Connect with us

INTERNAȚIONAL

FMI prognozează o încetinire a creșterii globale de la 5,9% în 2021 la 4,4% în 2022 și până la 3,8% în 2023

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Fondul Monetar Internațional (FMI) prognozează o încetinire a creșterii globale de la 5,9% în 2021 la 4,4% în 2022 și până la 3,8% în 2023 în condițiile menținerii presiunii inflaționiste și a riscurilor pentru sănătatea globală.

Economia mondială intră în 2022 într-o poziție mai slabă decât se preconiza anterior. Pe măsură ce noua variantă Omicron COVID-19 se răspândește, țările au reimpus restricții de mobilitate. Creșterea prețurilor la energie și întreruperile în aprovizionare au dus la o inflație mai mare și mai extinsă decât se anticipa, în special în Statele Unite și în multe economii de piață emergente și în curs de dezvoltare. Restrângerea în curs a sectorului imobiliar din China și redresarea mai lentă decât se aștepta a consumului privat au limitat, de asemenea, perspectivele de creștere.

Temperare a creșterii globale în următorii doi ani

Se preconizează o temperare a creșterii globale de la 5,9 în 2021 la 4,4% în 2022 – cu jumătate de punct procentual mai puțin pentru 2022 decât în prognozele din octombrie, reflectând în mare parte reducerile prognozate în cele mai mari două economii mondiale. De asemenea, încetinirea creșterii globale va continua până la 3,8 % în 2023. Deși această cifră este cu 0,2 puncte procentuale mai mare decât în previziunile anterioare, actualizarea reflectă în mare măsură o redresare mecanică după ce actualele obstacole din calea creșterii se vor disipa în a doua jumătate a anului 2022. Prognoza este condiționată de faptul că rezultatele negative în materie de sănătate vor scădea la niveluri reduse în majoritatea țărilor până la sfârșitul anului 2022, presupunând că ratele de vaccinare se îmbunătățesc la nivel mondial și că terapiile devin mai eficiente.

O ipoteză revizuită care elimină din scenariul de bază pachetul de politici fiscale Build Back Better, ridicarea mai devreme a măsurilor de acomodare monetară de către Rezerva Federală și continuarea deficitului de aprovizionare au produs o revizuire în scădere cu 1,2 puncte procentuale pentru SUA. Astfel, cea mai mare economie mondială, ar urma să înregistreze o creştere de 4% anul acesta, faţă de un nivel de 5,2% previzionat anterior, creșterea urmând să încetinească la 2,6% în 2023, estimează FMI.

În China, perturbările induse de pandemie legate de politica de toleranță zero COVID-19 și stresul financiar prelungit în rândul dezvoltatorilor imobiliari au indus o revizuire în scădere cu 0,8 puncte procentuale. A doua economie mondială va înregistra un avans de 4,8% în 2022, faţă de un nivel de 5,6% previzionat anterior, urmând să marcheze o expansiune de 5,2% în 2023.

De asemenea, FMI a înrăutăţit previziunile pentru zona euro, care ar urma să înregistreze un avans de 3,9% anul acesta, faţă de un nivel de 4,3% previzionat anterior, iar în 2023 creşterea va încetini la 2,5%.

Motorul economiei europene, Germania, va înregistra o apreciere a ritmului de creștere de la 2,7% în 2021 la 3,8% în 2022, însă acesta se va tempera în 2023 până la 2,5%.

Același trend de creștere și descreștere se poate observa și în cazul Spaniei, care va înregistra o apreciere de 0,9 puncte procentuale, de la 4,9% în 2021 la 5,8% în 2022, urmată de o depreciere până la 3,8%.

Pe de altă parte, prognozele pentru Franța și Italia confirmă trendul global de descreștere, cele două mari economii urmând să scadă de la 6,7% în 2021 la 3,5% în 2022 și la 1,8% în 2023, respectiv de la 6,2% în 2021 la 3,8% în 2022 și la 2,2% în 2023.

India va avea cel mai rapid ritm de creştere dintre economiile emergente, de 9% în 2022, faţă de prognoza precedentă de 8,5%, în urma îmbunătăţirii creditării. Creșterea ar urma să scadă la 7,1% în 2023

Presiunea inflaționistă va persista

Se preconizează că inflația ridicată va persista mai mult timp decât se preconiza în raportul WEO din octombrie, în condițiile în care întreruperile actuale ale lanțului de aprovizionare și prețurile ridicate ale energiei vor continua în 2022. Presupunând că așteptările inflaționiste rămân bine ancorate, inflația ar trebui să scadă treptat, pe măsură ce dezechilibrele dintre cerere și ofertă se diminuează în 2022 și politica monetară din principalele economii reacționează.

