Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Adina Vălean i-a propus premierului Florin Cîțu stabilirea unui Grup de lucru pentru România în vederea absorbției de fonduri pentru transporturi

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisarul european Adina Vălean i-a propus, joi, premierului Florin Cîțu stabilirea unui Grup de lucru pentru România în vederea absorbției de fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, în contextul vizitei șefului Guvernului la Bruxelles.

Am propus astăzi premierului României să stabilim în Comisia Europeană un Grup de lucru pentru România, pentru a ajuta…

Posted by Adina Vălean on Thursday, 11 February 2021

 

„Am propus astăzi premierului României să stabilim în Comisia Europeană un Grup de lucru pentru România, pentru a ajuta la absorbția de fonduri pentru transporturi. Directoratul General din subordinea mea, DG MOVE, va oferi în mod continuu sprijin autorităților române, pe etape ale proiectelor. Acest grup de lucru va fi compus din reprezentanți ai aparatului tehnic din subordinea mea – DG Move -, experți în obținerea de finanțări, din finanțiști din instituții internaționale de profil, precum Jaspers sau Banca Europeană de Investiții. Din partea României, vom invita să participe reprezentanți ai ministerelor care se ocupă de transporturi, fonduri europene, finanțe, dar si manageri de proiect, șefi de companii naționale, șefi de agenții”, a explicat comisarul Adina Vălean.

Potrivit acesteia, grupul de lucru din cadrul Comisiei va susține proiectele pe care Romania va alege sau a ales deja sa le propună spre finanțare încă de la stadiul de idee și le poate ghida administrativ în cele mai mici detalii.

„E vorba de facilitarea realizării obiectivelor României prin respectarea tuturor regulilor impuse de UE referitor la mediu si achiziții publice, stabilirea unor timpi de realizare obiectivi, stabilirea unui management performant de proiect șamd. Se clarifică astfel procesele și, prin consultări continue, în care toți cei interesați stau la aceeași masă, se pot evita erorile”, precizat Adina Vălean, care a adăugat că România își va stabili singura prioritățile investiționale si de dezvoltare a infrastructurii.

„Experții europeni vor avea întotdeauna un rol consultativ; de la Bruxelles noi nu putem decât să facilităm drumul către resursele financiare propriu-zise. Mecanismul e verificat prin exemplul Poloniei. Acum 8 ani Polonia era în situația de a pierde cea mai mare parte a fondurilor dedicate proiectelor de cale ferată, mai ales din cauza întârzierilor mari la implementare. Și atunci, Comisia Europeană a venit cu inițiativa unui asemenea grup de lucru. Lecția poloneză ne arată că în 2015 au avut aproximativ 150 de km de cale ferată refăcută sau nou construită, iar în 2018, 1620 de kilometri. În iunie, Polonia avea absorbite prin CEF aproape 2,8 miliarde de euro pentru cale ferată”, a exemplificat comisarul european.

De asemenea, oficialul european consideră că România are mare nevoie de sprijin administrativ pentru construcția de infrastructură.

„O să spun că am lucrat excelent anul trecut cu ministrul Bode și așa s-au deblocat multe proiecte care trenau de ani buni. Am de asemenea toată deschiderea pentru noua formulă guvernamentală”, a mai spus Adina Vălean.

La rândul său, premierul Florin Cîțu salutat inițiativa comisarului european de înființare a unui Task Force format din experți ai Comisiei Europene care să ajute statele membre, inclusiv România, să pregătească proiecte de infrastructură de transport eligibile pentru finanțare din Mecanismul UE de Redresare și Reziliență, se arată într-un comunicat al Guvernului.

În context, premierul a menționat prioritatea acordată la nivel național proiectelor de infrastructură, având în vedere contribuția acestora la dezvoltarea economică a României. A subliniat importanța unei abordări echilibrate în procesul de adaptare a acestui domeniu la noile obiective de climă și digitale, cu luarea în considerare a imperativului de dezvoltare și modernizare specific fiecărui stat membru.

Prim-ministrul României, Florin Cîțu, a avut joi, 11 februarie, întrevederi cu o serie de înalți oficiali ai Colegiului Comisarilor, respectiv cu Frans Timmermans, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene responsabil de Pactul Ecologic European, cu Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru o Europă pregătită pentru era digitală, precum și cu Adina Vălean, comisar european pentru transporturi, în contextul vizitei efectuate la Bruxelles.

Discuțiile cu înalții oficiali ai Comisiei Europene au vizat atât prioritățile de ansamblu de la nivel UE și viziunea României în raport cu acestea, cât și elemente de interes specific din perspectiva portofoliului demnitarilor europeni. În cadrul acestor întrevederi, premierul Florin Cîţu a prezentat prioritățile Guvernului României în raport cu dosarele europene.

