Proiectul european care vizează marea infrastructură a României (Frontieră – Curtici – Simeria), finanțat din fonduri nerambursabile va transforma transportul feroviar român, dar și pe cel european, a precizat eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) în cadrul unei declarații pentru CaleaEuropeană.ro, în contextul dezbaterii din plenul reunit al Parlamentului Europen cu privire la revizuirea liniilor directoare ale rețelei transeuropene de transport (TEN-T).

Cu acest prilej, Gheorghe Falcă, membru al Comisiei pentru transport și turism din Parlamentul European, a insistat ca statele membre să desemneze ”o autoritate competentă unică în conformitate cu cadrele juridice naționale și cu structurile administrative proprii pentru a se asigura că proiectele privind rețeaua centrală vor beneficia de integrarea procedurilor de autorizare și vor avea un punct de contact unic pentru investitori, care să permită o gestionare eficientă și clară a procedurii generale”.

Gheorghe Falcă propune ca ”autoritatea competentă unică să își poată delega responsabilitățile, obligațiile și sarcinile către o altă autoritate la nivel regional, local sau administrativ adecvat”, dacă va fi necesar.

”Salutat propunerea Comisiei Europene de Revizuire a liniilor directoare ale rețelei transeuropene de transport (TEN-T), întrucât Regulamentul actual stabilește un cadru comun pentru crearea unor rețele interoperabile cu o structură cu două niveluri, în Uniune, una în slujba cetățenilor pentru dezvoltarea pieței interne, precum și pentru coeziunea socială, economică și teritorială a Uniunii). De asemenea, Regulamentul acordă atenție deosebită conexiunilor transfrontaliere, care vor îmbunătăți interoperabilitatea între diferitele moduri de moduri de transport și vor contribui la o integrare multimodală a transporturilor Uniunii, și ar trebui să țină seama și de dinamica de dezvoltare a sectorului transporturilor și de noile tehnologii ale viitorului”, a explicat Gheorghe Falcă.

În contextul în care există o necesitate urgentă de a finaliza rețeaua centrală TEN-T până în 2030, eurodeputatul român a punctat că este nevoie ca ”simplificarea procedurilor de acordare de autorizații ar trebui să fie însoțită de un termen-limită în care autoritățile competente responsabile ar trebui să ia o decizie globală privind construcția proiectului”.

”Acest termen-limită ar trebui să asigure o gestionare mai eficientă a procedurilor și nu ar trebui să compromită standardele înalte ale Uniunii privind protecția mediului. Proiectele ar trebui evaluate din punctul de vedere al criteriilor de maturitate stabilite de Mecanismul pentru Interconectarea Europei”, a subliniat Gheorghe Falcă.

”Aș vrea să amintesc despre investiția de pe coridorul IV paneuropean: Proiectul european care vizează marea infrastructură a României (Frontieră – Curtici – Simeria), finanțat din fonduri nerambursabile va transforma transportul feroviar român, dar și pe cel european. Coridorul de pe teritoriul României este parte din Axa prioritară TEN-T 22 (coridorului IV Pan-European) Nürnberg–Praga–Viena– Budapesta–Curtici–Simeria–Brașov–București–Constanța. În acest sens, vorbim de un transport pentru trenurile de persoane cu 160 km/h și 120 km/h pentru transportul de marfă. Investițiile în infrastructura feroviară trebuie să fie o prioritate pentru România și pentru Europa, transportul pe calea ferată fiind în mod cert o soluție verde eficientă”, a conchis eurodeputatul român.

Rețeaua TEN-T este compusă din două niveluri: o rețea centrală care urmează să fie finalizată până în 2030 și o vastă rețea afluentă care aduce trafic în aceasta și care urmează să fie finalizată până în 2050. 

Rețeaua afluentă globală va asigura acoperirea completă a UE și accesibilitatea tuturor regiunilor. Rețeaua centrală va acorda prioritate celor mai importante legături și noduri ale TEN‑T, astfel încât acestea să devină pe deplin funcționale până în 2030. 

Ambele niveluri includ toate modurile de transport: rutier, feroviar, aerian, pe căi navigabile interioare și transportul maritim, precum și platformele intermodale.

Din dorința de a înfăptui o transformare fundamentală a transporturilor, Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii decembrie Strategia pentru mobilitate sustenabilă și inteligentă, însoțită de un plan de acțiune ce cuprinde 82 de inițiative care vor ghida activitatea UE în următorii patru ani.

Așadar, Uniunea Europeană a pus la data mai sus amintită bazele procesului prin care sistemul de transport european își poate realiza transformarea verde și digitală, devenind astfel mai rezilient în fața viitoarelor crize.

Astfel, Comisia Europeană și-a fixat următoarele:

Până în 2030:

• cel puțin 30 de milioane de autoturisme cu emisii zero vor fi în exploatare pe drumurile europene
• 100 de orașe europene vor fi neutre din punct de vedere climatic
• traficul feroviar de mare viteză se va dubla la nivelul întregii Europe
• călătoriile colective programate pentru deplasări cu o lungime de sub 500 de km vor trebui să fie neutre din punctul de vedere al carbonului
• mobilitatea automatizată va fi implementată la scară largă
• navele maritime cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață

Până în 2035:

• aeronavele de mare capacitate cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață

Până în 2050:

• aproape toate autoturismele, furgonetele, autobuzele și vehiculele grele noi vor avea emisii zero
• traficul feroviar de marfă se va dubla
• o rețea transeuropeană de transport (TEN-T) multimodală deplin operațională, pentru un transport sustenabil și inteligent, cu conectivitate de mare viteză.

De asemenea, Comisia Europeană s-a angajat să consolideze piața unică – de exemplu, prin consolidarea eforturilor și a investițiilor pentru finalizarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T). 

Finalizarea acestei rețele este cu atât mai importantă cu cât transporturile sunt responsabile pentru o pătrime din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE, iar emisiile generate de transporturi continuă să crească. Pentru a atinge obiectivul de neutralitate climatică până în 2050 – astfel cum este prevăzut în Pactul Ecologic European, emisiile generate de transport trebuie să scadă cu 90%.

Aceste argumente și nu numai stau la baza deciziei Comisiei Europene de a desemna anul 2021 An european al căilor ferate. 

Așadar, în 2021, o serie de evenimente, campanii și inițiative vor promova transportul feroviar ca mod de transport durabil, inovator și sigur.

Vor fi evidențiate beneficiile sale pentru cetățeni, pentru economie și pentru climă și se va pune accentul pe provocările rămase în vederea creării unui adevărat spațiu feroviar unic european fără frontiere.