Riscurile la adresa scenariului de bază la nivel mondial sunt înclinate în sens descendent. Apariția unor noi variante ale COVID-19 ar putea prelungi pandemia și ar putea induce noi perturbări economice. În plus, întreruperile lanțului de aprovizionare, volatilitatea prețurilor la energie și presiunile salariale localizate înseamnă că incertitudinea în jurul inflației și a traiectoriei politicilor este ridicată. Pe măsură ce economiile avansate ridică ratele de politică monetară, ar putea apărea riscuri pentru stabilitatea financiară și pentru fluxurile de capital, monedele și pozițiile fiscale ale economiilor emergente și în curs de dezvoltare – în special în contextul în care nivelurile datoriei au crescut semnificativ în ultimii doi ani. Alte riscuri globale s-ar putea cristaliza, deoarece tensiunile geopolitice rămân ridicate, iar urgența climatică în curs de desfășurare înseamnă că probabilitatea unor dezastre naturale majore rămâne ridicată.

Recomandări

În condițiile în care pandemia continuă să își mențină strânsoarea, accentul pus pe o strategie globală eficientă în domeniul sănătății este mai important ca niciodată. Accesul la nivel mondial la vaccinuri, teste și tratamente este esențial pentru a reduce riscul apariției unor noi variante periculoase ale COVID-19. Acest lucru necesită o producție sporită de consumabile, precum și sisteme de livrare mai bune la nivel național și o distribuție internațională mai echitabilă.

În multe țări, politica monetară va trebui să continue pe o traiectorie de înăsprire pentru a reduce presiunile inflaționiste, în timp ce politica fiscală – care operează cu un spațiu mai limitat decât la începutul pandemiei – va trebui să acorde prioritate cheltuielilor sociale și de sănătate, concentrându-se în același timp pe sprijinul acordat celor mai grav afectați.

În acest context, cooperarea internațională va fi esențială pentru a menține accesul la lichidități și pentru a accelera restructurarea ordonată a datoriilor acolo unde este necesar. Investițiile în politicile climatice rămân imperative pentru a reduce riscul unor schimbări climatice catastrofale.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Reuniunea miniștrilor de externe aliați la București: NATO poate aduce forțe militare suplimentare în Marea Neagră dacă este necesar, asigură Jens Stoltenberg

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a asigurat marți, la finalul primei zile a reuniunii miniștrilor de externe din NATO de la București, că Alianța poate aduce forțe suplimentare în regiunea Mării Negre dacă este necesar, mesajul său venind în contextul în care președintele Klaus Iohannis a solicitat implementarea cât mai curând a deciziilor luate la summitul NATO de la Madrid care privesc securitatea flancului estic și a regiunii Mării Negre.

”Când ne-am dat seama, în toamna trecută, că Rusia plănuieşte o invazie la scară mare a Ucrainei, am crescut prezenţa în regiunea Mării Negre. Am fost şi eu la baza Mihail Kogălniceanu din România, cred că în luna februarie, şi am văzut cum SUA şi aliaţii au adus mai multe trupe. Acum, Franţa conduce un grup de luptă şi s-a trecut de la patru la opt grupuri de luptă (în Polonia, Estonia, Letonia, Lituania plus Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria, n.red.). Înainte şi după ziua invaziei, am crescut prezenţa noastră în mod semnificativ, cu diverse tipuri de capacităţi şi am luat decizii importante din partea tuturor aliaţilor, ca şi la Madrid, pentru a ne creşte prezenţa, pentru a dedica trupe, echipamente prepoziţionate şi o combinaţie a unei prezenţe înaintate, a unor echipamente prerepoziţionate şi a unor trupe special alocate, astfel încât prezenţa noastră în regiunea Mării Negre să fie mai solidă. Lucrăm la detaliile multora dintre aceste decizii, dar deja s-au petrecut multe din aceste lucruri. Vreau să mai subliniez şi faptul că, fiind pregătiţi pentru invazie, chiar în dimineaţa invaziei, am activat planurile de apărare. Comandamentul Aliat Suprem a primit autoritatea de a deplasa forţe în această regiune atunci când este nevoie şi asta s-a făcut şi până acum în mare măsură, dar dacă este necesar pot fi aduse forţe suplimentare la sol şi pe mare”, a declarat Stoltenberg într-o conferinţă de presă.

