EUROPARLAMENTARI ROMÂNI
Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Investițiile în infrastructura feroviară trebuie să fie o prioritate pentru România și pentru Europa, transportul pe calea ferată fiind o soluție verde eficientă
Published
3 years agoon
By
Teodora IonProiectul european care vizează marea infrastructură a României (Frontieră – Curtici – Simeria), finanțat din fonduri nerambursabile va transforma transportul feroviar român, dar și pe cel european, a precizat eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) în cadrul unei declarații pentru CaleaEuropeană.ro, în contextul dezbaterii din plenul reunit al Parlamentului Europen cu privire la revizuirea liniilor directoare ale rețelei transeuropene de transport (TEN-T).
Cu acest prilej, Gheorghe Falcă, membru al Comisiei pentru transport și turism din Parlamentul European, a insistat ca statele membre să desemneze ”o autoritate competentă unică în conformitate cu cadrele juridice naționale și cu structurile administrative proprii pentru a se asigura că proiectele privind rețeaua centrală vor beneficia de integrarea procedurilor de autorizare și vor avea un punct de contact unic pentru investitori, care să permită o gestionare eficientă și clară a procedurii generale”.
Gheorghe Falcă propune ca ”autoritatea competentă unică să își poată delega responsabilitățile, obligațiile și sarcinile către o altă autoritate la nivel regional, local sau administrativ adecvat”, dacă va fi necesar.
”Salutat propunerea Comisiei Europene de Revizuire a liniilor directoare ale rețelei transeuropene de transport (TEN-T), întrucât Regulamentul actual stabilește un cadru comun pentru crearea unor rețele interoperabile cu o structură cu două niveluri, în Uniune, una în slujba cetățenilor pentru dezvoltarea pieței interne, precum și pentru coeziunea socială, economică și teritorială a Uniunii). De asemenea, Regulamentul acordă atenție deosebită conexiunilor transfrontaliere, care vor îmbunătăți interoperabilitatea între diferitele moduri de moduri de transport și vor contribui la o integrare multimodală a transporturilor Uniunii, și ar trebui să țină seama și de dinamica de dezvoltare a sectorului transporturilor și de noile tehnologii ale viitorului”, a explicat Gheorghe Falcă.
În contextul în care există o necesitate urgentă de a finaliza rețeaua centrală TEN-T până în 2030, eurodeputatul român a punctat că este nevoie ca ”simplificarea procedurilor de acordare de autorizații ar trebui să fie însoțită de un termen-limită în care autoritățile competente responsabile ar trebui să ia o decizie globală privind construcția proiectului”.
”Acest termen-limită ar trebui să asigure o gestionare mai eficientă a procedurilor și nu ar trebui să compromită standardele înalte ale Uniunii privind protecția mediului. Proiectele ar trebui evaluate din punctul de vedere al criteriilor de maturitate stabilite de Mecanismul pentru Interconectarea Europei”, a subliniat Gheorghe Falcă.
”Aș vrea să amintesc despre investiția de pe coridorul IV paneuropean: Proiectul european care vizează marea infrastructură a României (Frontieră – Curtici – Simeria), finanțat din fonduri nerambursabile va transforma transportul feroviar român, dar și pe cel european. Coridorul de pe teritoriul României este parte din Axa prioritară TEN-T 22 (coridorului IV Pan-European) Nürnberg–Praga–Viena– Budapesta–Curtici–Simeria–Brașov–București–Constanța. În acest sens, vorbim de un transport pentru trenurile de persoane cu 160 km/h și 120 km/h pentru transportul de marfă. Investițiile în infrastructura feroviară trebuie să fie o prioritate pentru România și pentru Europa, transportul pe calea ferată fiind în mod cert o soluție verde eficientă”, a conchis eurodeputatul român.
Rețeaua TEN-T este compusă din două niveluri: o rețea centrală care urmează să fie finalizată până în 2030 și o vastă rețea afluentă care aduce trafic în aceasta și care urmează să fie finalizată până în 2050.
Rețeaua afluentă globală va asigura acoperirea completă a UE și accesibilitatea tuturor regiunilor. Rețeaua centrală va acorda prioritate celor mai importante legături și noduri ale TEN‑T, astfel încât acestea să devină pe deplin funcționale până în 2030.
Ambele niveluri includ toate modurile de transport: rutier, feroviar, aerian, pe căi navigabile interioare și transportul maritim, precum și platformele intermodale.
Din dorința de a înfăptui o transformare fundamentală a transporturilor, Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii decembrie Strategia pentru mobilitate sustenabilă și inteligentă, însoțită de un plan de acțiune ce cuprinde 82 de inițiative care vor ghida activitatea UE în următorii patru ani.
