Connect with us

U.E.

Eurostat: Germania este principalul producător de înghețată din UE. România produce mai puțină înghețată decât Cehia sau Finlanda

Published

on

© Wikipedia

Uniunea Europeană a produs anul trecut 2,9 miliarde de litri de înghețată, în declin cu 9% față de 2019, Germania, Franța și Italia fiind cei mai mari producători, arată datele publicate marți de Eurostat.

Tot anul trecut, statele membre UE au exportat 232 de milioane de kilograme de înghețată în țările din afara Uniunii Europene, în valoare totală de 752 de milioane de euro.

În plus, importurile de înghețată din țările non-UE s-au ridicat la 79 de milioane de kilograme, ridicându-se la cifra de 182 de milioane de euro.

În timp ce cantitatea de importuri de înghețată din afara UE a scăzut (-4%) față de 2019, exporturile au crescut cu 5%.

Germania a fost principalul producător de înghețată din UE

Dintre statele membre UE, Germania a fost principalul producător de înghețată în 2020, producând 642 de milioane de litri de înghețată, urmată de Franța (date din 2019: 516 milioane de litri) și de Italia (509 milioane de litri).Pe lângă faptul că a fost cel mai mare producător de înghețată în 2020, Germania a produs, în medie, cea mai ieftină înghețată, cu 1,3 euro pe litru. Franța a raportat cel mai mare preț, de 2,2 euro pe litru de înghețată (date din 2019), urmată îndeaproape de Italia, cu un preț mediu de 2,0 euro pe litru de înghețată.

Potrivit datelor, România a produs anul trecut 34 de milioane de litri de înghețată, fapt ce a clasat-o pe al 11-lea loc la nivel european, după Cehia (36 de milioane de litri de înghețată) și Finlanda (35 de milioane de litri de înghețată).

© Eurostat

Franța, principalul exportator de înghețată în afara UE

Franța a exportat 59 de milioane de kilograme de înghețată în 2020, reprezentând 25% din exporturile de înghețată din afara UE.

Astfel, a devenit cel mai mare exportator de înghețată dintre toate statele membre ale UE, devansând Țările de Jos (care au exportat 38 de milioane de kilograme de înghețată, adică 16% din totalul exporturilor extra-UE), Germania (29 de milioane de kilograme, adică 13%), Italia (20 de milioane de kilograme, adică 9%) și Belgia (16 milioane de kilograme, adică 7%).

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Daniel Buda

Daniel Buda: Orașele trebuie să fie implicate ca parteneri-cheie în gestionarea pandemiei COVID-19 și să orienteze societatea către o redresare favorabilă incluziunii, durabilă și rezilientă

Published

on

© European Union 2021/ Source : EP

Orașele trebuie să fie implicate ca parteneri-cheie în gestionarea pandemiei COVID-19 și să orienteze societatea către o redresare favorabilă incluziunii, durabilă și rezilientă, a declarat luni, 27 septembrie, eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), în marja reuniunii Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European, în cadrul căreia are loc un schimb de opinii pe marginea raportului privind „Provocările pentru zonele urbane în perioada de după COVID-19”.

 

„Criza COVID-19 reprezintă o provocare serioasă pentru orașe, care sunt grav afectate de pandemie. În ciuda declinului activității economice, a ratelor ridicate de infectare și a resurselor adesea insuficiente, autoritățile urbane – aflate în prima linie – au jucat un rol de lider în gestionarea crizei provocate de pandemia de COVID-19, încercând să limiteze răspândirea coronavirusului și să gestioneze impactul acestuia pe teren. Orașele trebuie să fie implicate ca parteneri-cheie în redresarea după pandemia de COVID-19, către o Europă favorabilă incluziunii, durabilă și rezilientă. Eforturile de redresare trebuie să încerce să abordeze vulnerabilitățile de lungă durată cu care se confruntă orașele și să nu se limiteze doar la consecințele sanitare ale pandemiei de COVID-19 pentru a combate inegalitățile persistente”, a afirmat eurodeputatul Daniel Buda. 

