Extinderea spațiului Schengen prin includerea Bulgariei și României este o “obligație legală” și trebuie să urăm celor două țări “bun venit” în zona de liberă circulație anul viitor, a declarat marți, la Strasbourg, comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson, subliniind că amânarea aderării aderării României și Bulgariei la Schengen are un singur câștigător, pe președintele rus Vladimir Putin.
“Schengen este zona de mobilitate liberă cea mai mare din lume, o zonă de securitate și siguranță. Schengen este parte a ceea ce suntem. De aceea, le spun cetățenilor din Croația bun venit. Veți începe noul an ca membri ai zonei euro și Schengen. Cu privire la decizia privind România și Bulgaria trebuie să îmi exprim dezamăgirea profund. Regret cu profunzime că Consiliul nu a luat decizia. Comisia consideră că România și Bulgaria îndeplinesc criteriile de mai bine de 11 ani. Au existat vizite de observare, două, și acestea au arătat că România și Bulgaria îndeplinesc standardele de aderare la zona Schengen. România și Bulgaria fac o treabă excelentă în gestionarea efectelor războiului din Ucraina. 2,5 milioane de ucraineni au intrat în România până acum și au fost sprijiniți. Am văzut cu ochii mei acest lucru la Vama Siret, iar personalul de acolo s-a îngrijit față de ucrainenii care fug din calea războiului. Este o obligație legală și au așteptări legitime de a se alătura. Acesta nu este Schengen-ul din 2011, ci un Schengen mai puternic. Dorim să urăm bun venit României și Bulgariei, care va rămâne prioritatea mea principală. Vom lucra din greu pentru a ura României și Bulgariei bun venit în spațiul Schengen anul viitor. Avem nevoie de România și de Bulgaria în spațiul Schengen. Există preocupări legate de migrație și statul de drept și le abordăm pe toate fronturile, dar acestea nu au legătură cu Schengen. Amânarea aderării României și Bulgariei nu va ușura provocările pe care le avem. Cu toții am pierdut pe 8 decembrie, am avut un singur câștigător, iar acela este la Kremlin. Trebuie să urăm bun venit României și Bulgariei, așa cum merită, așa cum este corect. Dacă nu facem acest lucru, pur și simplu facem jocurile Rusiei. Trebuie să arătăm că atunci când este nevoie, UE este unită“, a spus comisarul european, în debutul unei dezbateri în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.
Veto-ul Austriei din cadrul reuniunii Consiliului JAI face obiectul unei dezbateri în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, care are loc marți, la solicitarea celor trei mari grupuri politice, PPE, S&D și Renew Europe, iar președintele Consiliului European Charles Michel a anunțat că printre temele de discuție de la summitul UE din 15 decembrie se va afla și vecinătatea sudică, cu accent pe relațiile cu Balcanii de Vest și gestionarea migrației.
Austria și Olanda au votat joia trecută, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, împotriva aderării României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, nefiind întrunită unanimitatea necesară pentru ca cele două state să intre în spațiul de liberă circulație. În același timp, statele membre ale UE care fac parte și din Schengen, 22 dintre acestea, au votat aderarea Croației la spațiul Schengen. Austria este singura ţară din UE care s-a opus intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia a fost exprimată şi de către Austria și de către Olanda. Olanda și-a clarificat votul exprimat, explicând în minuta consemnată a reuniunii că este în favoarea aderării României la Schengen, așa cum au decis Guvernul și Parlamentul de la Haga. Votul a fost negativ deoarece România a fost inclusă la pachet cu Bulgaria, Țările de Jos considerând că Sofia nu este pregătită să adere. De altfel, ministrul de interne austriac Gerhard Karner anunțase în ajunul reuniunii JAI că va vota împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen în reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, precizând că veto-ul ţării sale este ”un apel de urgenţă” către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică.
În același timp, reprezentanții Comisiei Europene, prin vicepreședintele Margaritis Schinas, au cerut un vot pozitiv pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul de liberă circulație. Susținere pentru România a fost manifestată și de Germania, Franța, Slovacia, Suedia și Spania, ultimele două fiind țările care vor deține anul viitor, câte șase luni, președinția Consiliului Uniunii Europene.
În prima sa reacție, imediat după veto-ul Austriei, președintele Klaus Iohannis a avertizat că această decizie politică “riscă să afecteze unitatea europeană” și a afirmat că “România merita un vot favorabil” și că “nu ne vom opri până nu vom adera” la Schengen.
Drept răspuns politico-diplomatic la veto-ul Austriei, România a decis chemarea ambasadorului Emil Hurezeanu pentru consultări, într-un semnal clar al părții române de a sublinia poziția de dezacord ferm cu conduita Austriei și de a diminua nivelul actual al relațiilor cu acest stat. Mai mult, Bucureștiul a avertizat că vor exista “consecințe inevitabile” pentru relațiile bilaterale ca urmare a poziției Austriei.