Așadar, Uniunea Europeană a pus la data mai sus amintită bazele procesului prin care sistemul de transport european își poate realiza transformarea verde și digitală, devenind astfel mai rezilient în fața viitoarelor crize.
Astfel, Comisia Europeană și-a fixat următoarele:
Până în 2030:
- cel puțin 30 de milioane de autoturisme cu emisii zero vor fi în exploatare pe drumurile europene
- 100 de orașe europene vor fi neutre din punct de vedere climatic
- traficul feroviar de mare viteză se va dubla la nivelul întregii Europe
- călătoriile colective programate pentru deplasări cu o lungime de sub 500 de km vor trebui să fie neutre din punctul de vedere al carbonului
- mobilitatea automatizată va fi implementată la scară largă
- navele maritime cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață
Până în 2035:
- aeronavele de mare capacitate cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață
Până în 2050:
- aproape toate autoturismele, furgonetele, autobuzele și vehiculele grele noi vor avea emisii zero
- traficul feroviar de marfă se va dubla
- o rețea transeuropeană de transport (TEN-T) multimodală deplin operațională, pentru un transport sustenabil și inteligent, cu conectivitate de mare viteză.
De asemenea, Comisia Europeană s-a angajat să consolideze piața unică – de exemplu, prin consolidarea eforturilor și a investițiilor pentru finalizarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T).
Finalizarea acestei rețele este cu atât mai importantă cu cât transporturile sunt responsabile pentru o pătrime din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE, iar emisiile generate de transporturi continuă să crească. Pentru a atinge obiectivul de neutralitate climatică până în 2050 – astfel cum este prevăzut în Pactul Ecologic European, emisiile generate de transport trebuie să scadă cu 90%.
Aceste argumente și nu numai stau la baza deciziei Comisiei Europene de a desemna anul 2021 An european al căilor ferate.
Așadar, în 2021, o serie de evenimente, campanii și inițiative vor promova transportul feroviar ca mod de transport durabil, inovator și sigur.
Vor fi evidențiate beneficiile sale pentru cetățeni, pentru economie și pentru climă și se va pune accentul pe provocările rămase în vederea creării unui adevărat spațiu feroviar unic european fără frontiere.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
You may like
Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea
UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului
UE nu recunoaște rezultatul alegerilor prezidențiale organizate de Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina și amenință leadership-ul politic cu represalii
Emil Boc, la Forumul liderilor locali și regionali din UE: Lupta pentru Pactul Verde European și democrație poate fi câștigată sau pierdută la nivel local
În prezența a cinci lideri europeni, Ursula von der Leyen și El-Sisi au convenit un parteneriat strategic UE – Egipt. UE va investi 7,4 miliarde de euro, inclusiv pentru gestionarea migrației
Franța dorește o “comunitate europeană a inteligenței artificiale” pe care să o conducă: A venit momentul să îmbrățișăm inovația, nu să fim clienți Meta și Google
PPE
Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea
Published
12 hours agoon
March 18, 2024Grupul PPE dorește ca Europa să fie o piață atractivă pentru medicamente, să se asigure că europenii au acces la medicamente și să găsească soluții mai bune la problema tot mai mare a rezistenței antimicrobiene, unde antibioticele își pierd eficacitatea, potrivit unui comuniat remis caleaeuropeana.ro.
Acestea sunt mesajele cheie pe care Grupul PPE dorește să le promoveze înaintea votului de marți din Comisia pentru Mediu privind mult-așteptatul pachet farmaceutic. Noile norme constau în două noi reglementări care vor înlocui legislația farmaceutică existentă.
„Am îmbunătățit semnificativ propunerile legislative inițiale ale Comisiei. Vrem să ne asigurăm că Europa rămâne atractivă ca piață pentru medicamente, să impunem obligativitatea de a sprijini accesul la medicamente în întreaga Uniune și să permitem sistemelor noastre de sănătate să facă față provocărilor și nevoilor din următorul deceniu”, a declarat eurodeputatul Pernille Weiss, membră a Grupului PPE, negociator-șef al Parlamentului pentruDirectiva privind produsele farmaceutice.