Subliniind importanța acestui raport care propune soluții pentru consolidarea pe termen lung a rezilienței zonelor urbane în eventualitatea viitoarelor crize, Daniel Buda a propus câteva amendamente:

  • solicitare pentru Comisia Europeană de a pune pe agenda dezbaterilor din cadrul Conferinței privind viitorul Europei subiectul privind acordarea unor competențe explicite acestei instituții în domeniul dezvoltării urbane, în special în contextul propunerilor de modificări ale tratatelor care se preconizează ulterior conferinței;
  • investițiile și reformele post-Covid ar trebui să conducă la crearea de locuri de muncă stabile și de înaltă calitate, la consolidarea infrastructurii, a serviciilor și a dialogului social, să susțină incluziunea și integrarea grupurilor defavorizate precum consolidarea sistemelor de protecție și bunăstare socială;
  • solicitare pentru Comisia Europeană de a propune recomandări și de a încuraja schimburile de bune practici între statele membre în ceea ce privește organizarea și reforma administrativ-teritorială;
  • evidențierea nevoii de a asigura dezvoltarea competențelor necesare pentru realizarea dublei tranziții verde și digitală, uniform, în toate zonele urbane care vor beneficia de finanțare.

„Doresc să mulțumesc doamnei raportor Katalin Cseh pentru excelenta muncă depusă la proiectul de raport si o asigur de o bună colaborare între cabinetele noastre. Doresc să-mi exprim susținerea în primul rând pentru solicitarea raportorului referitoare la mărirea bugetului și extinderea domeniului de aplicare a Inițiativei europene privind dezvoltarea urbană, și în al doilea rând pentru propunerea unui cadru comun de gestionare a incluziunii sociale. Chiar dacă nu lucrăm la un raport legislativ, sunt convins că vom reuși să obținem un raport care reflectă diversitatea provocărilor cu care se confruntă zonele urbane în contextul crizei Covid, și care propune soluții pentru consolidarea pe termen lung a rezilienței acestora în eventualitatea viitoarelor crize”, a mai precizat Daniel Buda. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

Published

on

© Guvernul României

Planul Național de Redresare și Reziliență al României este “un plan foarte bun, orientat către viitor”, iar Comisia Europeană așteaptă să lucreze împreună cu Guvernul României la implementarea acestuia, a spus șefa executivului european, Ursula von der Leyen, aflată pentru prima dată la București în această calitate, moment care coincide cu prezentarea evaluării Planului Național de Redresare și Reziliență și aprobarea acestuia.

Este un plan foarte bun, orientat către viitor, cu o puternică componentă de digitalizare, reziliență, inclusiv pentru sectorul de sănătate. (…) Este foarte structurat și aștept să lucrăm împreună la implementarea planului. Felicitări“, le-a transmis von der Leyen premierului Florin Cîțu și membrilor Guvernului, inclusiv fostului ministru al investițiilor și proiectelor europene, în urma unei fotografii de familie realizată la Palatul Victoria.

 

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen efectuează luni prima sa vizită oficială la București de la preluarea mandatului de șefă a executivului de la Bruxelles. Momentul coincide cu aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia, ca urmare a pandemiei, pe baze noi ecologice și digitale.

Potrivit unui comunicat al Comisiei, remis CaleaEuropeană.ro, vizita Ursulei von der Leyen la București cuprinde întrevederi cu președintele Klaus Iohannis și cu prim-ministrul Florin Cîțu.

Șefa Comisiei Europene a fost primită la ora 16.00 la Palatul Cotroceni de președintele Iohannis, iar de la ora 16.50 la Palatul Victoria de prim-ministrul Cîțu.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împreună cu președintele Klaus Iohannis şi premierul Florin Cîțu va vizita apoi Spitalul Universitar de Urgență București, începând cu ora 17.45.

De la ora 18.15, Ursula von der Leyen va susține o conferință comună de presă alături de Klaus Iohannis și Florin Cîțu pentru a marca simbolic aprobarea PNRR-ului României.

Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

România este cea de-a 20-a țară care va fi vizitată de președinta Comisiei pentru a da undă verde planurilor naționale de redresare și reziliență, documentele programatice prin care statele UE vor putea beneficia de fondurile aferente Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central de 672,5 miliarde de euro al instrumentului temporar de redresare Next GenerationEU, creat pentru atenuarea impactului economic și social al pandemiei de coronavirus în Europa.

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 19 dintre acestea au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministerul Inovării și Digitalizării organizează prima vizită de țară a experților externi, prin intermediul mecanismului de sprijin al politicilor (PSF)

Published

on

© Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării / Facebook

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, în calitate de coordonator al Comitetului Interinstituțional PSF, organizează prima vizită de țară a experților externi, prin intermediul mecanismului de sprijin al politicilor (PSF) din Programul Cadru de Cercetare si Inovare al Uniunii Europene – Orizont Europa.

