Comisia Europeană le-a cerut miercuri guvernelor țărilor membre ale Uniunii Europene care nu au înaintat încă versiunea finală a planurilor lor energetice și climatice să facă acest lucru cu celeritate, insistând că aceste planuri reprezintă un ”pas-cheie” în obiectivul fixat de Uniunea Europeană de atinge ținta reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră stabilită pentru 2030, anunță EFE, citat de Agerpres.
Dintre cele 27 de țări membre, doar 10 au trimis Comisiei Europene forma finală actualizată a acestor planuri: Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Olanda şi Suedia.
România a înaintat doar un draft al planului, deși țările trebuiau să facă acest lucru până la 30 iunie 2024, ținând cont de evaluarea și recomandările Comisiei Europene, potrivit unei fișe informative a executivului european.
”Toate statele membre trebuie să își prezinte planurile naționale finale actualizate privind energia și clima cât mai curând posibil, pentru a asigura realizarea colectivă a obiectivelor energetice și climatice pentru 2030. Evaluarea proiectelor de PNEC actualizate publicate în decembrie 2023 arată că statele membre au făcut un pas în direcția cea bună, dar acest lucru nu este încă suficient pentru a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 și trebuie să țină seama de recomandările Comisiei pentru planurile lor finale”, semnalează bațul executiv al Uniunii Europene în Starea Uniunii Energetice.
Documentul precizat anterior relevă în fișa de țară că România se confruntă cu obstacole semnificative legate de diversificarea mix-ului energetic și îmbunătățirea eficienței energetice.
Situația este valabilă și la nivel european, chiar dacă raportul scoate la iveală că s-au înregistrat progrese semnificative privind energia din surse regenerabile.
Așadar, îndemnul Comisiei Europene este acela de a intensifica eforturile în materie de eficiență energetică pentru ca UE să atingă obiectivul de reducere cu 11,7 % a consumului final de energie până în 2030.
În egală măsură, ”sunt necesare îmbunătățiri suplimentare, nu în ultimul rând în ceea ce privește electrificarea echipamentelor de încălzire la toate nivelurile și rata de renovare a clădirilor”, consideră instituția europeană.
De asemenea, ”sunt necesare eforturi consolidate pentru a aborda problema prețurilor ridicate la energie”, mai arată Comisia Europeană în document, argumentând că ”acest lucru este esențial pentru îmbunătățirea competitivității industriei UE și pentru accelerarea investițiilor în rețelele integrate de infrastructură ale Europei, care sunt esențiale pentru electrificarea economiei europene”, dar și pentru o piață unică nefragmentată, fapt evidențiat de fostul premier italian, și anume Enrico Letta, care a sugerat în raportul privind viitorul pieței unice dat publicității la mijlociul lunii aprilie o a cincea libertate, consacrată inovării.
Această piață unică nefragmentată reprezintă o condiție sine qua non pentru competitivitatea Uniunii Europene, potrivit raportului elaborat de un alt fost premier italian, Mario Draghi, care evidențiază nevoia unor investiții substanțiale, de două ori mai mari decât cele de după cel de-al Doilea Război Mondial pentru a opri declinul continentului, în politici sectoriale și orizontale.
