Connect with us

ROMÂNIA

Fostul comisar european Corina Crețu: Nu există localitate în România care să nu fi beneficiat de fonduri europene

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Fostul comisar european pentru politică regională, Corina Crețu, a explicat într-o analiză detaliată importanța fondurilor europene pentru țara noastră de la aderarea României la UE și până în prezent. 

„De la aderarea la Uniunea Europeană, În 2007, România a primit peste 95 miliarde de euro fonduri nerambursabile, la o contribuție de sub 30 de miliarde. Așa cum am spus de nenumărate ori, nu exista localitate în România care să nu fi beneficiat de fonduri europene, care se datorează apartenenței noastre la Uniunea Europeană. Ca și Comisar European pentru politică regională, am făcut tot ce am putut, lucrând cu toate Guvernele și primarii din țară, pentru îmbunătățirea vieții oamenilor. Iar analiza publicată azi arată ca munca noastră nu a fost în zadar și, indiferent ce se va întâmpla în politică romaneasca în perioada viitoare, rămân după noi lucruri importante pentru țara”, a precizat fostul europarlamentar și actual președinte interimar al AMEPIP, Corin Crețu, într-o postare publicată pe pagina oficială de Facebook.

    Citiți și: INTERVIU Corina Crețu: Politica de coeziune trebuie să sprijine zonele metropolitane și rurale din UE, nu să fie o cutie din care se pot lua bani pentru alte priorități

Cu ajutorul unei analize realizate de Euronews, Corina Crețu a făcut un rezumat al proiectelor pe care le-a aprobat, în calitate de Comisar European pentru Politica Regională, care azi sunt în construcție sau deja date în folosință:

  • Aprobarea finanțărilor inițiale pentru Spitalele Regionale de la Craiova, Iași și Cluj-Napoca, pentru care au fost demarate construcțiile în acest an, în cadrul Programului Operațional Regional încheiat în 2015 intre Guvernul de atunci al României, prin Premierul Ponta, și Comisia Europeană.
  • Aprobarea Master Planului de Transport, realizat împreună cu Guvernul de la acea vreme;
  • Autostrada Câmpia Turzii -Târgu Mureş – cu o cofinanţare europeană de aproape 250 de milioane de euro;
  • Reabilitarea tronsonului de cale ferată Radna-Gurasada-Simeria – cu 1,3 miliarde de euro sprijin financiar european;
  • Linia de metrou M6 (Gara de Nord – Aeroportul Otopeni) – cu finanţare europeană de aproape 520 milioane de euro pentru construcţia secţiunii 1 Mai – Tokyo;
  • Extinderea sistemului naţional de cadastru, în valoare de peste 310 milioane de euro;
  • Proiecte de modernizare a infrastructurii de apă în judeţele Hunedoara, Alba, Vrancea şi Galaţi, Sălaj, Cluj, de fapt aproape în toate județele țării.;
  • Modernizarea ecluzelor Agigea, Cernavodă, Ovidiu, Năvodari.
  • Modernizarea centurii ocolitoare a Bucureştiului – prin extinderea mai multor segmente ale acesteia, dublarea numărului de benzi pe ambele sensuri şi construirea unei secţiuni de 51 km în partea de sud. Valoarea cofinanţării europene pentru acest proiect de infrastructură rutieră atât de necesar pentru capitala României este de 1 miliard de euro.
  • Proiectul liniei 5 a Metroului din București, Drumul Taberei (de la Râul Doamnei la stația Eroilor) – un proiect de suflet pentru mine, pentru care am alocat în 2017 suma de 250 de milioane de euro.
  • De asemenea, am aprobat un alt proiect major de infrastructură – în valoare de aproape 100 de milioane de euro – pentru modernizarea magistralei 2 de metrou – Berceni – Pipera. Proiectul prevede achiziţia de garnituri de metrou noi şi reconstruirea şinelor, precum şi modernizarea infrastructurii electrice şi sanitare de-a lungul liniei subterane de 19 km a metroului.
  • Inaugurarea Podului suspendat de la Brăila a fost un eveniment cu o mare însemnătate pentru mine, fiind unul dintre susținătorii acestui proiect încă de la stadiul de idee și implicându-mă în urmărirea implementării inclusiv prin discuții cu Prim-Miniștrii cu care am lucrat în calitate de Comisar European, întâlniri periodice cu experții Comisiei Europene, dar și vizite realizate în teren, în 2019, alături de fostul Prim-Ministru Mihai Tudose.
  • Un alt proiect major pe care l-am semnat este “Protejarea şi reabilitarea zonelor de coastă,” prin a cărui implementare se urmăreşte prevenirea şi gestionarea eroziunii costiere de-a lungul liniei costiere a Mării Negre, în special în zona judeţului Constanţa.