După summitul extraordinar din 25 februarie, la o zi după invazia militară a Rusiei în Ucraina, când a declanșat planurile de apărare ale Alianței, inclusiv pentru România, NATO a activat, pentru prima dată în istorie, Forța sa de Reacție Rapidă prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței, țara care asigură comanda militară a “vârfului de lance” a acestei forțe ce întrunește până la 40.000 de soldați. Drept răspuns la acțiunile Rusiei, NATO a decis, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie, să înființeze patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia.

La 1 mai, s-a constituit grupul de luptă al NATO din România, de la Cincu, condus de Franța prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO, dislocate în țara noastră. Grupul de luptă este compus din peste 1.000 de soldați aliați, majoritatea francezi, cărora li se alătură militari belgieni și olandezi. 

La summitul NATO de la Madrid, liderii aliați au aprobat o nouă postură de forță defensivă consolidată, cu o viziune de 360 de grade asupra spațiului terestru, aerian, maritim, cibernetic și spațial, și un accent pe capacități înaintate mai credibile în luptă pe flancul estic. Deciziile luate vizează creșterea grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă, planuri de apărare regionale cu forțe specifice pre-alocate pentru anumiți aliați regionali și sporirea efectivelor Forței de Reacție Rapidă a NATO de la 40.000 la 300.000 de soldați. La același summit, în privința României, președintele american Joe Biden anunțat că va instala în România o brigadă americană de aproximativ 3.000 de militari și comandamentul acesteia capabile să disloce elemente subordonate pe flancul estic, suplimentând prezența militară a SUA în România, care la acel moment era constituită din aproximativ 2.000 de soldați.

În calitate de națiune-lider a grupului de luptă din România, Franța a anunțat, prin vocea președintelui Emmanuel Macron, instalarea unei prezenței militare franceze pe termen lung în România cu “o brigadă care poate fi activată în caz de nevoie” și “cu sisteme cu rază medie de acțiune”.

În această toamnă, mai multe convoaie cu tehnică militară franceză au intrat în România ca urmare a deciziei președintelui Emmanuel Macron, care a dispus suplimentarea prezenței militare a Franței în România, pe flancul estic al NATO, prin trimiterea unei companii de vehicule blindate și a unui escadron de tancuri Leclerc. 

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, după o întâlnire cu secretarul general al NATO că este nevoie de un număr sporit de militari aliaţi şi de echipamente prepoziţionate pe Flancul Estic, arătând că este nevoie ca deciziile luate în acest sens la Summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Madrid să se concretizeze.

Marți, când s-a adresat miniștrilor de externe aliați, șeful statului a solicitat implementarea cât mai curând a deciziilor adoptate la summitul Alianței de la Madrid din acest an, în special cele care privesc postura de descurajare și de apărare pe flancul estic.

Continue Reading

G7

România a găzduit în premieră o reuniune a miniștrilor de externe G7, axată pe refacerea infrastructurii energetice a Ucrainei. SUA anunță un ajutor de 53 de milioane de dolari

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat marți, la București, la reuniunea în format G7+ la nivel de miniștri de externe, desfășurată în marja Reuniunii ministeriale NATO găzduite de ministrul român de externe, fiind pentru prima oară când o reuniune G7 este găzduită de România și, de asemenea, fiind tot pentru prima dată când România este invitată să participe la o reuniune a G7, prin ministrul de externe Bogdan Aurescu.

“Este, astfel, reconfirmat, rolul esențial al României în facilitarea sprijinului acordat de comunitatea internațională Ucrainei” transmite MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea a fost prezidată de ministrul afacerilor externe al Germaniei, Annalena Baerbock, și s-a desfășurat în prezența ministrului ucrainean de externe Dmytro Kuleba, fiind axată pe identificarea soluțiilor pentru refacerea infrastructurii energetice a Ucrainei, afectată semnificativ de atacurile rusești cu rachete din ultima perioadă. În context, Departamentul de Stat al SUA a anunţat un nou astfel de ajutor pentru Ucraina în valoare de 53 de milioane de dolari, care va consta în transformatoare şi alte echipamente destinate producerii de electricitate sau reparării sistemului energetic avariat de rachetele ruseşti şi va fi expediat Ucrainei urgent.

Secretarul american de stat Antony Blinken şi-a informat aliaţii asupra acestei noi iniţiative de sprijin pentru sectorul energetic ucrainean la reuniunea G7 desfăşurată în timpul reuniunii de la Bucureşti a miniştrilor de externe din statele NATO.

