Connect with us

U.E.

Comisia Europeană a emis orientări comune cu scopul protejării activelor critice din statele membre în contextul crizei de COVID-19

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană a emis pe 25 martie orientări care au scopul de a asigura o abordare solidă la nivelul UE în ceea ce privește examinarea investițiilor străine într-o perioadă de criză a sănătății publice și de vulnerabilitate economică cauzată de această criză, se arată într-un comunicat

Orientările au scopul este de a proteja societățile din UE și activele critice, în special în domenii precum sănătatea, cercetarea medicală, biotehnologia și infrastructurile care sunt esențiale pentru securitatea și ordinea publică, fără a submina deschiderea generală a UE față de investițiile străine.

 „Dacă vrem ca Europa să iasă din această criză la fel de puternică precum a intrat, trebuie să luăm măsuri de precauție acum. Ca în orice criză, atunci când activele noastre industriale și corporative se află sub stres, trebuie să ne protejăm securitatea și suveranitatea industrială. Dispunem de instrumentele necesare pentru a face față acestei situații în temeiul legislației europene și naționale și invit statele membre să le utilizeze pe deplin. UE este și va rămâne o piață deschisă pentru investițiile străine directe. Însă această deschidere nu este necondiționată”, a declarat președintele Comisiei Europene,Ursula von der Leyen.

 „Ne confruntăm cu o criză a sănătății publice fără precedent, cu consecințe grave pentru economia europeană. UE este și va rămâne deschisă investițiilor străine. Având în vedere circumstanțele din prezent, trebuie să reducem această deschidere prin impunerea unor controale adecvate. Trebuie să știm cine face investiții și cu ce scop. UE și statele sale membre dispun de instrumente juridice adecvate în acest sens. Orientările de astăzi invită statele membre să utilizeze aceste instrumente pe o scară cât mai largă și oferă clarificări suplimentare cu privire la modul de utilizare a cadrului nostru de examinare a investițiilor pentru a împiedica vânzarea activelor critice ale UE în contextul crizei actuale”, a declarat, la rândul său, comisarul pentru comerț, Phil Hogan.

În conformitate cu normele UE existente, statele membre sunt împuternicite să examineze investițiile străine directe (ISD) provenite din țări din afara UE din motive de securitate sau de ordine publică. Protecția sănătății publice este recunoscută ca fiind un motiv imperativ de interes general. În consecință, statele membre pot impune măsuri de atenuare (cum ar fi angajamente de aprovizionare pentru a satisface nevoile vitale naționale sau ale UE) sau pot împiedica un investitor străin să achiziționeze o societate sau să preia controlul unei societăți. Mecanisme naționale de examinare a ISD există în prezent în 14 state membre. De la intrarea în vigoare anul trecut a regulamentului UE de examinare a investițiilor străine, UE este pregătită în mod adecvat pentru a coordona controlul achizițiilor străine efectuate la nivelul statelor membre.

Odată cu emiterea orientărilor, Comisia face apel la statele membre care dispun deja de un mecanism de examinare să facă uz pe deplin de instrumentele de care dispun în temeiul legislației UE și al legislației naționale pentru a preveni fluxurile de capital din țările din afara UE care ar putea submina securitatea sau ordinea publică din Europa.

De asemenea, Comisia invită celelalte state membre să instituie un mecanism complet de examinare și, între timp, să ia în considerare toate opțiunile în conformitate cu legislația UE și obligațiile internaționale pentru a aborda eventualele cazuri în care achiziționarea sau controlul de către un investitor străin a unei anumite societăți, infrastructuri sau tehnologii ar putea crea un risc pentru securitatea sau ordinea publică din UE.

De asemenea, Comisia încurajează cooperarea dintre statele membre în ceea ce privește cazurile de examinare a ISD în care investițiile străine ar putea avea un efect asupra pieței unice a UE. Achizițiile străine care au loc în prezent intră deja în domeniul de aplicare al regulamentului UE de examinare a ISD și ar putea fi reexaminate în cadrul mecanismului de cooperare instituit prin regulamentul menționat, care va fi pe deplin operațional începând cu luna octombrie 2020.

