Connect with us

INTERNAȚIONAL

FMI prognozează o încetinire a creșterii globale de la 5,9% în 2021 la 4,4% în 2022 și până la 3,8% în 2023

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Fondul Monetar Internațional (FMI) prognozează o încetinire a creșterii globale de la 5,9% în 2021 la 4,4% în 2022 și până la 3,8% în 2023 în condițiile menținerii presiunii inflaționiste și a riscurilor pentru sănătatea globală.

Economia mondială intră în 2022 într-o poziție mai slabă decât se preconiza anterior. Pe măsură ce noua variantă Omicron COVID-19 se răspândește, țările au reimpus restricții de mobilitate. Creșterea prețurilor la energie și întreruperile în aprovizionare au dus la o inflație mai mare și mai extinsă decât se anticipa, în special în Statele Unite și în multe economii de piață emergente și în curs de dezvoltare. Restrângerea în curs a sectorului imobiliar din China și redresarea mai lentă decât se aștepta a consumului privat au limitat, de asemenea, perspectivele de creștere.

Temperare a creșterii globale în următorii doi ani

Se preconizează o temperare a creșterii globale de la 5,9 în 2021 la 4,4% în 2022 – cu jumătate de punct procentual mai puțin pentru 2022 decât în prognozele din octombrie, reflectând în mare parte reducerile prognozate în cele mai mari două economii mondiale. De asemenea, încetinirea creșterii globale va continua până la 3,8 % în 2023. Deși această cifră este cu 0,2 puncte procentuale mai mare decât în previziunile anterioare, actualizarea reflectă în mare măsură o redresare mecanică după ce actualele obstacole din calea creșterii se vor disipa în a doua jumătate a anului 2022. Prognoza este condiționată de faptul că rezultatele negative în materie de sănătate vor scădea la niveluri reduse în majoritatea țărilor până la sfârșitul anului 2022, presupunând că ratele de vaccinare se îmbunătățesc la nivel mondial și că terapiile devin mai eficiente.

O ipoteză revizuită care elimină din scenariul de bază pachetul de politici fiscale Build Back Better, ridicarea mai devreme a măsurilor de acomodare monetară de către Rezerva Federală și continuarea deficitului de aprovizionare au produs o revizuire în scădere cu 1,2 puncte procentuale pentru SUA. Astfel, cea mai mare economie mondială, ar urma să înregistreze o creştere de 4% anul acesta, faţă de un nivel de 5,2% previzionat anterior, creșterea urmând să încetinească la 2,6% în 2023, estimează FMI.

În China, perturbările induse de pandemie legate de politica de toleranță zero COVID-19 și stresul financiar prelungit în rândul dezvoltatorilor imobiliari au indus o revizuire în scădere cu 0,8 puncte procentuale. A doua economie mondială va înregistra un avans de 4,8% în 2022, faţă de un nivel de 5,6% previzionat anterior, urmând să marcheze o expansiune de 5,2% în 2023.

De asemenea, FMI a înrăutăţit previziunile pentru zona euro, care ar urma să înregistreze un avans de 3,9% anul acesta, faţă de un nivel de 4,3% previzionat anterior, iar în 2023 creşterea va încetini la 2,5%.

Motorul economiei europene, Germania, va înregistra o apreciere a ritmului de creștere de la 2,7% în 2021 la 3,8% în 2022, însă acesta se va tempera în 2023 până la 2,5%.

Același trend de creștere și descreștere se poate observa și în cazul Spaniei, care va înregistra o apreciere de 0,9 puncte procentuale, de la 4,9% în 2021 la 5,8% în 2022, urmată de o depreciere până la 3,8%.

Pe de altă parte, prognozele pentru Franța și Italia confirmă trendul global de descreștere, cele două mari economii urmând să scadă de la 6,7% în 2021 la 3,5% în 2022 și la 1,8% în 2023, respectiv de la 6,2% în 2021 la 3,8% în 2022 și la 2,2% în 2023.

India va avea cel mai rapid ritm de creştere dintre economiile emergente, de 9% în 2022, faţă de prognoza precedentă de 8,5%, în urma îmbunătăţirii creditării. Creșterea ar urma să scadă la 7,1% în 2023

Presiunea inflaționistă va persista

Se preconizează că inflația ridicată va persista mai mult timp decât se preconiza în raportul WEO din octombrie, în condițiile în care întreruperile actuale ale lanțului de aprovizionare și prețurile ridicate ale energiei vor continua în 2022. Presupunând că așteptările inflaționiste rămân bine ancorate, inflația ar trebui să scadă treptat, pe măsură ce dezechilibrele dintre cerere și ofertă se diminuează în 2022 și politica monetară din principalele economii reacționează.