La reuniune, desfășurată în format hibrid, au luat parte miniștri ai afacerilor externe sau alți înalți reprezentanți din statele G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA), precum și din Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Spania, Suedia, Ucraina, alături de reprezentanți ai NATO, Uniunii Europene, BERD și Băncii Mondiale.

În intervenția sa, șeful diplomației române Bogdan Aurescu a evidențiat importanța solidarității și a eforturilor comune pentru consolidarea securității energetice a Ucrainei și a Republicii Moldova, în vederea edificării unui sector energetic regional mai rezilient, integrat și stabil.

El a arătat că, pe fondul evoluțiilor critice cauzate de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, România contribuie în mod direct la găsirea de soluții pentru cele mai presante probleme energetice regionale, cum ar fi asigurarea a circa 80% din necesarul total de consum de energie electrică al Republicii Moldova.

Aurescu subliniat că efortul comunității internaționale trebuie îndreptat de urgență pentru repararea infrastructurii de transport al energiei electrice din Ucraina, precum și pentru adresarea problemelor structurale care limitează în prezent opțiunile de acordare către Ucraina a unor ajutoare de urgență prin furnizarea de electricitate.  A subliniat dificultățile întâmpinate de Republica Moldova ca urmare a bombardamentelor din Ucraina și a arătat că este nevoie de îmbunătățirea conexiunilor Ucrainei și Republicii Moldova cu UE. 

Ministrul Bogdan Aurescu a evocat, în acest context, întâlnirea de la Odesa, din 15 septembrie 2022, a formatului Trilateralei, inițiate de ministrul român de externe, a miniștrilor afacerilor externe ai României, Ucrainei și Republicii Moldova, la care au fost invitați și miniștrii energiei din cele trei state și în cadrul căreia au fost convenite linii comune de acțiune pentru dezvoltarea interconectivității și consolidarea securității energetice a Ucrainei și Republicii Moldova, pe termen mediu și lung. 

Pe un plan mai larg, ministrul Bogdan Aurescu a reconfirmat angajamentul României pentru participarea la reconstrucția Ucrainei, inclusiv la reabilitarea sistemului energetic al acesteia, precum și pentru implicarea activă la eforturile întreprinse în acest sens în formatele europene și euroatlantice de dialog și coordonare.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

Published

on

© Calea Europeană

Puține națiuni înţeleg mai bine decât România de ce este atât de important să aperi drepturile tuturor naţiunilor, a declarat marți, la București, secretarul de stat american Antony Blinken, aflat în prima sa vizită în țara noastră în calitate de șef al diplomației SUA. Blinken, care a devenit primul secretar de stat ce vizitează România după Condolezza Rice în 2005, a afirmat că “pe lungul său drum către democraţie şi acum, când apără democraţia de pretutindeni, România poate conta pe faptul că SUA îi vor fi alături”. Prezent în România pentru a participa la prima reuniune a miniștrilor de externe din NATO găzduită la București și pentru a marca aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic cu România, șeful diplomației SUA s-a referit la iarna grea ce urmează în condițiile războiului din Ucraina și a pledat pentru ca lumea să își amintească curajul poporului român “în cel mai întunecat moment al său”

“Cred că e onest să spun că puţine naţiuni înţeleg mai bine decât România de ce este atât de important să aperi drepturile tuturor naţiunilor, mari sau mici, de a se bucura de suveranitate, integritate teritorială şi să fie respectate, să insiste că o ţară pur şi simplu nu poate prelua teritoriul alteia prin forţă, să îi şteargă graniţele, să distrugă identitatea”, a arătat şeful diplomaţiei americane, într-o conferință comună de presă cu ministrul de externe Bogdan Aurescu, care a urmat unei sesiuni de consultări politice bilaterale.

 

În conferinţa de presă cu Aurescu, Blinken a subliniat valorile comune pe care se bazează Parteneriatul Strategic şi a mulţumit României pentru rolul de lider în sprijinirea Ucrainei în faţa agresiunii Rusiei.

El şi-a amintit că prima sa vizită la Bucureşti a fost în 1997 când făcea parte din administrația președintelui Clinton.

“Eram cu preşedintele Clinton, care făcea anunţul Parteneriatului Strategic. Îmi amintesc acea zi de parcă era ieri: zecile de mii de români care au umplut Piaţa Universităţii, în acea zi călduroasă, tricolorul pe care l-a desfăcut preşedintele Clinton şi angajamentul pe care şi l-a luat: cum mergeţi pe lungul drum al democraţiei, America vă va fi alături. Aşa că este o plăcere specială pentru mine să revin la Bucureşti, după 25 de ani”, a mărturisit Blinken.

Secretarul de stat a adăugat că “SUA vor continua să susţină România să îşi consolideze instituţii democratice solide, să combată corupţia şi să aibă un stat de drept şi mai robust” şi că ţara sa “nu și-ar putea dori un aliat mai puternic și mai dedicat decât România”.

Șeful diplomației SUA a afirmat că a avut privilegiul de a se alătura premierului Ciucă la Ateneul Român, unde am vizitat expoziția care a celebrat 25 de ani de Parteneriat Strategic și a mers mai departe cu memoria istorică pentru a aduce o reverență poporului român.

“Privind peste acești 25 de ani, mi-am amintit contextul în care a început: 1989, cu opt ani înainte, poporul român s-a unit pentru a se opune unui regim brutal. Chiar în locul în care președintele Clinton avea să țină celebrul său discurs, românii au înfruntat tancurile trimise de propriul lor guvern la ordinul unei puteri imperiale. Au îndurat grevele foamei. Și-au îngropat prietenii și membrii de familie împușcați de poliție. Și, în cele din urmă, au învins. Dictatorul a căzut. Democrația a prins rădăcini. Lumea a văzut puterea solidarității poporului român, iar în lunile care au urmat, românii continuă să lupte pentru democrația lor, uniți ca un singur om. În timp ce ne pregătim să intrăm în lunile de iarnă care ne așteaptă, să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său. Să ne amintim că unitatea a fost cheia succesului lor, așa cum va fi și pentru al nostru”, a spus Blinken, în încheierea conferinței de presă.


Citiți și 

Klaus Iohannis și Antony Blinken au discutat despre pregătirea unor decizii suplimentarea pentru apărarea flancului estic, inclusiv la Marea Neagră, la summitul NATO de la Vilnius

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră


La București, secretarul de stat Antony Blinken participă la reuniunea miniștrilor de externe ai NATO și a avut întâlniri cu președintele Klaus Iohannis, ministrul de externe Bogdan Aurescu, dar și cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg și cu ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba. De asemenea, a vizitat, alături de premierul Nicolae Ciucă, expoziția – We the People – 25 de ani de parteneriat strategic – care celebrează momentele cheie ale parteneriatului dintre SUA și România începând cu 1997.

Departamentul de Stat al SUA a emis luni un comunicat prin care marchează aniversarea a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre Statele Unite și România, centrând materialul pe vizita șefului diplomației americane Antony Blinken la București și reliefând pilonii importanți ai parteneriatului americano – român: cooperarea bilaterală și ca aliați NATO în materie de securitate, prosperitatea economică comună, legăturile inter-umane și sprijinirea Ucrainei în fața războiului declanșat de Rusia.

Continue Reading

Facebook

NATO5 hours ago

Reuniunea miniștrilor de externe aliați la București: NATO poate aduce forțe militare suplimentare în Marea Neagră dacă este necesar, asigură Jens Stoltenberg

G75 hours ago

România a găzduit în premieră o reuniune a miniștrilor de externe G7, axată pe refacerea infrastructurii energetice a Ucrainei. SUA anunță un ajutor de 53 de milioane de dolari

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

REPUBLICA MOLDOVA6 hours ago

R. Moldova: Nicolae Ciucă a discutat cu Natalia Gavrilița despre sprijinul suplimentar al României pentru asigurarea energiei în această iarnă

NATO7 hours ago

Reuniunea NATO de la București: Bogdan Aurescu și Mélanie Joly au stabilit că România și Canada vor ridica relația bilaterală la nivel de Parteneriat Consolidat

NATO7 hours ago

Jens Stoltenberg, după prima zi a reuniunii miniștrilor de externe NATO de la București: Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Nu vom da înapoi

CHINA7 hours ago

China caută să își intensifice legăturile energetice cu Rusia. Sunt așteptate noi măsuri din partea G7 cu privire la exporturile de petrol rusesc

Eugen Tomac8 hours ago

Președinta Parlamentului European, prezentă, la invitația lui Eugen Tomac, la inaugurarea unei expoziții fotografice dedicate R. Moldova

U.E.8 hours ago

Josep Borrell subliniază nevoia de a evita ”capcanele mercantilismului” în relația cu regiunea Indo-Pacifică: Avem nevoie de o abordare care să acopere și dimensiunea de securitate

NATO8 hours ago

Miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO9 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO9 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO12 hours ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

ROMÂNIA14 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

NATO17 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO1 day ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

Team2Share

Trending