Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), istoric și profesor al Universității București, apreciază că relațiile UE cu Rusia rămân complicate pe fondul încălcărilor drepturilor omului și a principiilor democratice, subliniind că regimul de la Kremlin ar putea fi sancționat în premieră prin intermediul noului sistem global de sancțiuni al Uniunii.
Relațiile UE cu Rusia rămân complicate
“Am ocazia, de un an şi câteva luni de când sunt membru al Parlamentului…
Posted by Vlad Nistor on Monday, 15 March 2021
Vlad Nistor mai precizează că Parlamentul European adoptă poziții ferme împotriva derapajelor democratice din întreaga lume, acționând ca un avertizor vigilent ori de câte ori este cazul:
„Relațiile UE cu Rusia rămân complicate. Am ocazia, de un an şi câteva luni de când sunt membru al Parlamentului European, să văd, săptămânal, luări de poziţie extrem de tranşante în Parlamentul European faţă de toate zonele, din întreaga lume, în care există atitudini, manifestări şi încălcări ale drepturilor omului şi ale principiilor democratice. Cred că acesta este unul dintre rolurile fundamentale ale Parlamentului European, de pildă, de a atrage umanităţii atenţia asupra locurilor şi speţelor în care se încalcă principiile democratice, se încalcă drepturile omului, se încalcă statul de drept si aşa mai departe”.
Potrivit eurodeputatului român, UE are la îndemână un nou instrument de sancționare a încălcărilor grave ale drepturilor omului, statului de drept și principiilor democratice, care ar putea fi folosit și împotriva Rusiei, însă, totodată, este de părere că remedierea situației, precum și a relației cu UE, depinde de Moscova.
„Pentru că, de fapt, acum despre ce vorbim? Vorbim despre un nou, hai să zicem, regulament global, regulament general de sancţionare a tuturor statelor şi a tuturor persoanelor care încalcă principii democratice, drepturi ale omului, în mod principal, într-o parte sau alta a lumii. Şi care, sigur, ar putea să fie, pentru prima oară, aplicate în cazul Federaţiei Ruse. Numai că asta este realitatea. Eu cred că soluţia nu e la Bruxelles. Soluţia e la Moscova”.
Decizia și regulamentul de instituire a unui regim global de sancțiuni în domeniul drepturilor omului care dotează în premieră UE cu un cadru care îi va permite să se adreseze persoanelor, entităților și organismelor – inclusiv actorilor statali și nestatali – responsabile pentru, implicate în sau asociate cu încălcări grave ale drepturilor omului și abuzuri la nivel mondial, indiferent de locul în care au avut loc, a fost adoptat în decembrie 2020.
Măsurile restrictive pot prevedea o interdicție de călătorie aplicabilă persoanelor fizice și înghețarea fondurilor care se aplică atât persoanelor fizice, cât și entităților. În plus, persoanelor și entităților din UE li se va interzice să pună fonduri la dispoziția celor enumerați, fie direct, fie indirect.
Cadrul pentru măsuri restrictive specifice se aplică unor acte precum genocidul, crimele împotriva umanității și alte încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri (de exemplu, tortura, sclavia, crimele extrajudiciare, arestările arbitrare sau reținerile). Alte încălcări sau abuzuri ale drepturilor omului pot, de asemenea, să intre în domeniul de aplicare al regimului de sancțiuni în cazul în care încălcările sau abuzurile respective sunt larg răspândite, sistematice sau prezintă motive serioase de îngrijorare în ceea ce privește obiectivele Politicii Externe și de Securitate Comune prevăzute în tratat (articolul 21 din TUE).
Totuși, Parlamentul European nu poate acționa în acest sens, Consiliului revenindu-i sarcina, la propunerea unui stat membru sau a Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, de a stabili, revizui și modifica lista sancțiunilor.
În prezent, sectoare ale economiei ruse sunt vizate de sancțiuni din partea UE ca răspuns la acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina începând din 2014. Acestea vor rămâne în vigoare până la 31 iulie când se va evalua stadiul punerii în aplicare a acordurilor de la Minsk, pe care Rusia nu le respectă în totalitate.
La acestea s-ar putea adăuga sancţiuni împotriva mai multor oficiali ruşi de rang înalt, drept replică la încarcerarea opozantului rus Aleksei Navalnîi, după ce miniștrii de externe din UE au ajuns în februarie la un acord politic pentru adoptarea de noi sancţiuni ţintite. Mai mult, aceștia l-au însărcinat pe şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, să propună o listă cu nume de responsabili ruşi care urmează a fi vizaţi de sancţiuni.
Potrivit Reuters, la reuniunea miniştrilor de externe din Uniunea Europeană nu au fost discutate nume, dar surse diplomatice susţin că vor fi vizaţi şeful Comitetului de anchetă rus, care se ocupă de toate infracţiunile majore, directorul direcţiei penitenciarelor, directorul Gărzii naţionale din Rusia şi procurorul general. Totuși, AFP preciza, citând diplomaţi europeni, că pe listă nu s-ar afla niciun oligarh rus.