Experții,  desemnați de Comisia Europeană, cu competențe în domeniul cercetare si inovare, provin din Spania, Belgia, Danemarca, Republica Cehă, Marea Britanie, Croația și Polonia.

Deschisă de secretarul de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Iulian Popescu, vizita de țară are loc în contextul evaluării politicilor naționale în domeniul cercetare, dezvoltare și inovare, a guvernanței și arhitecturii instituționale, pentru o mai bună integrare în Spațiul European al Cercetării.

Evenimentul se desfășoară în perioada 27-29 septembrie 2021, la sediul instituției și cu o sesiune specială la Palatul Parlamentului, împreună cu experții PSF si reprezentanții Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. De asemenea, la sediul Palatului Parlamentului are loc ședința comună a comisiilor de specialitate, respectiv Comisia  pentru învățământ, tineret și sport a Senatului, Comisia pentru învățământ a Camerei Deputaților și Comisia pentru știință și tehnologie a Camerei Deputaților.

 

Prioritățile PSF,  pentru care are loc evaluarea sistemului național de cercetare, dezvoltare și inovare sunt:

  • Sistemul național de cercetare și inovare din România – schimbări necesare unei coordonări îmbunătățite,
  • Condițiile cadru pentru cercetare și resurse umane în CDI,
  • Internaționalizarea sistemului național de CDI în Spațiul European de Cercetare,
  • Parteneriatele public – private – ca principali factori pentru inovare,
  • Eficiența, eficacitatea și impactul Fondurilor Structurale și de Investiții Europene (ESIF).

La nivelul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării a fost creată Unitatea de Implementare a Reformelor PSF, având ca principal inițierea reformelor sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare, pe baza recomandărilor experților externi.

Prima vizită de țară a experților externi și a Comisiei Europene implică discuții cu reprezentanți din autoritățile centrale, instituții cu atribuții în domeniul cercetării și inovării, dar si cu personalități marcante în domeniul cercetării și inovării, câștigători de granturi la Consiliul European al Cercetării (Orizont 2020).

Următoarea vizită de țară va avea loc în luna decembrie 2021. Cele două vizite de țară sunt componente ale unui proces, care se va finaliza în aprilie 2022 cu un set de recomandări legate de reformarea organizării și funcționării sistemului național de cercetare, dezvoltare și inovare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Daniel Buda44 mins ago

Daniel Buda: Orașele trebuie să fie implicate ca parteneri-cheie în gestionarea pandemiei COVID-19 și să orienteze societatea către o redresare favorabilă incluziunii, durabilă și rezilientă

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

ROMÂNIA1 hour ago

Ministerul Inovării și Digitalizării organizează prima vizită de țară a experților externi, prin intermediul mecanismului de sprijin al politicilor (PSF)

INTERVIURI1 hour ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu | Cum va recupera România decalajul de peste jumătate de secol față de Vestul Europei în lupta cu cancerul de col uterin

NEWS1 hour ago

Premiul pentru drepturile omului ”Vaclav Havel” 2021 a fost acordat opozantei belaruse Maria Kolesnikava: A arătat că este pregătită să își riște propria siguranță pentru o cauză mai mare decât ea însăși

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

ROMÂNIA3 hours ago

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, s-a întâlnit cu Alina Vandenberghe, co-fondatoarea ”companiei care, potrivit estimărilor de piață, va deveni al doilea unicorn” românesc din SUA

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Natalia Gavrilița, întrevedere cu Charles Michel: Mi-am exprimat încrederea că actuala vizită va pune bazele pentru impulsionarea relațiilor între Republica Moldova și UE

U.E.3 hours ago

Cum arată viziunea social-democraților la conducerea Germaniei post-Merkel. Olaf Scholz: SPD, Verzii și FDP au un mandat clar dat de cetățeni pentru formarea următorului guvern

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

UE se angajează să aloce 140 de milioane de euro pentru a îmbunătăți securitatea alimentară la nivel mondial și 25 de milioane pentru educația copiilor din zone de conflict din întreaga lume

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI8 hours ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI21 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ2 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU5 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL6 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

Team2Share

Trending