Riscurile la adresa scenariului de bază la nivel mondial sunt înclinate în sens descendent. Apariția unor noi variante ale COVID-19 ar putea prelungi pandemia și ar putea induce noi perturbări economice. În plus, întreruperile lanțului de aprovizionare, volatilitatea prețurilor la energie și presiunile salariale localizate înseamnă că incertitudinea în jurul inflației și a traiectoriei politicilor este ridicată. Pe măsură ce economiile avansate ridică ratele de politică monetară, ar putea apărea riscuri pentru stabilitatea financiară și pentru fluxurile de capital, monedele și pozițiile fiscale ale economiilor emergente și în curs de dezvoltare – în special în contextul în care nivelurile datoriei au crescut semnificativ în ultimii doi ani. Alte riscuri globale s-ar putea cristaliza, deoarece tensiunile geopolitice rămân ridicate, iar urgența climatică în curs de desfășurare înseamnă că probabilitatea unor dezastre naturale majore rămâne ridicată.

Recomandări

În condițiile în care pandemia continuă să își mențină strânsoarea, accentul pus pe o strategie globală eficientă în domeniul sănătății este mai important ca niciodată. Accesul la nivel mondial la vaccinuri, teste și tratamente este esențial pentru a reduce riscul apariției unor noi variante periculoase ale COVID-19. Acest lucru necesită o producție sporită de consumabile, precum și sisteme de livrare mai bune la nivel național și o distribuție internațională mai echitabilă.

În multe țări, politica monetară va trebui să continue pe o traiectorie de înăsprire pentru a reduce presiunile inflaționiste, în timp ce politica fiscală – care operează cu un spațiu mai limitat decât la începutul pandemiei – va trebui să acorde prioritate cheltuielilor sociale și de sănătate, concentrându-se în același timp pe sprijinul acordat celor mai grav afectați.

În acest context, cooperarea internațională va fi esențială pentru a menține accesul la lichidități și pentru a accelera restructurarea ordonată a datoriilor acolo unde este necesar. Investițiile în politicile climatice rămân imperative pentru a reduce riscul unor schimbări climatice catastrofale.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Stoltenberg cere aliaților să fie “uniți în acest moment istoric” al deciziilor Finlandei și Suediei de a adera la NATO. Turcia insistă că nu va aproba extinderea Alianței

Published

on

© NATO/ Flickr

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, consideră că rezervele Turciei cu privire la aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică trebuie luate în considerare, deoarece Ankara este un aliat important în cadrul NATO.

Turcia este un aliat apreciat şi trebuie ţinut cont de orice îngrijorări privind securitatea“, a scris Stoltenberg pe Twitter după o convorbire telefonică pe care a avut-o cu ministrul de externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu.

Trebuie să fim uniți în acest moment istoric“, a adăugat el.

În același timp, la Washington, secretarul de stat adjunct al SUA Wendy Sherman s-a întâlnit cu ministrul adjunct de externe turc Sedat Onal, cu care a discutat despre “sprijinul ferm și vocal al Turciei pentru Ucraina” și “despre necesitatea solidarității între aliații și partenerii NATO în confruntarea cu atacul premeditat, neprovocat și nejustificat al Rusiei asupra Ucrainei și în impunerea unor costuri reale lui Putin și acoliților săi”.

De asemenea, remarcile lui Stoltenberg vin după ce președintele turc Recep Tayyip Erdogan a criticat din nou posibilitatea ca Finlanda şi Suedia să intre în Alianţa Nord-Atlantică, spunând că nu poate fi de acord cu aderarea unor ţări care au impus sancţiuni Turciei.

El a reiterat poziţia că ambele ţări sprijină “organizaţii teroriste”, printre care Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care este interzis în Turcia, şi miliţiile kurde YPG din Siria.

Citiți și Aderarea la NATO: Turcia, nemulțumită de atitudinea „neconstructivă” a Suediei față de preocupările sale. O delegație a guvernului suedez va merge la Ankara pentru discuții

Erdogan s-a poziționat astfel după ce, luni, Suedia a decis să inverseze două secole de politică de securitate marcată de neutralitate și să solicite oficial aderarea la NATO, iar duminică, Finlanda a anunțat că va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina.

Discuțiile privind aderarea celor două state la NATO au început deja, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, avertizând că încă nu poate oferi un aviz pozitiv acestor demersuri, și cu NATO, SUAFinlanda și Suedia anunțând că vor purta discuții cu Ankara, și cu Germania dispusă să ratifice cât mai curând o aderare a celor două țări nordice.

