Fondul Monetar Internațional (FMI) prognozează o încetinire a creșterii globale de la 5,9% în 2021 la 4,4% în 2022 și până la 3,8% în 2023 în condițiile menținerii presiunii inflaționiste și a riscurilor pentru sănătatea globală.
Economia mondială intră în 2022 într-o poziție mai slabă decât se preconiza anterior. Pe măsură ce noua variantă Omicron COVID-19 se răspândește, țările au reimpus restricții de mobilitate. Creșterea prețurilor la energie și întreruperile în aprovizionare au dus la o inflație mai mare și mai extinsă decât se anticipa, în special în Statele Unite și în multe economii de piață emergente și în curs de dezvoltare. Restrângerea în curs a sectorului imobiliar din China și redresarea mai lentă decât se aștepta a consumului privat au limitat, de asemenea, perspectivele de creștere.
Temperare a creșterii globale în următorii doi ani
Se preconizează o temperare a creșterii globale de la 5,9 în 2021 la 4,4% în 2022 – cu jumătate de punct procentual mai puțin pentru 2022 decât în prognozele din octombrie, reflectând în mare parte reducerile prognozate în cele mai mari două economii mondiale. De asemenea, încetinirea creșterii globale va continua până la 3,8 % în 2023. Deși această cifră este cu 0,2 puncte procentuale mai mare decât în previziunile anterioare, actualizarea reflectă în mare măsură o redresare mecanică după ce actualele obstacole din calea creșterii se vor disipa în a doua jumătate a anului 2022. Prognoza este condiționată de faptul că rezultatele negative în materie de sănătate vor scădea la niveluri reduse în majoritatea țărilor până la sfârșitul anului 2022, presupunând că ratele de vaccinare se îmbunătățesc la nivel mondial și că terapiile devin mai eficiente.
O ipoteză revizuită care elimină din scenariul de bază pachetul de politici fiscale Build Back Better, ridicarea mai devreme a măsurilor de acomodare monetară de către Rezerva Federală și continuarea deficitului de aprovizionare au produs o revizuire în scădere cu 1,2 puncte procentuale pentru SUA. Astfel, cea mai mare economie mondială, ar urma să înregistreze o creştere de 4% anul acesta, faţă de un nivel de 5,2% previzionat anterior, creșterea urmând să încetinească la 2,6% în 2023, estimează FMI.
În China, perturbările induse de pandemie legate de politica de toleranță zero COVID-19 și stresul financiar prelungit în rândul dezvoltatorilor imobiliari au indus o revizuire în scădere cu 0,8 puncte procentuale. A doua economie mondială va înregistra un avans de 4,8% în 2022, faţă de un nivel de 5,6% previzionat anterior, urmând să marcheze o expansiune de 5,2% în 2023.
De asemenea, FMI a înrăutăţit previziunile pentru zona euro, care ar urma să înregistreze un avans de 3,9% anul acesta, faţă de un nivel de 4,3% previzionat anterior, iar în 2023 creşterea va încetini la 2,5%.
Motorul economiei europene, Germania, va înregistra o apreciere a ritmului de creștere de la 2,7% în 2021 la 3,8% în 2022, însă acesta se va tempera în 2023 până la 2,5%.
Același trend de creștere și descreștere se poate observa și în cazul Spaniei, care va înregistra o apreciere de 0,9 puncte procentuale, de la 4,9% în 2021 la 5,8% în 2022, urmată de o depreciere până la 3,8%.
Pe de altă parte, prognozele pentru Franța și Italia confirmă trendul global de descreștere, cele două mari economii urmând să scadă de la 6,7% în 2021 la 3,5% în 2022 și la 1,8% în 2023, respectiv de la 6,2% în 2021 la 3,8% în 2022 și la 2,2% în 2023.
India va avea cel mai rapid ritm de creştere dintre economiile emergente, de 9% în 2022, faţă de prognoza precedentă de 8,5%, în urma îmbunătăţirii creditării. Creșterea ar urma să scadă la 7,1% în 2023.
Presiunea inflaționistă va persista
Se preconizează că inflația ridicată va persista mai mult timp decât se preconiza în raportul WEO din octombrie, în condițiile în care întreruperile actuale ale lanțului de aprovizionare și prețurile ridicate ale energiei vor continua în 2022. Presupunând că așteptările inflaționiste rămân bine ancorate, inflația ar trebui să scadă treptat, pe măsură ce dezechilibrele dintre cerere și ofertă se diminuează în 2022 și politica monetară din principalele economii reacționează.
Riscurile la adresa scenariului de bază la nivel mondial sunt înclinate în sens descendent. Apariția unor noi variante ale COVID-19 ar putea prelungi pandemia și ar putea induce noi perturbări economice. În plus, întreruperile lanțului de aprovizionare, volatilitatea prețurilor la energie și presiunile salariale localizate înseamnă că incertitudinea în jurul inflației și a traiectoriei politicilor este ridicată. Pe măsură ce economiile avansate ridică ratele de politică monetară, ar putea apărea riscuri pentru stabilitatea financiară și pentru fluxurile de capital, monedele și pozițiile fiscale ale economiilor emergente și în curs de dezvoltare – în special în contextul în care nivelurile datoriei au crescut semnificativ în ultimii doi ani. Alte riscuri globale s-ar putea cristaliza, deoarece tensiunile geopolitice rămân ridicate, iar urgența climatică în curs de desfășurare înseamnă că probabilitatea unor dezastre naturale majore rămâne ridicată.
Recomandări
În condițiile în care pandemia continuă să își mențină strânsoarea, accentul pus pe o strategie globală eficientă în domeniul sănătății este mai important ca niciodată. Accesul la nivel mondial la vaccinuri, teste și tratamente este esențial pentru a reduce riscul apariției unor noi variante periculoase ale COVID-19. Acest lucru necesită o producție sporită de consumabile, precum și sisteme de livrare mai bune la nivel național și o distribuție internațională mai echitabilă.
În multe țări, politica monetară va trebui să continue pe o traiectorie de înăsprire pentru a reduce presiunile inflaționiste, în timp ce politica fiscală – care operează cu un spațiu mai limitat decât la începutul pandemiei – va trebui să acorde prioritate cheltuielilor sociale și de sănătate, concentrându-se în același timp pe sprijinul acordat celor mai grav afectați.
În acest context, cooperarea internațională va fi esențială pentru a menține accesul la lichidități și pentru a accelera restructurarea ordonată a datoriilor acolo unde este necesar. Investițiile în politicile climatice rămân imperative pentru a reduce riscul unor schimbări climatice catastrofale.