„Cercetătorii europeni trebuie să aibă cele mai bune condiții posibile pentru a-și desfășura activitatea, care, în cele din urmă, este în beneficiul nostru, al tuturor. De exemplu, noua lege va garanta că, dacă o companie dezvoltă un nou antibiotic, va fi recompensată cu 6, 9 sau 12 luni de exclusivitate pe piață, în funcție de amenințarea reprezentată de bacteria pe care antimicrobianul o va combate. Acest lucru va stimula cercetarea în Uniune și este în întregime un succes al Grupului PPE”, a subliniat eurodeputatul Tomislav Sokol, negociator al Grupului PPE pentru Regulamentul privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și de stabilire a normelor privind Agenția Europeană a Medicamentului.
Corina Crețu
PE a aprobat raportul politicii de coeziune 2014-2020, negociat în numele S&D de Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională: Nicio regiune nu trebuie lăsată în urmă
Published
2 days agoon
March 17, 2024Eurodeputatul Corina Creţu, fost comisar european pentru politică regională, a anunţat că, la finalul sesiunii plenare de la Strasbourg, a fost votat Raportul referitor la politica de coeziune pentru perioada 2014-2020.
“În calitate de negociator-şef din partea S&D, am subliniat faptul că politica de coeziune este principala politică de investiţii a Uniunii Europene, contribuind la realizarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale în întreaga Uniune. Investiţiile din cadrul politicii de coeziune la nivelul global al UE au avut un impact pozitiv fără precedent asupra regiunilor, oraşelor şi zonelor insulare, rurale, de frontieră şi îndepărtate în perioada exerciţiului financiar 2014-2020”, a transmis Crețu, într-un comunicat.
Investiţiile din cadrul politicii de coeziune la nivelul global al UE au avut un impact pozitiv fără precedent asupra regiunilor, oraşelor şi zonelor insulare, rurale, de frontieră şi îndepărtate în perioada exerciţiului financiar 2014-2020.
“În mod direct sau indirect, toate statele membre ale UE au resimţit efectele pozitive ale finanţării prin intermediul acestui instrument iar rezultatele multitudinii de proiecte locale confirmă rolul indispensabil al investiţiilor regionale şi locale realizate prin politica de coeziune”, a scris Corina Creţu, vineri pe Facebook.
Ea a mai spus că abordarea politicii de coeziune prin investiţii cu priorităţi multiple, combinată cu gestiunea partajată, au contribuit la sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri), susţinerea cercetării şi a inovării, digitalizare, dezvoltarea rurală, îmbunătăţirea infrastructurii urbane, dezvoltarea turismului sustenabil, a infrastructurii de transport, investiţii în cultură şi educaţie, asistenţa medicală, politicile sociale, implementarea proiectelor transfrontaliere, tranziţia energetică, eficienţa energetică, realizarea obiectivelor de climă şi mediu.
“Menţionez doar câteva realizări ale politicii de coeziune în perioada 2014-2020. Au fost susţinute, la nivel european, circa 2,2 milioane de întreprinderi până la sfârşitul anului 2022, ceea ce a dus la crearea a 370 000 de locuri de muncă. Mai mult, 550 000 de gospodării au fost eficientizate energetic din banii politicii de coeziune. 29 de milioane de europeni sunt acum mai puţin expuşi inundaţiilor datorită investiţiilor din instrumentul de coeziune. Remarcă faptul că sprijinul acordat din cadrul politicii de coeziune a permis, de asemenea, creşterea numărului de persoane care beneficiază de o aprovizionare mai bună cu apă (8,3 milioane de locuitori europeni până la sfârşitul anului 2022) şi de o gestionare mai bună a deşeurilor municipale”, a mai punctat eurodeputatul român.
Aceasta a adăugat că, în calitate de comisar european pentru Politica Regională (2014-2019), de la începutul mandatului, a aprobat 53 proiecte majore.
Ea s-a referi în primul rând la 40 de proiecte fazate – adică proiecte începute în perioada 2007 – 2013, dar a căror finalizare a fost realizată în perioada 2014-2020 – faza a II-a având o valoare eligibilă de 3,1 miliarde de euro”.
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
Published
5 days agoon
March 14, 2024Într-o rezoluție adoptată joi în plenul de la Strasbourg, Parlamentul European solicită Federației Ruse să returneze integral României tezaurul național, subliniind că această situație reprezintă o încălcare a normelor și cutumelor internaționale.
Eurodeputaţii au dezbătut joi dimineață în plenul Parlamentului European o rezoluție inițiată de europarlamentarul Eugen Tomac și a cărei negociere a fost coordonată de fostul președinte Traian Băsescu prin care se solicită Rusiei să returneze integral tezaurul României şi se solicită sprijinul Comisiei Europene şi al altor instituţii europene abilitate pentru a face tot posibilul pentru a sprijini acest demers.