„Sunt mândră de faptul că am aprobat finanțarea în calitate de Comisar European pentru Politica Regională, iar astăzi ne putem lăuda cu toții cu un asemenea edificiu. Este 𝐚𝐥 𝐭𝐫𝐞𝐢𝐥𝐞𝐚 𝐩𝐨𝐝 𝐜𝐚 𝐦𝐚̆𝐫𝐢𝐦𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐚 𝐬̗𝐢 𝐮𝐧𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐫𝐚𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚, 𝐝𝐢𝐧 𝐮𝐥𝐭𝐢𝐦𝐢𝐢 𝟑𝟎 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢. Contractul pentru execuția podului suspendat peste Dunăre a beneficiat de finanțare în valoare de 540 Milioane Euro, din care aproape 400 milioane de Euro fonduri europene din Programul Oprational pentru Infrastuctura destinat României pentru perioada 2014-2020”, a mai adăugat fostul eurodeputat Corina Crețu. 

Pentru perioada 2007 – 2013, Corina Crețu a aprobat 16 proiecte retrospective, în valoare aproape de 1,3 miliarde de euro. Proiectele retrospective sunt acele proiecte care au fost începute sau realizate iniţial cu fonduri naţionale, inclusiv prin împrumuturi de la instituţii financiare internaţionale precum Banca Europeană de Investiţii (BEI) ori Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD): „Practic, prin aprobarea cofinanţării acestor proiecte cu bani europeni, bugetul României a fost degrevat de plata respectivelor împrumuturi către BEI şi BERD. Dintre aceste proiecte retrospective făcea parte și Autostrada Soarelui, Bucuresti-Constanta, realizată în mare parte din împrumuturi, pentru care am primit derogare din partea Comisiei Europene de a fi preluate pe fonduri europene.”

De asemenea, în 2018, în numele Comisiei Europene, Corina Crețu a transmis Parlamentului European și Consiliului – ca și co-legislatori- o formulă ambițioasă și flexibilă pentru Bugetul 2021-2027, în care politica de coeziune avea cea mai mare alocare, 373 miliarde de euro pentru perioada post 2020.

România – alături de Bulgaria, Grecia, Spania, Italia și Finlanda – au alocări mai mari față de perioada 2014-2020, România având prevazută o alocare pentru politica de coeziune (deci, fără agricultură) de aproape 31 miliarde de euro( în prețuri curente – adică luând în considerare inflația), ceea ce înseamnă cu 8% mai mult față de perioada 2014-2020.

Apoi, exact acum trei ani, pe 16 decembrie 2021, Corina Crețu a votat în Parlamentul European Bugetul al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027: 1.800 miliarde EUR care sa permite Statelor Membre să pună capăt crizei sanitare și să gestioneze criza economică. România a beneficiat de la acel moment o alocație de aproape 50 de miliarde – 28 miliarde Politica de Coeziune, aproximativ 20 de miliarde pentru agricultura, plus Fondul pentru o Tranziție Justa, destinat țintit către 5 județe ale țării.

„La aceste sume se adaugă și cele din Planul Național de Redresare și Rezilienta (PNRR), în valoare de peste 30 de miliarde de euro”, a conchis Corina Crețu. 

