Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) recomandă aplicarea planului B împotriva Pachetului de Mobilitate care afectează România, axat pe două linii de „acțiune decisivă”, precum pregătirea acțiunii juridice de către Guvern la Curtea de Justiție a UE și susținerea industriei de distribuție și logistică pentru a atenua șocul produs de noile reguli pentru transportatori, potrivit unui editorial în care tratează mai pe larg acest subiect.
„Ieri am auzit-o în discursul de deschidere pe cancelara Germaniei, Angeka Merkel, că motto-ul Președinției Germaniei este <<Împreună pentru redresarea Europei>> (Gemeinsam. Europa wieder stark machen) și cât de importantă este unitatea statelor membre în jurul valorilor europene comune. Contrastul între acest discurs și ceea ce propune acest pachet este uriaș, în condițiile în care Pachetul de Mobilitate nu face altceva decât să adâncească și mai mult o falie deja existentă între est și vest, între nord și sud”, atrage atenția eurodeputatul Dragoș Pîslaru.
Acest vot dezavantajează transportatorii din Europa de Est, nouă state membre din regiune, inclusiv România, solicitând anterior Parlamentului European să aducă modificări la Pachetul Mobilitate, care să ţină cont de competiţia echitabilă, de obiectivele UE în politica de mediu şi de piaţa unică, precum şi de noile realităţi socio-economice post-Covid-19. De asemenea, și Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România a solicitat celor 705 eurodeputați să respingă acest pachet, argumentând că forma actuală a Pachetului Mobilitate agreată de colegiutorii europeni, propune modificări majore ale legislației europene în domeniul transporturilor rutiere, care amenință supraviețuirea transportatorilor români și estici, deja grav afectați de criza COVID-19.
Potrivit Parlamentului European, regulile revizuite referitoare la detașarea șoferilor, perioadele conducere și de repaus și o mai bună aplicare a normelor de cabotaj (adică transportul temporar de bunuri de către transportatori nerezidenți într-un stat membru) au scopul de a pune capăt denaturării concurenței în domeniu și de a oferi condiții mai bune pentru odihna șoferilor.
Totuși, Dragoș Pîslaru evidențiază că Pachetul conține anumite prevederi care au următoarele efecte negative dezastruoase:
- Impactul negativ asupra mediului, în forma sa actuală, pachetul va forța 570.000 de camioane să se întoarcă acasă și să irosească 188 de milioane de litri de combustibil anual, fiind complet împotriva principiilor formulate în Pactul Ecologic;
- Impact social negativ: pachetul va conduce la concedieri și falimentul multor companii de transport dintr-un număr de state membre afectate printre care și România;
- Obstacole în calea redresării economice: protecționismul și concurența distorsionată vor duce la creșterea costurilor de transport, distribuție și logistică, cu impact pe creșterea prețurilor și afectarea consumatorilor europeni, amplificând efectele negative ale crizei COVID și zădărnicind eforturile de relansare economică;
- Încălcarea libertăților fundamentale: pachetul discriminează în mod disproporționat companiile și cetățenii aflate în periferia UE din cauza restricțiilor sale de cabotaj.
În acest context, eurodeputatul Renew propune două linii de acțiune decisivă:
- Mobilizarea Guvernului României pentru a pregăti acțiunea juridică la Curtea de Justiție a UE împotriva Pachetului de Mobilitate. Delegația USR PLUS a cerut deja acest lucru printr-o scrisoare deschisă în data de 16 iunie, adresată Guvernului României (scrisoarea aici: shorturl.at/kERTU). Până la această dată nu am primit răspuns, deși ne-am oferit sprijinul pentru fundamentare. Este critic ca acest demers să fie făcut în coaliție cu celelalte 8 state membre care s-au pronunțat împotriva Pachetului pentru a avea o mai mare greutate.
- Susținerea industriei de distribuție și logistică, ca parte a Planului de relansare, pentru a putea face față șocului dublu cauzat de COVID și de Pachetul de mobilitate, dacă acesta va trece în forma actuală. În condițiile în care se discută de 14 ecosisteme industriale care să fie sprijinite la nivel european în cadrul Noii Politici Industriale a UE, iar industria de distribuție și logistică este unul dintre acestea, România va avea argumentele pentru a investi în acest sector și a compensa pe cât posibil efectele negative. Va fi nevoie de un parteneriat cu agenții economici din domeniu pentru a nu fi o inițiativă defensivă, ci orientată către viitor, cu obiectivul de creștere a competitivității, chiar și în noile condiții. Pe principiul „ce nu te doboară, te face mai puternic”. Ca raportor pe Facilitatea de Redresare și Reziliență, Dragoș Pâslaru își oferă sprijinul pentru a identifica resursele inclusiv la nivel european pentru a putea pune în practică acest lucru.
Tot în context, menționăm că, după votul din plenul de la Bruxelles, Comisia Europeană a transmis că regretă că noile reguli pentru transportatori nu sunt în acord cu ambițiile Pactului Ecologic European privind atingerea neutralității climatice până în 2050. De asemenea, Comisia Europeană nu a inclus în propunerea sa privind Pachetul Mobilitate I, adoptată în 2017, măsura privind revenirea obligatorie a autovehiculului la bază, în statul membru de origine, la fiecare opt săptămâni, respectiv măsura privind operațiunile de transport combinat, a declarat comisarul european pentru transport, Adina Vălean.
Ca urmare, Executivul European va face o analiză a impactului preconizat al acestor două aspecte asupra climei, mediului și funcționării pieței unice și, în funcție de rezultat, Comisia își va exercita dreptul de a prezenta o propunere legislativă specifică înainte de intrarea în vigoare a celor două dispoziții” care încalcă obiectivele Pactului Ecologic European.
