Departamentul de Stat al SUA se pregătește să finanțeze think-tank-uri și organizații caritabile aliniate mișcării MAGA (Make America Great Again) din Europa, pentru a răspândi pozițiile Washingtonului și a contracara ceea ce sunt percepute ca amenințări la libertatea de exprimare, relatează Financial Times.
Un oficial de rang înalt al Departamentului de Stat, Sarah Rogers, a călătorit în decembrie în Europa pentru a întâlni think-tank-uri influente de dreapta și a discutat cu figuri cheie din partidul populist Reform UK al lui Nigel Farage despre alocarea unui fond pentru promovarea valorilor americane, potrivit a trei surse care cunosc subiectul.
Finanțarea era legată de sărbătorirea a 250 de ani de la independența Statelor Unite, care va avea loc mai târziu în acest an, au precizat sursele.
Această inițiativă este probabil să stârnească nemulțumire printre aliații Washingtonului, în special guvernele de centru-stânga, precum Partidul Laburist din Marea Britanie, care se vor îngrijora că fondurile guvernului SUA sunt folosite pentru a submina politicile lor, mai arată sursa citată.
Un oficial american a precizat că programul reprezintă o reinterpretare a proiectelor anterioare ale Departamentului de Stat, care direcționau finanțare către cauze specifice în străinătate, și că se va concentra probabil pe inițiative bazate în Londra, Paris, Berlin și Bruxelles.
Administrația Trump a urmărit reducerea drastică a asistenței externe americane, iar tăierile au afectat în special programele de sprijin pentru buna guvernare, drepturile omului și democrație.
Eforturile lui Rogers vin într-un context în care Casa Albă a criticat aliați tradiționali din Europa.
Cel mai recent, Comisia juridică a Camerei Reprezentanților, dominată de republicani, a dat publicității un raport provizoriu în care acuză Comisia Europeană că ar fi forțat platformele de social media să cenzureze conținut american și ar fi interferat în mod regulat în alegerile naționale ale statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România.
Publicarea raportului a avut loc în ajunul unei audieri organizate de comisia prezidată de aliatul președintelui Donald Trump, Jim Jordan, intitulată „Amenințarea Europei la adresa libertății de exprimare și a inovației americane, partea a II-a”. Executivul european a calificat acuzațiile din acest document drept „complet nefondate” și o „absurditate totală”.
Raportul este intitulat „Amenințarea cenzurii străine, partea a II-a: campania desfășurată de Europa de-a lungul unui deceniu pentru a cenzura internetul global și modul în care aceasta afectează libertatea de exprimare a americanilor în Statele Unite”. Documentul se bazează inclusiv pe documente nepublice prezentate comisiei americane, care ar arăta că aceste presiuni au fost aplicate în mod repetat pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste din statele membre ale Uniunii Europene. Cele mai agresive măsuri de cenzură ar fi fost adoptate, potrivit raportului, în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024, când Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur de scrutin, câștigat de candidatul independent Călin Georgescu, descris ca populist și puțin cunoscut. Decizia instanței constituționale a fost luată după ce serviciile de informații românești au susținut că Rusia l-ar fi sprijinit în secret pe Georgescu printr-o campanie coordonată desfășurată pe platforma TikTok.
România nu este subiectul Raportului preliminar al Comitetului Judiciar al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, iar referirile din document la adresa țării noastre sunt strict contextuale, într-o dezbatere mult mai amplă despre libertatea de exprimare, a transmis miercuri și președintele Nicușor Dan, într-o reacție la controversatul document.
Acest raport evidențiază relațiile tensionate dintre Statele Unite conduse de administrația Trump și Uniunea Europeană, inclusiv prin prisma criticilor formulate în strategia de securitate națională a SUA și a nemulțumirilor exprimate de Washington cu privire la investigațiile și amenzile pe care Comisia Europeană le aplică giganților tehnologici americani pentru nerespectarea Actului unic privind serviciile digitale și pe care SUA le consideră o formă de cenzură. Tonul a fost dat în urmă cu un an, pe scena Conferinței de Securitate de la München, de vicepreședintele american J.D. Vance, care a lansat critici dure la adresa unor decizii recente din Europa, citând anularea alegerilor prezidențiale din România, și avertizând că amenințarea principală pentru democrația europeană nu vine dinspre Rusia sau China, ci din interior, printr-o renunțare treptată la valorile fundamentale comune cu Statele Unite.
Noua strategia de securitate națională a Statelor Unite, dată publicității la finele anului trecut, marchează una dintre cele mai radicale repoziționări ale Washingtonului față de aliații săi tradiționali. Administrația Trump descrie Europa ca fiind sub riscul unei „dispariții civilizaționale”, și acuză Uniunea Europeană, migrația și guvernele de pe continent pentru un declin cultural, politic și demografic considerat iminent și care va face continentul de nerecunoscut în următorii 20 de ani.
Potrivit strategiei, politica generală pentru Europa a Statelor Unite ar trebui să prioritizeze sprijinirea Europei pentru a se putea baza pe propriile forțe și pentru a funcționa ca un grup de națiuni suverane aliniate, inclusiv prin asumarea responsabilității principale pentru propria apărare, fără a fi dominată de vreo putere adversă. Strategia de securitate americană are ca obiectiv “cultivarea rezistenței față de traiectoria actuală a Europei în interiorul statelor europene”. Astfel, Donald Trump și-a anunțat susținerea explicită pentru premierul maghiar Viktor Orban la alegerile din Ungaria din luna aprilie, în vreme ce think tank-ul conservator american Heritage Foundation, apropiat de administrația Trump, l-a cooptat pe fostul președinte polonez Andrzej Duda în echipa sa.
Nemulțumirea Washingtonului a fost amplificată suplimentar de decizia Comisiei Europene de a amenda platforma X cu 120 de milioane de euro, acțiune care a provocat reacții dure partea oficialilor americani, care au acuzat UE că subminează securitatea SUA. Un alt punct culminant al acestei dispute a fost acțiunea administrației Trump de a interzice accesul în SUA pentru cinci europeni, inclusiv fostul comisar european pentru piață internă Thierry Breton, acuzați de presiuni pentru cenzurarea opiniilor americane online. Breton este considerat arhitectul legislației UE privind serviciile digitale și după plecarea din funcție s-a remarcat printr-o poziție dură față de ceea ce consideră imixtiuni americane în suveranitatea europeană. El a arătat spre precedentul creat în România pentru a evoca o posibilă anulare a rezultatelor alegerilor din Germania din 2025, în cazul în care acestea nu s-ar fi desfășurat corect.