Statele aliate din NATO vor căuta soluții pentru a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță, în contextul în care acestea și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibile atacuri din partea Rusiei, a declarat, duminică, secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, după prima reuniune informală din istorie a miniștrilor de externe aliați, la Berlin. 

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul de interne Lucian Bode, vizită de lucru la Washington, la aniversarea a 25 ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA

Published

on

© MAI

O delegație formată din reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, condusă de ministrul Lucian Bode, efectuează, în perioada 16-18 mai 2022, o vizită oficială în Statele Unite ale Americii, informează un comunicat.

Vizita se desfășoară într-un an în care se aniversează 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA, o bornă semnificativă a relațiilor bilaterale dintre cele două state.

În cadrul vizitei Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Nicolae Bode, are întrevederi la Departamentul de Stat, Departamentul pentru Securitate Internă și Congresul SUA.

Discuțiile cu oficialii americani vizează eforturile instituționale în acord cu recomandările Departamentului de Stat formulate în cadrul Raportului privind traficul de persoane (TiP Report), România dispunând de instrumentele necesare pentru un răspuns adecvat la provocările generate de acest tip de criminalitate, respectiv structuri, legislație, strategii și planuri de acțiune.

Întâlnirile constituie o excelentă oportunitate de reconfirmare a cooperării foarte bune dintre autoritățile române și agențiile de aplicare a legii din SUA în domeniul combaterii criminalității organizate, cu accent pe combaterea migrației ilegale și a criminalității cibernetice, precum și a intensificări schimbului de informații.

În cadrul întrevederilor cu membri ai Congresului SUA, Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Nicolae Bode, va discuta provocările actualului context regional atât din perspectiva gestionării crizei umanitare generate de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, cât și în plan securitar.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu vicepreședintele companiei Lockheed Martin despre consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă s-a întâlnit luni, la Palatul Victoria, cu vicepreședintele pentru afaceri internaționale al companiei Lockheed Martin, Raymond Pisseli. În cadrul întrevederii, au fost analizate oportunitățile de a consolida componenta economică a Parteneriatului Strategic cu SUA, fiind prezentate inițiativele Lockheed Martin în domeniul cooperării industriale și de cercetare-dezvoltare, alături de companiile și instituțiile românești, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Premierul a subliniat importanța sprijinului acordat de Statele Unite ale Americii din perspectiva accesului la tehnologie performantă în domeniul apărării, precum avioane multi-rol, sistemele Himars, Patriot sau bateriile anti-rachetă de la Marea Neagră.

Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Economiei conlucrează strâns pentru ca industria de apărare românească să aibă capacitatea gestionării cooperării cu partenerii trans-atlantici. În acest sens, creșterea bugetului apărării la 2,5 la sută din PIB, începând cu anul viitor, va oferi noi oportunități de finanțare industriei de profil.

Compania Lockheed Martin este prezentă de 25 de ani în România, fiind implicată în mai multe proiecte care au un impact semnificativ în diverse domenii.

În contextul geopolitic actual, generat de relevanța strategică a Mării Negre și de nevoia întăririi rezilienței, inclusiv din perspectivă economică, proiectele de dezvoltare vizează o colaborare de lungă durată, cu o abordare integrată a multiplelor platforme în care se colaborează la acest moment.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL UE25 mins ago

Ministrul Bogdan Aurescu: Este momentul să fie reluat proiectul organizării la Kiev a unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE, ca expresie simbolică a sprijinului acordat Ucrainei

NATO30 mins ago

Stoltenberg cere aliaților să fie “uniți în acest moment istoric” al deciziilor Finlandei și Suediei de a adera la NATO. Turcia insistă că nu va aproba extinderea Alianței

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

Maia Sandu merge la Bruxelles și Paris. Va deveni primul președinte al R. Moldova care va susține un discurs în plenul Parlamentului European

ROMÂNIA13 hours ago

Nicolae Ciucă o felicită pe Elisabeth Borne, prima femeie prim-ministru al Franței din ultimii 30 de ani: Să consolidăm legăturile istorice dintre România și Franța

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul de interne Lucian Bode, vizită de lucru la Washington, la aniversarea a 25 ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA

ROMÂNIA17 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

ROMÂNIA17 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu vicepreședintele companiei Lockheed Martin despre consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA

NATO17 hours ago

Klaus Iohannis: România salută decizia Suediei de a adera la NATO și susține un proces rapid de extindere. Alianța noastră va fi mai puternică ca niciodată

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

NATO18 hours ago

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

ROMÂNIA17 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA7 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

Team2Share

Trending