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ROMÂNIA

Donald Tusk critică susținerea predecesorului său pentru Simion, liderul unui “partid pro-rus și anti-UE”: România este un partener cheie în apărarea graniței de est UE și NATO

Published

on

© Kancelaria Premiera/ Flickr

Prim-ministrul Poloniei Donald Tusk a criticat susținerea predecesorului său Mateusz Morawiecki pentru George Simion, după ce fostul premier polonez și actual președinte al Alianței Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) s-a aflat vineri la București alături de președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), care și-a depus candidatura pentru scrutinul prezidențial din luna mai la Biroul Electoral Central.

Donald Tusk a scris pe Facebook că România este un partener “cheie în apărarea graniței de est a Uniunii și NATO”, iar fostul premier Mateusz Morawiecki susține un candidat pro-rus și anti-european. „Nici măcar nu se mai prefac”, a scris premierul Poloniei.

“Morawiecki la București l-a susținut pe George Simion la alegerile prezidențiale din România. El este liderul partidului AUR deschis pro-rus și anti-european. România este un partener cheie în apărarea graniței de est a Uniunii și NATO. Nici măcar nu se mai prefac”, a precizat Donald Tusk.

 

Mateusz Morawieck a fost prim-ministru al Poloniei din 2017 până în 2023. Membru al partidului conservator Lege și Justiție (PiS), el a fost înlocuit în funcția de premier de Donald Tusk, liderul opoziției pro-europene. În februarie 2025, Mateusz Morawiecki a fost pus sub acuzare pentru abuz în serviciu, în legătură cu organizarea alegerilor prezidențiale din 2020.

În luna decembrie, la o săptămână după ce Curtea Constituțională din România a anulat alegerile prezidențiale pe fondul unor ingerințe externe și a unui proces electoral viciat, premierul Donald Tusk a denunțat interferența rusă în alegerile din România și a avertizat Moscova împotriva oricăror imixtiuni având în vedere că Polonia are alegeri prezidențiale în 2025, tot în luna mai. Primul tur este programat pentru data de 18 mai, când în România ar trebui să aibă loc cel de-al doilea tur de scrutin, iar turul al doilea al prezidențialelor din România ar urma să se desfășoare la 1 iunie.

Potrivit sondajelor, favorit pentru câștigarea alegerilor este primarul capitalei Varșovia, Rafal Trzaskowski, care candidează din partea Coaliției Civice a premierului Tusk. Trzaskowski a candidat și în 2020, dar a pierdut în fața președintelui Andrzej Duda, care acum nu mai are dreptul să candideze. Din partea PiS candidează istoricul Karol Nawrocki.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Bolojan, după videoconferința convocată de Starmer: România este angajată să continue sprijinul pentru Ucraina și pentru o pace durabilă și justă

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele interimar Ilie Bolojan a afirmat, sâmbătă, după reuniunea prin videoconferință convocată de prim-ministrul britanic Keir Starmer, în urma discuţiilor dintre Ucraina şi SUA de la Jeddah, că a subliniat angajamentul României de a continua sprijinul pentru Ucraina şi pentru eforturile de asigurare a unei păci durabile şi corecte.

”Coordonarea noastră strânsă în acest proces rămâne esenţială. Am subliniat angajamentul României de a continua sprijinul pentru Ucraina şi pentru eforturile de asigurare a unei păci durabile şi juste”, a transmis Ilie Bolojan, într-un mesaj pe X, mulțumindu-i lui Starmer ”pentru organizarea unei reuniuni foarte bune astăzi”.

Preşedintele interimar apreciază că ”o încetare necondiţionată a focului este un prim pas către acest obiectiv, iar Ucraina trebuie să fie de acord cu aceasta”.

 

Premierul britanic Keir Starmer a declarat, sâmbătă, la reuniunea virtuală a aproximativ 25 de lideri mondiali, între care şi preşedintele interimar Ilie Bolojan, că aceştia trebuie să fie pregătiţi să apere ei înşişi orice acord de pace în Ucraina, îndemnându-i să menţină presiunea asupra Rusiei.

