Vicepremierul și ministrul interimar al afacerilor interne, Cătălin Predoiu, avertizează că România riscă să rateze oportunități strategice majore generate de redesenarea rutelor comerciale, energetice și logistice dintre Asia, Orientul Mijlociu și Europa, în condițiile în care absența unui guvern cu puteri depline limitează capacitatea țării de a promova și negocia proiecte de importanță geoeconomică.
Într-o analiză publicată pe blogul personal, Predoiu susține că poziția geografică a României, la intersecția dintre Marea Neagră, Europa Centrală, Caucaz, Asia Centrală și Orientul Mijlociu, oferă țării șansa de a deveni „unul dintre principalele noduri de conectivitate ale continentului”.
„Ca urmare a lipsei unui guvern cu mandat deplin, România pierde șansa de a deveni un jucător esențial pe ruta marilor coridoare de conectivitate”, subliniază Predoiu.
Potrivit acestuia, o serie de proiecte internaționale aflate în dezvoltare sau în curs de consolidare – între care Coridorul de Mijloc (Middle Corridor), coridorul TRIPP (Trump Route for International Peace and Prosperity), care urmărește conectarea Azerbaidjanului cu exclava Nahicevan prin Armenia, New Development Road (Golful Persic – Irak – Europa), coridorul economic India–Orientul Mijlociu–Europa (IMEC) și Coridorul Vertical – ar putea transforma bazinul Mării Negre într-un punct-cheie pentru fluxurile de mărfuri, energie și investiții dintre Asia și Europa.
Vicepremierul evidențiază rolul pe care l-ar putea avea Portul Constanța, Canalul Dunăre–Marea Neagră și accesul la piața unică europeană în integrarea României în aceste rețele de transport și conectivitate. El arată că România dispune de o „combinație de avantaje geografice, economice și politice rară la nivel continental”, care îi poate permite să devină „principalul hub de conectivitate dintre Europa, Caucaz, Asia Centrală și Orientul Mijlociu”.
„Pentru valorificarea acestei oportunități este însă nevoie de decizie politică, investiții accelerate și o prezență activă la masa negocierilor internaționale”, susține Cătălin Predoiu.
Predoiu atrage însă atenția că alte state europene se poziționează deja pentru a beneficia de aceste proiecte. El dă ca exemplu Italia și Franța, care și-au desemnat emisari speciali pentru coridorul economic IMEC.
„România nu pierde doar timp până la formarea unui nou guvern. Ea riscă să piardă poziționarea într-o generație de proiecte care vor defini circulația mărfurilor, energiei și capitalului între Asia, Orientul Mijlociu și Europa pentru multe decenii de aici înainte”, avertizează ministrul interimar.
În concluzie, acesta susține că oportunitățile oferite de noile coridoare de conectivitate nu vor rămâne disponibile pe termen nelimitat și avertizează că întârzierile în luarea deciziilor politice și în promovarea proiectelor strategice ar putea permite altor state din regiune să atragă fluxurile comerciale și investițiile pe care România speră să le capteze.
„Middle Corridor, TRIPP, New Development Road, IMEC și Coridorul Vertical reprezintă oportunități istorice de transformare a României într-un nod strategic continental. Fiecare zi de incertitudine politică reduce capacitatea României de a influența deciziile, de a atrage investiții și de a-și consolida rolul geoeconomic în regiunea Mării Negre. În geopolitică, oportunitățile nu rămân disponibile la infinit: dacă România întârzie, alte noduri logistice din regiune vor absorbi fluxurile comerciale”, mai punctează Cătălin Predoiu.