Citiți și Premierul Florin Cîțu a prezentat la Bruxelles proiectele pentru digitalizarea României: Comisia Europeană va sprijini operaționalizarea Centrului Cyber al UE de la București

De asemenea, a transmis un mesaj de angajament substanțial din partea României de a acționa, în continuare, ca partener de încredere și profund dedicat proiectului european. A mai exprimat întreaga disponibilitate a României de a participa activ la efortul comun de refacere a Uniunii post-criză și de avansare a implementării obiectivelor pe termen lung agreate prin Agenda Strategică 2019-2024.

Totodată, a ridicat în cadrul discuțiilor tema aderării României la spațiul Schengen, care rămâne un obiectiv prioritar al României.
 
Citiți și Florin Cîțu a discutat cu David Sassoli despre planul de redresare și aderarea la Schengen: România are tot sprijinul Parlamentului European

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

CE va emite obligațiuni UE în valoare de 50 mld. de euro în a doua jumătate a anului pentru a finanța în continuare redresarea post-pandemie

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a anunțat, vineri, că intenționează să emită obligațiuni UE în valoare de 50 de miliarde de euro pentru a finanța programul de redresare NextGenerationEU în perioada iulie – decembrie 2022, care va fi completat de finanțare pe termen scurt (EU-Bills).

Fondurile vor fi destinate sprijinirii redresării economice a statelor membre în urma pandemiei de coronavirus în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență.

Pe lângă finanțarea pentru NextGenerationEU, Comisia ar putea fi, de asemenea, nevoită să emită până la 9 miliarde EUR pentru împrumuturi destinate sprijinirii Ucrainei în cadrul unui nou program excepțional de asistență macrofinanciară (AMF) și până la 6,6 miliarde EUR pentru împrumuturi în cadrul programului SURE, sub rezerva cererilor statelor membre și a finalizării procedurilor relevante.

Bazându-ne pe performanțele noastre bune de până acum ca emitent la scară largă, în a doua jumătate a anului vom continua să sprijinim redresarea, să finanțăm tranziția ecologică și digitală și rezistența pe termen lung a Europei prin intermediul finanțării de pe piață”, a declarat comisarul însărcinat cu bugetul și administrația, Johannes Hahn.

Emisiunile din a doua jumătate a anului 2022 se vor baza pe executarea cu succes a programului de redresare NextGenerationEU până în prezent. Din iunie 2021, când Comisia a debutat pe piață cu NextGenerationEU, emisiunile din cadrul programului se ridică la 118,5 miliarde EUR prin intermediul EU-Bonds pe termen lung, din care 28 de miliarde EUR prin emisiunea de obligațiuni verzi NextGenerationEU. În plus, Comisia a continuat să strângă fonduri în cadrul programelor sale de finanțare back-to-back – SURE, AMF și Mecanismul European de Stabilizare Financiară (MESF). Cel mai recent, și ca răspuns la războiul din Ucraina, Comisia a plătit cu succes 1,2 miliarde EUR în cadrul unui program AMF de urgență.

În prima jumătate a anului 2022, Comisia a emis până în prezent obligațiuni UE în valoare de 47,5 miliarde EUR, în conformitate cu obiectivul său de finanțare de 50 de miliarde EUR. O nouă licitație de obligațiuni este planificată pentru 27 iunie 2022. Emisiunile sale din prima jumătate a anului 2022 au fost pe deplin în conformitate cu sumele comunicate în planul de finanțare pentru perioada ianuarie-iunie 2022.

Actualul plan de finanțare se bazează pe cele mai recente previziuni privind viitoarele nevoi de plată NextGenerationEU. Plățile în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență – care reprezintă 90 % din plățile efectuate în cadrul NextGenerationEU – depind de finalizarea etapelor și obiectivelor din planurile naționale de redresare și de reziliență ale statelor membre. Prin urmare, calendarul și volumele exacte pot varia. Cu toate acestea, Comisia Europeană este încrezătoare că sumele comunicate în acest plan de finanțare ar trebui să rămână stabile.

În conformitate cu strategia sa de finanțare diversificată, Comisia va continua să utilizeze o combinație de sindicalizări și licitații, precum și obligațiuni UE pe termen scurt. Acest lucru îi va permite să obțină cele mai bune condiții de piață posibile și să poată satisface nevoile de plată ale statelor membre ale UE.

Datorită acestei abordări, Comisia a reușit până în prezent să deburseze 100 de miliarde de euro în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență și câteva miliarde de euro în cadrul altor programe bugetare ale UE care beneficiază de finanțarea NextGenerationEU.

La sfârșitul anului, Comisia își va anunța planurile de emitere pentru prima jumătate a anului 2023.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ucraina, prima țară non-UE, care aderă la programul LIFE, sprijinind refacerea mediului și acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

Published

on

© Didier Reynders/ Twitter

Astăzi, comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius, se află la Kiev, Ucraina, unde, împreună cu ministrul ucrainean al ecologiei și resurselor naturale, Ruslan Strileț, a semnat un acord privind aderarea Ucrainei la programul LIFE pentru mediu și climă, se arată în comunicatul oficial al Executivului European. 

