În contextul alegerilor din România, aflate în curs de desfășurare, Comisia și-a intensificat monitorizarea TikTok în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale (RSD). Această monitorizare este legată de exercitarea competențelor Comisiei în temeiul RSD și nu vizează procesul electoral din România, care ține de competența autorităților române și, în cele din urmă, de cetățenii României, informează instituția într-un comunicat.

„Am ordonat astăzi TikTok să păstreze neatinse toate datele și dovezile legate de alegerile din România, dar și pentru viitoarele alegeri din UE. Acest ordin de păstrare este un pas esențial pentru a-i ajuta pe investigatori să stabilească faptele și să completeze solicitările noastre oficiale de informații prin care solicităm informații în urma declasificării documentelor secrete ieri. Intensificăm, de asemenea, contactele cu autoritățile de reglementare din domeniul digital și cibernetic din întreaga Europă, având în vedere dovezile emergente de activitate neautentică sistematică. Mă angajez să asigur aplicarea riguroasă și riguroasă a Actului legislativ privind serviciile digitale”, a declarat Henna Virkunnen, Vice-președinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație.

Comisia a emis către TikTok un „ordin de păstrare” în temeiul RSD, prin care obligă această platformă să „înghețe” și să păstreze datele legate de riscurile sistemice efective sau previzibile pe care serviciul acesteia le-ar putea prezenta în ceea ce privește procesele electorale și discursul civic din UE. Acest lucru are ca scop păstrarea informațiilor și a dovezilor disponibile, în eventualitatea unei investigații suplimentare a Comisiei privind respectarea de către TikTok a obligațiilor care îi revin în temeiul RSD.

TikTok trebuie să păstreze documentele și informațiile interne privind proiectarea și funcționarea sistemelor sale de recomandare, precum și modul în care abordează riscul de manipulare intenționată prin utilizarea neautentică și coordonată a serviciului său. Comisia dispune păstrarea documentelor și a informațiilor referitoare la orice încălcare sistematică a condițiilor de utilizare ale TikTok care interzic utilizarea elementelor de monetizare pentru promovarea de conținut politic în cadrul acestui serviciu. Ordinul de păstrare se referă la alegerile naționale din Uniunea Europeană din perioada 24 noiembrie 2024-31 martie 2025. 

Ordinul urmează informațiilor primite de Comisie în contextul alegerilor în curs din România, inclusiv informațiilor recent declasificate care indică ingerințe străine din partea Rusiei. În acest stadiu, Comisia monitorizează conformitatea și nu are nicio poziție cu privire la posibilitatea ca TikTok să fi încălcat obligațiile care îi revin în temeiul RSD.

Consolidarea monitorizării și a cooperării

De asemenea, Comisia convoacă o reuniune a Comitetului european pentru coordonatorii serviciilor digitale, în data de 6 decembrie, pentru a discuta cu toți coordonatorii serviciilor digitale în privința măsurilor luate până în prezent în acest context și a modalităților de răspuns la dovezile emergente, cum ar fi indiciile potrivit cărora conturi din alte state membre au țintit diaspora română.

În plus, Comisia colectează dovezile puse la dispoziție în cadrul Grupului operativ informal în materie de crize cibernetice, din care fac parte Comisia Europeană, SEAE, Europol și ENISA (Agenția UE pentru Securitate Cibernetică). Grupul operativ este în strânsă legătură cu autoritățile române din domeniul securității cibernetice.

Comisia și-a intensificat colaborarea cu TikTok în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale. Acest lucru include solicitarea de clarificări, de date și de dovezi prin intermediul unor cereri oficiale, reamintind în același timp cu fermitate obligațiile TikTok de a identifica și de a atenua în mod eficace riscurile legate de alegeri, în conformitate cu orientările privind alegerile emise în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale.

În paralel, semnatarii Codului de bune practici privind dezinformarea au activat sistemul de reacție rapidă (RRS) pentru alegerile din România. Acest sistem de cooperare prevăzut de cod asigură o cooperare rapidă și eficace în perioadele electorale. El s-a dovedit a fi un instrument util și eficace pentru schimbul de informații între organizațiile societății civile, verificatorii veridicității informațiilor și platformele online cu privire la conținutul cu relevanță temporală care este considerat de acestea că prezintă amenințări la adresa integrității procesului electoral.