În ceea ce privește circulația capitalurilor, orientările reamintesc, de asemenea, circumstanțele specifice în care poate fi restricționată circulația liberă a capitalurilor legate de achiziția de cote de participație, în special a celor provenite din țări terțe.

Nu în ultimul rând, Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile pe teren și este pregătită să discute și să asigure coordonarea oricărui caz de investiții străine cu impact european mai larg. De asemenea, protecția activelor strategice ale UE va face obiectul unor discuții între președinta von der Leyen și liderii UE în cadrul videoconferinței Consiliului European de joi.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

NextGenerationEU: Comisia Europeană salută decizia Curții Constituționale din Germania de a da undă verde planului de redresare în valoare de 750 mld. euro

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană salută decizia Curții Constituționale din Germania de a da undă verde planului de redresare Next Generation EU, în valoare de 750 miliarde de euro, potrivit unei postări pe Twitter din partea președintei Ursula von der Leyen.

„Salut decizia Curții Constituționale germane.UE rămâne pe drumul cel bun în ceea ce privește redresarea economică, după această pandemie fără precedent. NextGenerationEU va pava calea către o Uniune Europeană verde, digitală și mai rezilientă”,  a transmis șefa Comisiei Europene.

 

Curtea Constituțională germană a decis miercuri să respingă contestațiile împotriva planului de redresare al UE, deschizând astfel calea pentru ca stimulentele fără precedent să fie aplicate în întreaga regiune.

La sfârșitul lunii martie, instanța supremă din Germania a ridicat semne de întrebare cu privire la planul UE de a strânge 750 de miliarde de euro (900 de miliarde de dolari) de pe piețele financiare pentru a finanța proiecte de reforme și a reduce astfel șocul economic provocat de criza Covid-19, după ce un grup de cetățeni eurosceptici a subliniat îngrijorarea că împrumuturile ar putea deveni o caracteristică permanentă în procesul de elaborare a politicilor UE.

Cu toate acestea, comunicatul de miercuri al Curții Constituționale germane subliniază că decizia luată de cei 27 de șefi de stat în iulie are un caracter temporar. Acest detaliu este deosebit de important pentru eurosceptici, care tind să fie îngrijorați de o prea mare integrare între cele 27 de state membre ale UE.

„Există limite care se aplică în ceea ce privește volumul, durata și scopul împrumuturilor pentru care este autorizată Comisia Europeană (…) În plus, fondurile în cauză vor fi utilizate exclusiv pentru a face față consecințelor crizei Covid-19″, a declarat Curtea Constituțională în avizul său de miercuri.

De asemenea, instanța supremă a arătat că „decizia Consiliului de autorizare a Comisiei Europene de a împrumuta până la 750 de miliarde EUR la prețurile din 2018 de pe piețele de capital nu creează obligații directe pentru Germania sau pentru bugetul federal al acesteia”.

„O astfel de răspundere ar putea apărea doar dacă creditele autorizate înscrise în bugetul UE nu ar fi suficiente pentru ca Uniunea Europeană să își îndeplinească obligațiile care rezultă din împrumut și dacă Comisia Europeană nu ar putea genera lichiditățile necesare prin activarea altor măsuri, cum ar fi recurgerea la finanțare pe termen scurt pe piețele de capital.„În plus, fondurile în cauză vor fi utilizate exclusiv pentru a face față consecințelor crizei Covid-19″, a explicat instanța.

Decizia de miercuri permite Germaniei să încheie etapele legislative necesare pentru ca plățile să poată avea loc în cursul acestui an. Săptămâna trecută, Austria, Germania, Estonia, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Lituania, Țările de Jos, Polonia și România încă desfășurau procedurile naționale necesare pentru ca Executivul European să poată mobiliza banii pentru redresare de pe piețele financiare, potrivit Agerpres.

Continue Reading

U.E.

Sondaj: Tinerii europeni sunt mai îngrijorați de schimbările climatice decât de pandemia de COVID-19

Published

on

© European Commission - Twitter

Principala îngrijorare a tinerilor din Europa o constituie schimbările climatice, chiar și în contextul unei pandemii care a afectat profund economia mondială și a bulversat viețile oamenilor peste tot în lume, arată rezultatele unui sondaj de opinie, dat publicității miercuri, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Sondajul, realizat în mare parte online de institutul Ipsos în octombrie-noiembrie 2020 pe un eșantion de peste 22.000 de tineri din 23 de țări europene, a relevat că mai mult de opt din zece persoane între 15 şi 35 de ani se declară destul de, foarte sau extrem de îngrijorate de schimbările climatice.

Doar 3% dintre cei intervievaţi au spus că nu sunt deloc îngrijoraţi, în vreme ce 8% au declarat că nu cred în schimbările climatice.

Tinerii din ţările din sudul continentului sunt considerabil mai preocupaţi decât omologii lor din alte regiuni ale Europei, 71% dintre tinerii spanioli şi 63% dintre cei portughezi declarându-se extrem de îngrijoraţi, faţă de 23% dintre letoni.

Schimbările climatice reprezintă principala preocupare nu doar a tinerilor europeni, dar și a instituțiilor UE, care fac pași în direcția neutralității climatice a Europei.

Citiți și:
“Moment istoric”: Acord politic între Parlamentul European și statele UE privind reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030

Mărturie în acest sens stă acordul la care au ajuns Parlamentul European și statele membre ale Uniunii Europene de a reduce cu cel puțin 55% emisiile de gaz cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990.

Negocierile dintre statele membre şi eurodeputaţi, aflate în impas de mai multe luni, au fost reluate marţi după-masă şi s-au prelungit până miercuri dimineaţă la ora 05:00, ceea ce înseamnă 14 ore de discuţii.

Ținta a făcut obiectul unor negocieri intense între liderii Celor 27, care s-au înţeles în noiembrie asupra unei reduceri de 55%, şi Parlamentul European, care cerea o reducere de cel puţin 60%.

Acordul asupra obiectivului UE, care va fi integrat oficial într-o lege privind clima aflată în pregătire, survine cu o zi înaintea unui summit virtual despre climă iniţiat de preşedintele american Joe Biden, în cursul căruia Washingtonul ar urma să îşi dezvăluie propriul obiectiv revizuit pentru 2030.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat la mijlocul lunii septembrie 2020, în cadrul primului său discurs privind Starea Uniunii, susținut în plenul reunit al Parlamentului European, o propunere de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană până în 2030 în raport cu nivelul din 1990,  cu scopul de a ajunge la o neutralitate în privinţa emisiilor de carbon până în 2050.

Europarlamentarii au fost mai ambițioși și au solicitat la 8 octombrie o reducere de 60% până în 2030, adăugând necesitatea ca obiectivele naționale să fie adaptate într-un mod eficient și corect, decizie care a atras nemulțumirea mai multor state. 

Doar că în luna decembrie a anului trecut, șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns  la un acord privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030, unanimitatea fiind întrunită și într-un moment simbolic, la un an de la lansarea de către Comisia Europeană a Pactului Ecologic European.

Acesta oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, co-negociator al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie, iar statele membre se pot ghida după Strategia Industrială a UE privind măsurile pe care le pot include în planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR), a declarat eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-negociator privind Mecanismul de Redresare și Reziliență și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea acestui instrument.