Ucraina este prima țară din afara UE care aderă la acest program. Prin aderarea la programul LIFE, Ucraina ar putea beneficia de sprijinul LIFE pentru a contribui la refacerea mediului înconjurător după distrugerile provocate de invazia rusă, fie că este vorba de poluare, de distrugerea ecosistemelor sau de alte efecte pe termen lung.

Comisarul Sinkevičius a fost martorul unora dintre aceste distrugeri atunci când a vizitat silvicultura Zdvizhivsky – o suprafață semnificativă a pădurii a fost distrusă de infrastructura militară, inclusiv de săpături și tranșee, iar întreaga zonă este minată. De asemenea, a vizitat compania “Teteriv forestry”, care a suferit pagube cauzate de ocupanți și un nou laborator modern care monitorizează calitatea apei provenite din bazinul râului Nipru și care a primit finanțare din partea UE.

Comisarul Sinkevičius a declarat: “Invazia Rusiei în Ucraina provoacă daune imediate substanțiale la sistemele de alimentare cu apă și de canalizare, poluarea mării, a solului și a aerului, care vor avea un impact de lungă durată asupra mediului. Repercusiunile asupra sănătății umane pot dura foarte mult timp. Prin acest parteneriat, organizațiile publice și private ucrainene vor putea primi sprijin financiar pentru proiecte de curățare a zonelor poluate, de reconstrucție după distrugere într-un mod care protejează și reface natura și care este în armonie cu o economie circulară și cu emisii zero.”

Echipamentele militare și substanțele chimice toxice din apă, sol și aer ar putea persista timp de zeci de ani. După poluare și distrugere, reconstrucția va fi extrem de intensivă în ceea ce privește energia, materialele de construcție și altele. Pe termen scurt, programul LIFE ar putea sprijini eforturile de reconstrucție ale Ucrainei printr-o analiză a nevoilor și prin mobilizarea și consolidarea capacităților diferiților actori pentru a aborda decontaminarea solului și a apei prin soluții bazate pe natură.

Pe termen mediu și lung, la fel ca în alte țări participante la programul LIFE, proiectele pot avea ca scop dezvoltarea și demonstrarea de tehnici și abordări ecoinovative, promovarea celor mai bune practici și a schimbărilor de comportament și altele. Solicitanții ucraineni pot depune deja propuneri în cadrul cererilor de propuneri LIFE 2022. Pentru ca un proiect să primească finanțare, Ucraina trebuie mai întâi să ratifice acordul de asociere.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană și șeful diplomației UE propun acțiuni pentru oceane securizate, curate și gestionate în mod durabil

Published

on

© European Union, 2020

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au prezentat vineri agenda reînnoită a UE privind guvernanța internațională a oceanelor (GIO), propunând acțiuni pentru un ocean securizat, curat și gestionat în mod durabil, informează comunicatul oficial.

Prin această politică, UE își confirmă rolul activ în guvernanța internațională a oceanelor și angajamentul de a consolida punerea în aplicare a Agendei 2030 a ONU și a obiectivului său de dezvoltare durabilă nr. 14 privind viața subacvatică. Noua agendă are un rol important în realizarea componentei albastre a Pactului verde european. 

 „UE și statele sale membre dețin, împreună, cea mai mare zonă economică exclusivă din lume. Două treimi din oceanele lumii nu intră însă în jurisdicția națională. Este necesară, de aceea, o abordare colectivă la nivel mondial pentru a le proteja și a le reface, precum și pentru a utiliza potențialul enorm al oceanelor în mod durabil în beneficiul societăților de pe mapamond. Agenda actualizată privind guvernanța internațională a oceanelor ne consolidează rolul de forță motrice și de partener credibil, care poate să vină cu soluții reale și sustenabile la problemele cu care se confruntă oceanele planetei noastre”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

Actualizarea strategiei UE pentru noi evoluții în domeniul geopolitic și în cel al durabilității

Guvernanța internațională a oceanelor înseamnă gestionarea împreună a oceanelor lumii și a resurselor lor, astfel încât oceanele să fie sănătoase și productive, în beneficiul generațiilor prezente și viitoare. Noua comunicare comună de astăzi se bazează pe cea din 2016, ținând seama de principalele tendințe, cum ar fi impactul deosebit de mare al schimbărilor climatice și declinul periculos al biodiversității. De asemenea, UE ia în considerare modificarea condițiilor geopolitice, precum agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, care a provocat instabilitate și insecuritate, inclusiv sistarea anumitor inițiative.