“Tezaurul a fost stocat în Rusia cu garanția explicită în acordurile bilaterale oficiale că va fi restituit integral Restituirea este esențială pentru protejarea valorii universale a patrimoniului cultural Situația necesită un dialog diplomatic substanțial, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul forurilor internaționale”, se arată în rezoluția adoptată.
Potrivit textului, Parlamentul regretă că Rusia nu a restituit integral României tezaurul său național, ceea ce reprezintă o încălcare a normelor și cutumelor internaționale.
Eurodeputatul Eugen Tomac le-a mulţumit eurodeputaţilor pentru sprijinul acordat pentru organizarea dezbaterii şi adoptarea unei rezoluţii şi în special lui Traian Băsescu pentru că a coordonat miercuri negocierile “pentru a avea un document cu valoare istorică în PE”.
“Sunt onorat că avem în PE o dezbatere dedicată exclusiv acestui subiect, întrucât este unic în istoria relaţiilor internaţionale”, a spus Tomac, care a vorbit în numele grupului Partidului Popular European.
La rândul său, europarlamentarul Traian Băsescu, care își va încheia cariera politică după acest mandat, a subliniat că Rusia este responsabilă de trei momente nefaste din istoria României: instaurarea regimului comunist, sechestrarea tezaurului și raptul teritorial al Basarabiei prin pactul criminal Ribbentrop – Molotov.
Eurodeputații subliniază faptul că, în ciuda mai multor încercări de negocieri diplomatice după Primul Război Mondial, tezaurul național al României, trimis în Rusia între 1916 și 1917 pentru a fi păstrat în siguranță, nu a fost niciodată returnat integral de Rusia. Acesta este un caz internațional fără precedent de însușire ilegală a rezervelor de aur și a obiectelor de patrimoniu și reprezintă o preocupare permanentă pentru societatea românească, adaugă eurodeputații.
Parlamentul salută eforturile substanțiale ale UE de a proteja patrimoniul național, cultural și istoric prin punerea în aplicare a legislației și a mecanismelor de cooperare care reglementează restituirea bunurilor culturale și de patrimoniu însuşite ilegal de pe teritoriile țărilor Uniunii, precum și eforturile sale de combatere a traficului cu bunuri culturale.
Deputații solicită Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă să includă restituirea patrimoniului național român pe agenda bilaterală diplomatică care reglementează relațiile UE-Rusia, de îndată ce contextul regional permite reluarea dialogului politic între părți.
În timpul Primului Război Mondial, între 1916 și 1917, România a trimis în Rusia țaristă tezaurul național pentru a fi protejat în cazul ocupației teritoriului național. Tezaurul cuprindea în total 91,5 tone de aur fin, care făceau parte din rezerva Băncii Naționale a României, colecții regale de bijuterii și monede rare, precum și bunuri de importanță culturală și istorică neprețuite, cum ar fi arhive de stat, documente, manuscrise istorice prețioase, picturi de patrimoniu, cărți rare și colecții ale multor instituții publice și private. După instalarea la putere a regimului comunist, Rusia a sechestrat tezaurul și a refuzat înapoierea acestuia, o mare parte din valori rămânând nerestituite până în ziua de astăzi.
Concrete & Design Solutions
Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul
Reactoarele modulare mici sunt promisiunea pentru rezolvarea trilemei energetice, subliniază Sebastian Burduja: Înseamnă energie sigură, curată, la un preț corect
Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE
“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE
UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă
Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea
UE, un nou pas către autonomie strategică: Consiliul a adoptat regulamentul privind materiile prime critice
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului
Josep Borrell acuză Israelul că provoacă foamete în Fâșia Gaza: ”Este inacceptabil. Foametea este folosită ca armă de război”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării
Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării
Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését
Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev
Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România
Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE
Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen
Trending
- Cristian Bușoi7 days ago
Eurodeputatul Cristian Bușoi avertizează Comisia Europeană: Reducerea cu 1 miliard de euro a programului EU4Health este îngrijorătoare
- NATO6 days ago
Klaus Iohannis, la 20 ani de la aderarea României la NATO: Am decis, în numele României, să intru în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței
- EDITORIALE6 days ago
“Game changer”: La 35 de ani de la căderea Cortinei de Fier, un est-european, Klaus Iohannis, intră în cursa pentru secretar general NATO. Ce înseamnă asta pentru Europa, SUA și România
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
- NATO1 week ago
“NATO”-izarea Europei: Drapelul Suediei a fost înălțat la sediul Alianței. De acum, NATO protejează 96% din cetățenii Uniunii Europene