj video publicat pe rețeaua de socializare Facebook.

Acesta a explicat ce înseamnă acesta „giga-fabrici” pentru inteligență artificială.

„Infrastructură de ultimă generație pentru România, Republica Moldova, Ucraina și Turcia, care și-au exprimat susținerea pentru a utiliza Black Sea AI Giga Factory. Un angajament pentru valorile europene la Marea Neagră: inovație, cooperare, securitate cibernetică și suveranitate tehnologică. Nu construim doar o fabrică de inteligență artificială – punem bazele unei regiuni interconectate, sigure și pregătite pentru viitor. România ca un centru strategic pentru calculul de înaltă performanță, respectând mediul, cu energie nucleară fără emisii de carbon, etapizat până în 2028”, a detaliat Bogdan Ivan.

Acesta a mulțumit partenerilor din mediul privat, „companii foarte puternice”, academic și instituțional, „din România și Europa, care au susținut cu încredere acest proiect”.

„Tehnologiile emergente nu sunt un lux. Sunt o necesitate strategică – iar România joacă acum un rol principal”, a conchis ministrul.

În luna februarie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat InvestAI, o inițiativă de mobilizare a 200 de miliarde de euro pentru investiții în IA, inclusiv un nou fond european de 20 de miliarde de euro pentru giga-fabrici de IA.

Citiți și: Nume de cod “InvestAI”: UE face prima sa mutare în cursa inteligenței artificiale, printr-o inițiativă de mobilizare a 200 de miliarde de euro în investiții pentru IA

Giga-fabricile finanțate prin InvestAI vor fi cel mai mare parteneriat public-privat din lume pentru dezvoltarea unei inteligențe artificiale de încredere.

Acestea vor servi modelului european de inovare deschisă, bazată pe cooperare, cu accent pe aplicații industriale complexe și esențiale pentru îndeplinirea misiunilor.

Scopul este ca fiecare companie, nu numai cei mai mari jucători, să poată accesa puterea de calcul la scară largă pentru a construi viitorul.

InvestAI include un fond stratificat, cu acțiuni cu diferite profiluri de risc și rentabilitate.

Finanțarea inițială a Comisiei pentru InvestAI provene din programele de finanțare existente ale UE care au o componentă digitală, cum ar fi programul Europa digitală și Orizont Europa, precum și InvestEU, existând posibilitatea ca și statele membre să contribuie din punct de vedere financiar, prin prin programarea fondurilor din pachetele lor de coeziune.

Finanțarea giga-fabricilor de IA cu o combinație de granturi și capital propriu va servi drept unul dintre cazurile-pilot pentru tehnologiile strategice anunțate în Busola pentru competitivitate.