În calitate de actor de prim rang la nivel mondial, UE stabilește o agendă actualizată privind o mai bună guvernanță a oceanelor, bazată pe o abordare internațională transsectorială și întemeiată pe norme, cu scopul de a consolida și mai mult rolul său de lider mondial în guvernanța oceanelor. Valorificând și actualizând angajamentele stabilite în comunicarea comună din 2016, UE se angajează:

  • să consolideze cadrul internațional de guvernanță a oceanelor la nivel mondialregional și bilateral;
  • să facă din durabilitatea oceanelor o realitate până în 2030, prin adoptarea unei abordări coordonate și complementare a dificultăților comune și a impacturilor cumulative;
  • să continue transformarea oceanelor într-un spațiu sigur și securizat, în contextul în care se intensifică concurența în apele internaționale și provocările la adresa cooperării multilaterale;
  • să consolideze cunoștințele internaționale privind oceanele pentru ca procesul decizional bazat pe date concrete să ducă la acțiuni de protejare și gestionare durabilă a oceanelor. 

Acțiuni-cheie pentru un ocean sigur, securizat, curat, sănătos și gestionat în mod durabil

Comunicarea identifică mai multe priorități-cheie pentru îndeplinirea acestor angajamente:

  • Stoparea și inversarea declinului biodiversității marine prin încheierea unui tratat ambițios al ONU privind marea liberă (biodiversitate în zonele din afara jurisdicției naționale) cât mai curând posibil și prin atingerea obiectivului de transformare a 30 % din suprafața oceanelor în zone marine protejate până în 2030;
  • Protejarea fundului mării prin interzicerea exploatărilor miniere marine de adâncime, care distrug fundul mării, și prin reglementarea, atunci când este necesar, a utilizării uneltelor de pescuit celor mai dăunătoare pentru biodiversitate;
  • Asigurarea unor activități pescărești sustenabile cu o abordare de toleranță zero a pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat și cu respectarea normelor și standardelor internaționale. UE salută totodată acordul multilateral important care contribuie la protecția oceanelor și la care s-a ajuns în cadrul OMC la 17 iunie anul curent, după 21 de ani de negocieri. UE este angajată pe deplin să completeze cât mai curând acordul cu elementele asupra cărora încă nu s-a ajuns la consens;
  • Combaterea schimbărilor climatice pentru un ocean sănătos, inclusiv prin măsuri în domeniul transportului maritim la nivelul UE și la nivel mondial, precum și decarbonizarea sectorului pescuitului pentru a se reduce dependența de combustibilii fosili;
  • Combaterea poluării marine, în special prin încheierea, până în 2024, a unui acord mondial ambițios, obligatoriu din punct de vedere juridic, privind materialele plastice;
  • Realizarea tranziției către o economie albastră durabilă la nivel mondial, în special creșterea investițiilor în sănătatea oceanelor și în tranziția către o economie albastră durabilă prin intermediul platformei de investiții „BlueInvest” a UE, precum și îmbunătățirea planificării maritime integrate;
  • Asigurarea securității și siguranței pe mare prin monitorizarea atentă și reacția rapidă la amenințările la adresa securității maritime, prin cooperarea cu partenerii săi, cum ar fi NATO, precum și prin combaterea muncii forțate în conformitate cu normele Organizației Internaționale a Muncii;
  • Consolidarea cunoștințelor privind oceanele prin crearea unei interfețe interguvernamentale științifico-politice pentru durabilitatea oceanelor, cu scopul de a institui un grup interguvernamental pentru durabilitatea oceanelor (IPOS), promovând diplomația privind oceanele și cunoștințele în acest domeniu;
  • Investiții în oceane, prin angajarea a până la 1 miliard de euro în perioada 2021-2027 pentru biodiversitatea oceanelor și a zonelor de coastă și pentru climă, incluzând marea liberă, și prin furnizarea a 350 de milioane de euro pe an pentru cercetarea în domeniul oceanelor prin intermediul programului Orizont Europa 2021-2027.

Comunicarea comună va fi prezentată de comisarul pentru mediu, oceane și pescuit Virginijus Sinkevičius la cea de a doua Conferință a ONU privind oceanele. Comunicarea va fi discutată în cadrul Parlamentului European și al Consiliului. 

Continue Reading

Facebook

G732 mins ago

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

SUA18 hours ago

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

NATO19 hours ago

Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor

CONSILIUL EUROPEAN20 hours ago

Comunitatea Politică Europeană propusă de Macron s-ar putea reuni în premieră la Praga, în toamnă. Formatul va reuni liderii UE și liderii țărilor aspirante la UE

ROMÂNIA20 hours ago

Klaus Iohannis le-a prezentat liderilor din UE eforturile României pentru a asigura securitatea alimentară globală în contextul blocadei rusești a porturilor ucrainene

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi2 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL4 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL5 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac7 days ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending