Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat recent, în cadrul unui dialog structurat cu Parlamentul European, că viitoarele tratate de aderare la Uniunea Europeană vor trebui să includă mecanisme de protecție credibile și aplicabile, pentru a se asigura că noile state membre respectă regulile UE inclusiv după aderare.
„O lecție învățată după 2004 este că trebuie să avem mecanisme de protecție care să garanteze că noii membri respectă regulile și că integritatea Uniunii este asigurată și peste 5, 10 sau 20 de ani”, a afirmat comisarul, subliniind că aceste instrumente trebuie să poată fi activate în cazul unor derapaje serioase în domenii precum democrația sau statul de drept.
Potrivit acesteia, tratatul de aderare cu Muntenegru ar putea fi primul dintr-o „nouă generație” de acorduri, care să includă astfel de garanții consolidate.
„Nu este vorba despre introducerea unor criterii suplimentare, dar dacă statele fac pași înapoi în privința fundamentelor, mecanismele trebuie să funcționeze”, a subliniat ea.
Declarațiile vin într-un context geopolitic marcat de presiuni crescute asupra Europei, în care politica de extindere capătă o dimensiune strategică.
„Extinderea nu mai înseamnă doar completarea proiectului european, ci securizarea lui”, a spus comisarul, avertizând că atractivitatea UE rămâne un factor-cheie într-o lume instabilă, în care statele din vecinătate caută stabilitate și predictibilitate.
În acest context, Islanda ar putea relansa procesul de aderare, cetățenii urmând să voteze pe 29 august asupra reluării negocierilor cu Uniunea Europeană. Comisarul a subliniat că, în cazul unui vot favorabil, „UE este pregătită să răspundă pozitiv”, considerând acest interes un semn că „modelul european rămâne atrăgător”.
În ceea ce privește stadiul procesului de extindere, Marta Kos a apreciat că anul 2025 a fost unul dintre cei mai buni din ultimii 15 ani, iar progresele continuă în 2026.
Muntenegru a închis până în prezent 14 capitole de negociere, însă accentul trebuie pus pe calitatea reformelor și pe respectarea statului de drept. În Albania, toate cele șase clustere de negociere au fost deschise într-un interval de puțin peste un an, iar decizii suplimentare sunt așteptate în Consiliu în perioada următoare.
Ucraina își continuă parcursul de aderare „în condiții extraordinare”, iar Comisia se așteaptă ca negocierile să avanseze rapid, inclusiv prin deschiderea tuturor clusterelor, în contextul sprijinului politic din partea statelor membre. În paralel, adoptarea unor reforme recente la Kiev ar urma să deblocheze 2,7 miliarde de euro din sprijin bugetar european.
Și Republica Moldova a înregistrat progrese rapide, primind mandat pentru deschiderea negocierilor tehnice pe toate cele 33 de capitole, în pofida presiunilor venite din partea Rusiei. Comisia mizează pe o decizie formală a Consiliului pentru deschiderea tuturor clusterelor de negociere.
În schimb, situația este mai problematică în Georgia și Serbia, unde evoluțiile recente ridică semne de întrebare privind respectarea standardelor democratice, inclusiv independența justiției și libertatea presei.
Comisarul a subliniat că procesul de aderare trebuie să rămână strict bazat pe respectarea angajamentelor și pe implementarea concretă a reformelor, dar a admis că UE trebuie să ofere beneficii mai rapide statelor candidate, inclusiv prin integrarea treptată în piața unică, reducerea costurilor de roaming sau facilitarea plăților.
„Extinderea este din nou una dintre cele mai strategice politici ale Uniunii Europene”, a concluzionat Marta Kos, subliniind că succesul acestui proces va fi esențial pentru stabilitatea și securitatea continentului.