Pandemia ne-a afectat pe toți la nivel personal, dar și profesional. Unele domenii de activitate au fost complet…

Posted by Dragoș Pîslaru on Tuesday, 20 April 2021

 

„Pandemia ne-a afectat pe toți la nivel personal, dar și profesional. Unele domenii de activitate au fost complet blocate, iar oamenii și-au pierdut sursele de venit. Pentru ei, în special, și pentru toți cetățenii României și ai celorlalte state membre UE, implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) devine un element cheie în perioada următoare, planurile naționale PNRR fiind cele care susțin scoaterea țărilor din căderea economică în care se află pe fondul pandemiei. În cadrul negocierilor pentru MRR, am explicat încă de la început că nu putem vorbi de redresare dacă nu ne gândim la moduri concrete de a ajuta ecosistemele industriale. Și putem face asta identificând cât mai corect nevoile apărute pe fondul pandemiei”, a spus Dragoș Pîslaru, într-un mesaj pe Facebook.

În context, eurodeputatul, membru în Comisia pentru industrie, transport, cercetare și energie (ITRE), a împărtășit câteva idei care merită reținute în urma analizării studiului privind impactul pandemiei asupra economiei statelor membre, realizat de Departamentul tematic al Parlamentului European pentru politici economice, științifice și privind calitatea vieții, după cum urmează:

▪️ sectoarele industriale au fost afectate diferit: dacă digitalizarea a fost chiar favorizată de contextul epidemiologic actual, iar educația și mediul de afaceri au îmbrățișat-o cât de repede a fost posibil în funcție de stat, industriile care se bazau pe contactul cu oamenii au suferit acut în urma restricțiilor de mobilitate impuse.
▪️  mediul cultural, de exemplu, va avea nevoie de mult timp și multă susținere financiară pentru a se recupera după acest șoc.
▪️  anumite industrii, precum cea alimentară sau cea chimică, vor cunoaște o redresare în V, adică rapidă și într-un timp scurt.
▪️ în țările europene s-a observat o tendință clară de investiții și reorientare către o economie verde; industria constructoare de mașini, de pildă, nu a fost atât de grav afectată de pandemie tocmai pentru că mașinile electrice au fost pe un trend ascendent.

Astfel, Dragoș Pîslaru subliniază că în cazul PNRR-urilor „nu există o rețetă care să fie valabilă pentru toată lumea, ci fiecare stat trebuie să vină cu propuneri adaptate la realitățile cu care se confruntă”, însă Strategia Industrială a Uniunii Europene este punctul comun de plecare, documentul explicând în detaliu „cum ne putem transforma economia în a deveni mai competitivă dacă investim în 14 ecosisteme”.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA40 mins ago

NextGenerationEU: Comisia Europeană salută decizia Curții Constituționale din Germania de a da undă verde planului de redresare în valoare de 750 mld. euro

U.E.1 hour ago

Sondaj: Tinerii europeni sunt mai îngrijorați de schimbările climatice decât de pandemia de COVID-19

POLITICĂ1 hour ago

Senat: Florian Bodog (PSD) a rămas fără imunitate parlamentară. Marcel Ciolacu anunțase că senatorii social-democrații vor vota pentru ridicarea imunității

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-negociator al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Liderii politici din PE, mesaj de solidaritate pentru Cehia: Un atac cu implicarea agenților secreți ruși este un act de ostilitate inacceptabil 

NATO2 hours ago

Bogdan Aurescu găzduiește trilaterala de securitate a miniștrilor de externe din România, Polonia, Turcia. În premieră, vor participa și șefii diplomațiilor din Georgia și Ucraina pe tema tensiunilor din Est

Dacian Cioloș2 hours ago

Dacian Cioloș salută un “acord istoric” privind legea europeană a climei: Va consacra angajamentul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisarul european Adina Vălean: Certificatul verde digital, un facilitator al călătoriilor, nu o condiție prealabilă pentru libera circulație în UE

ROMÂNIA DIGITALĂ3 hours ago

Ministrul cercetării și digitalizării: Portalul ”gov.uk”, un foarte bun exemplu de urmat pentru portalul guvernamental românesc

U.E.3 hours ago

Comisarul european pentru piața internă: Cel puțin 12 țări UE au încredere că pot vaccina 70% din populația adultă împotriva COVID-19 până la jumătatea lunii iulie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending