Finlanda, care a aderat la NATO și și-a consolidat semnificativ capacitățile de apărare în ultimii ani, consideră că este bine pregătită pentru a face față unei eventuale crize cu Rusia, în contextul în care populația sa este obișnuită de mult timp cu o cultură a apărării, relatează AFP, preluat de Agerpres.
Statul nordic, care împarte o frontieră terestră de aproximativ 1.340 de kilometri cu Rusia și care a pierdut circa o zecime din teritoriu în favoarea URSS în 1940, a renunțat la decenii de nealiniere militară prin aderarea la Alianța Nord-Atlantică în aprilie 2023, pe fondul invaziei ruse în Ucraina.
Ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, a subliniat schimbarea majoră de paradigmă în materie de securitate: „Înainte, trebuia să ne descurcăm singuri. Cu ajutorul prietenilor, desigur, dar supraviețuind singuri. Acum, suntem pe deplin integrați în NATO, aceasta este o schimbare majoră în abordarea noastră față de apărare”.
Potrivit acestuia, Rusia, concentrată în prezent pe războiul din Ucraina, nu constituie „o amenințare militară directă” în acest moment, însă ar putea deveni „agresivă în viitor”. „Trebuie acum să acționăm rapid pentru a ne consolida apărarea”, a adăugat el.
În paralel cu aderarea la NATO, Finlanda și-a majorat bugetul apărării, cheltuielile ajungând anul trecut la aproximativ 6,5 miliarde de euro, echivalentul a 2,5% din PIB, în creștere față de 1,9% în 2022. Totodată, țara urmează să primească în acest an primele aeronave de vânătoare stealth F-35 dintre cele 64 comandate din Statele Unite.
În plan legislativ și strategic, Helsinki a decis în ianuarie retragerea din Convenția de la Ottawa privind interzicerea minelor antipersonal și analizează posibilitatea minării frontierei cu Rusia în cazul unei crize de securitate.
În vecinătatea teritoriului finlandez, armata rusă reactivează sau consolidează anumite baze militare, fără a-și crește deocamdată semnificativ resursele din zonă, acestea fiind angajate în conflictul din Ucraina. Oficialii finlandezi afirmă însă că evoluțiile sunt monitorizate fără alarmism.
„Nu este nimic nou. Rusia a avut deja o prezență foarte importantă în regiunile vecine în timpul Războiului Rece”, a declarat ministrul apărării, precizând că situația este abordată „cu mult calm și stăpânire de sine”.
Autoritățile finlandeze și-au intensificat, de asemenea, măsurile de securitate în fața amenințărilor hibride atribuite Rusiei, inclusiv prin consolidarea sistemelor de supraveghere a cablurilor submarine din Marea Baltică.
Pe fondul tensiunilor, Finlanda a menținut închisă frontiera cu Rusia „până la noi ordine”, invocând temeri legate de posibile acțiuni de destabilizare, inclusiv prin instrumentalizarea fluxurilor de migranți, așa cum s-a întâmplat în toamna anului 2023. În același timp, autoritățile au început construirea, în puncte strategice, a unui gard de aproximativ 200 de kilometri, dotat cu sisteme stricte de monitorizare.
Sistemul de serviciu militar obligatoriu rămâne un pilon central al apărării naționale, Finlanda putând mobiliza o rezervă de circa 900.000 de cetățeni dintr-o populație totală de 5,6 milioane de locuitori.
„Este ceva ce ne definește ca finlandezi: suntem cu adevărat mândri că un procent atât de ridicat dintre cetățenii noștri este pregătit ca, dacă este necesar, să pună mâna pe arme”, a declarat pentru AFP locotenentul Joona Ratta, care instruiește recruți.
Ministrul Antti Hakkanen a reafirmat că linia strategică a țării rămâne neschimbată: „Nu ne schimbăm poziția privind apărarea națională”, aceasta „rămâne prioritatea numărul unu, inclusiv în cadrul NATO”.