Observatorul bulgaro-român (BROD)din cadrul Observatorului european al mass-mediei digitale – care participă, de asemenea, la sistemul de reacție rapidă – monitorizează ecosistemul online din România și a identificat mai multe discursuri și tactici de dezinformare, cum ar fi încălcarea legislației electorale, conținut politic nemarcat (inclusiv prin influențatori) și suspiciunea de comportament neautentic coordonat.

Vineri, 29 noiembrie, Comisia a trimis o cerere de informații către TikTok, solicitând acestei platforme să furnizeze mai multe informații cu privire la modul în care gestionează riscurile de manipulare a informațiilor. În special, Comisia solicită TikTok să furnizeze informații detaliate cu privire la modul în care a analizat și a atenuat riscul de exploatare neautentică sau automatizată a serviciului său și riscurile care decurg din sistemele sale de recomandare.

De asemenea, Comisia solicită informații cu privire la eforturile depuse de TikTok pentru a permite unei game mai largi de părți terțe să efectueze un control public, precum și să aibă acces la date disponibile public pentru a detecta, a identifica și a înțelege riscurile sistemice legate de procesele electorale.  Comisia trimisese deja o cerere inițială de informații către TikTok, la 2 octombrie, în legătură cu proiectarea și funcționarea sistemelor de recomandare ale acestei platforme în ceea ce privește alegerile.

La 29 noiembrie, serviciile Comisiei au organizat o masă rotundă online cu platforme online foarte mari și cu motoare de căutare online foarte mari, cu coordonatorul serviciilor digitale din România, ANCOM, cu autorități de stat relevante și cu organizații ale societății civile, pentru a colecta informații și a asigura pregătirea în vederea alegerilor aflate în curs în România. TikTok, Meta, Google, Microsoft și X s‑au numărat printre participanții la masa rotundă. În decursul acestei reuniuni, serviciile Comisiei au solicitat platformelor online foarte mari și motoarelor de căutare online foarte mari să prezinte informații referitoare la evaluarea riscurilor și la măsurile de atenuare a riscurilor pe care le-au luat în contextul alegerilor prezidențiale din România din 24 noiembrie și din 8 decembrie, precum și al alegerilor parlamentare din 1 decembrie 2024.

Gestionarea alegerilor prezidențiale din România de către TikTok prin intermediul conținutului electoral difuzat pe platforma chineză va fi discutată în cadrul următoarei reuniuni plenare a Parlamentului European, conform unui proiect de agendă, consultat Politico Europe.

Este așteptat ca subiectul să se află pe ordinea de zi a plenului pe 17 decembrie, context în care Comisia Europeană să facă o declarație cu privire la “dezinformarea pe platformele de socializare, cum ar fi X și TikTok”, precum și la “riscurile conexe pentru integritatea alegerilor în Europa”.

Platforma de video-sharing a fost analizată pentru modul în care a gestionat campania pentru primul tur al alegerilor prezidențiale din România, în care candidatul ultranaționalist Călin Georgescu a obținut victoria. Conținutul publicat de Georgescu pe TikTok a avut un număr mare de vizualizări în ultima parte a campaniei.

Curtea Constituțională a României a refuzat luni o cerere de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale și a validat rezultatele, urmând ca turul al doilea, în care se vor confrunta ultranaționalist anti-NATO și anti-UE Călin Georgescu și candidata pro-europeană Elena Lasconi, să aibă loc pe 8 decembrie.

Autoritățile române au cerut Comisiei Europene să verifice dacă platforma a respectat legea Uniunii Europene privind moderarea conținutului online, Actul privind serviciile digitale (DSA), după care Comisia a trimis un set de întrebări către TikTok. Compania are termen până la 13 decembrie pentru a răspunde.

Marți, reprezentanții TikTok sunt audiați în fața legislatorilor europeni în cadrul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor a Parlamentului European.