Statele Unite și Ucraina au adoptat marți, la Jeddah, pe malul Mării Roșii, o declarație comună care conciliază tensiunile dintre Washington și Kiev apărute în urma altercației dintre președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski, cu SUA anunțând ridicarea imediată a suspendării schimbului de informații și reluarea asistenței de securitate pentru Ucraina și cu Ucraina acceptând o propunere americană pentru un armistițiu de 30 de zile și pentru pași concreți către restabilirea unei păci durabile, ca urmare a invaziei ruse.

Președintele american Donald Trump a afirmat vineri că există o “șansă foarte bună” ca războiul dintre Rusia și Ucraina să se poată încheia după discuțiile “productive” de joi pe care emisarul american Steve Witkoff le-a avut la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin.

Reuniunea prin videoconferință convocată de Starmer vine și după ce presa a relatat că prim-ministrul britanic și consilierul său principal pe probleme de securitate au lucrat intens pentru a salva relația afectată dintre Kiev și Washington, elaborând un plan de armistițiu care ar putea într-o zi să deschidă calea către pace. De altfel, șeful guvernului britanic l-a vizitat pe Trump la Casa Albă cu o zi înainte de confruntarea verbală aprinsă din Biroul Oval dintre președintele american și cel ucrainean.

Ulterior, la două zile distanță de la acel moment negativ, premierul britanic i-a găzduit pe aliații europeni și pe președintele Volodimir Zelenski la un summit la Londra.

Summitul de la Londra al aliaților Ucrainei s-a încheiat cu liderii europeni vorbind “pe aceeași voce” într-un “moment de răscruce al istoriei” și cu premierul britanic Keir Starmer, gazda reuniunii, confirmând planurile de a asambla “o coaliție de voință” pentru a pune în aplicare un acord de pace între Rusia și Ucraina și a o garanta, cu sprijinul Statelor Unite. Premierul Keir Starmer a anunțat atunci că liderii prezenți au fost de acord să mențină fluxul de ajutor militar și să crească presiunea economică asupra Rusiei și că vor insista asupra faptului că Ucraina trebuie să fie prezentă la masa negocierilor de pace. De asemenea, președintele francez Emmanuel Macron a precizat că Parisul și Londra propun un armistițiu ruso-ucrainean de o lună “în aer, pe mare și infrastructură energetică”.

Continue Reading

ROMÂNIA

Cristian Diaconescu: România este în dialog cu administrația americană și nu avem semnale că SUA ar lua în calcul retragerea trupelor din țara noastră

Published

on

© Administrația Prezidențială

Consilierul prezidențial pentru securitate națională Cristian Diaconescu a dat asigurări, vineri seara, că România este în contact cu administrația președintelui american Donald Trump și că nu există semnale că Statele Unite ar lua în calcul retragerea trupelor americane din țara noastră. Dimpotrivă, conform șefului Cancelariei prezidențiale, România va juca un rol pivotal în planul ce se va stabili privind Ucraina și astfel interesele aliaților noștri în țara noastra sunt pe termen lung.  

Cristian Diaconescu a spus că poate afirma că nu există „niciun fel de semnale” privind retragerea trupelor americane din România. 

“Sunt într-adevăr discuții pe diverse variante de reconfigurare strategică. În acest moment pot să vă spun cât se poate de clar și direct: nu există niciun fel de semnale în ceea ce privește o astfel de decizie pe care Washington-ul ar lua-o, dimpotrivă aspectele privind desfășurarea prin rotație sau o prezență permanentă sunt în discuție. Se află această temă în dialog cu partenerii noștri de la Washington și disponibilitatea este cât se poate de clară, deci în legătură cu un astfel de redeployment de care se discută în presa internațională nu avem niciun fel de astfel de semnale”, a spus consilierul prezidențial la Antena 3 CNN.

Precizările lui Diaconescu vin după ce o publicație conservatoare din SUA, The American Conservative, a solicitat, într-un editorial semnat de un analist pe nume Anthony J. Constantini, retragerea trupelor americane de la Baza aeriană Mihail Kogălniceanu.

“Este timpul să renunțăm la România” (“It’s Time to Cut Romania Off“) titrează publicația, subliniind că “renunțarea la o bază aeriană periferică costisitoare se potrivește perfect cu câteva dintre prioritățile administrației Trump”.