Caroline Greer, principalul lobbyist al companiei la Bruxelles, și Brie Pegum, director global pentru produse, autenticitate și transparență, trebuie să explice modul în care compania respectă DSA.

Directorul general Shou Zi Chew nu va participa, în ciuda apelurilor liderei grupului Renew Europe, Valérie Hayer, și a vicepreședintelui român al Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, de a se prezenta în Parlamentul European și a explica situația.

În contextul alegerilor din România, Comisia a întrebat despre procesul de gestionare a riscurilor al TikTok în ceea ce privește manipularea informațiilor, sistemele de recomandare și accesul terților la date. Comisia s-a interesat anterior cu privire la proiectarea și funcționarea sistemelor de recomandare ale TikTok, YouTube și Snapchat și, mai precis, cu privire la măsurile luate de TikTok pentru a reduce riscurile legate de alegeri și pluralismul media.

La nivel național, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, convocat de către președintele Klaus Iohannis, a constatat că în perspectiva și în cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale „au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral” și că rețeaua de socializare TikTok nu a respectat prevederile legale privind campania electorală din România, un candidat la alegerile prezidențiale beneficiind de „o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic”, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală.

Astfel, vizibilitatea candidatului respectiv a crescut semnificativ în raport cu ceilalți candidați care au fost recunoscuți de algoritmii TikTok drept candidați la alegerile prezidențiale, iar conținutul promovat de aceștia a fost filtrat masiv, diminuând exponențial vizibilitatea acestora la nivelul utilizatorilor platformei. Acest tratament preferențial a fost potențat cu nerespectarea de către TikTok a Deciziei Biroului Electoral Central, care a constatat că, în fapt, compania chineză, contrar celor comunicate în mod oficial autorităților române, nu a implementat sub niciun aspect prevederile Deciziei BEC.

În acest sens, membrii Consiliului au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT.

Roxana Mînzatu a început mandatul de vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire pentru situații de criză, participând luni, în această calitate, la reuniunea la nivel de miniștri ai muncii și politicilor sociale a Consiliul pentru Muncă, Politică Socială, Sănătate și Protecția Consumatorului (EPSCO), informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea a constituit un prim prilej pentru vicepreședintele executiv al Comisiei să îi întâlnească pe miniștrii muncii și politicilor sociale din toate statele membre ale Uniunii Europene, pentru a discuta progresul înregistrat la nivel european în ceea ce privește inițiative importante la nivel european, precum progresul înregistrat în legiferarea, la nivel european, a unui cadru de calitate pentru stagiile de pregătire.

Referitor la propunerea Comisiei în acest domeniu, Roxana Mînzatu a subliniat că “stagiile reprezintă o cale importantă pentru tineri de a intra pe piața forței de muncă, iar tinerii merită un început bun pentru viața lor profesională, beneficiind de condiții de muncă decente și de o remunerație echitabilă”.

Vicepreședintele executiv al Comisiei a dat asigurări că va continua să lucreze îndeaproape cu statele membre și Parlamentul European pentru ca acest cadru de calitate să fie adoptata cât de curând.

Miniștrii au discutat, de asemenea, despre deficitul de competențe și de forță de muncă la nivelul UE.

“Pentru a debloca potențialul de creștere a UE și a-i spori competitivitatea, avem nevoie de o forță de muncă calificată și adaptabilă. De aproape un deceniu, deficitul de forță de muncă și de competențe a crescut în toate statele membre. Măsurile pentru atenuarea decalajelor în materie de forță de muncă și competențe sunt o prioritate absolută de acțiune sub conducerea mea. Avem nevoie de o Uniune a competențelor pentru a aborda aceste decalaje”, a precizat Roxana Mînzatu.

În opinia vicepreședintelui executiv, “a fost o reuniune excelentă, care a evidențiat numeroasele direcții de lucru importante pentru realizarea unei Europe Sociale mai puternice. Îmi propun ca în acest mandat să contribui la întărirea Europei Sociale, prin capacitarea persoanelor de toate vârstele pentru a le face mai reziliente, atât în societate, cât și pe piața forței de muncă, pentru a le îmbunătăți viața de zi cu zi, acasă și la locul de muncă”.