Baza Aeriană 57 de la Mihail Kogălniceanu, de pe coasta Mării Negre, se află într-un amplu proces de modernizare demarat printr-o hotărâre de guvern adoptată în anul 2019, cu o durată etapizată a lucrărilor de 20 de ani. La finalul lucrărilor, preconizat pentru anul 2042, Baza de la Mihail Kogălniceanu va fi una dintre cele mai moderne baze aeriene din spațiul comun aliat. Noua infrastructură va putea îndeplini, pe lângă rolul de structură a Forțelor Aeriene Române și pe cel de punct nodal de referință pentru nevoile de tranzit și de instruire ale forțelor aliate.

Baza de la Mihail Kogălniceanu este una dintre bazele în care România găzduiește contingente importante de militari americani, alături de Baza Aeriană de la Câmpia Turzii și de Baza de la Deveselu unde este amplasat scutul antirachetă.

În documentele strategice ale NATO, respectiv declarațiile summit-urilor aliate și Conceptul Strategic adoptat la Madrid în anul 2022, regiunea Mării Negre este considerată de importanță strategică. De asemenea, Congresul american a adoptat în 2023 proiectul de lege privind strategia de securitate la Marea Neagră ca parte a legii bugetului apărării, solicitându-se elaborarea unei astfel de strategii la nivelul administrației de la Casa Albă.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
EVENIMENTE4 hours ago

“EuRo Manifest”: Peste 10.000 de români au manifestat pașnic în Piața Victoriei, formând o inimă care bate pentru Europa pe acordurile imnului UE

MAREA BRITANIE5 hours ago

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

ROMÂNIA6 hours ago

Donald Tusk critică susținerea predecesorului său pentru Simion, liderul unui “partid pro-rus și anti-UE”: România este un partener cheie în apărarea graniței de est UE și NATO

U.E.8 hours ago

Președintele Germaniei este îngrijorat de impactul rețelelor sociale asupra democrației: Dezbaterea se mută de la media de calitate la rețelele sociale, fapt ce schimbă profund democrația noastră

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Bolojan, după videoconferința convocată de Starmer: România este angajată să continue sprijinul pentru Ucraina și pentru o pace durabilă și justă

MAREA BRITANIE10 hours ago

Putin trebuie să pună capăt atacurilor barbare asupra Ucrainei dacă ”vrea cu adevărat pace”, subliniază Keir Starmer

ROMÂNIA11 hours ago

Cristian Diaconescu: România este în dialog cu administrația americană și nu avem semnale că SUA ar lua în calcul retragerea trupelor din țara noastră

CONSILIUL UE11 hours ago

Statele UE și-au adoptat poziția de negociere privind impunerea de tarife pentru o serie de produse agricole și îngrășăminte din Rusia și Belarus

EVENIMENTE12 hours ago

România, inima șahului european: Țara noastră găzduiește în premieră Campionatul European Individual de Șah

ROMÂNIA12 hours ago

De Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, Marcel Ciolacu subliniază că ”viitorul se construiește prin colaborare, dialog și respect reciproc”: Astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să construim punți, nu ziduri

MAREA BRITANIE5 hours ago

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Marcel Ciolacu: Livrarea primelor automobile complet electrice fabricate de Ford Otosan este o realizare ce subliniază puterea unui parteneriat solid

INTERNAȚIONAL2 days ago

Zelenski denunță manipularea Rusiei privind un armistițiu: Lui Putin îi este teamă să îi spună direct lui Trump că dorește să continue acest război

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Extremismul și populismul nu aduc bani și nu construiesc spitale, subliniază vicepreședintele PE Victor Negrescu, prezentând eforturile depuse pentru a aduce mai multe fonduri UE în România

COMUNICATE DE PRESĂ4 days ago

Președintele Consiliului Județean Cluj, după sosirea celor 34 de microbuze electrice achiziționate cu fonduri de redresare: Facilitează accesul tinerilor la școală, asigurându-le dreptul la educație

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII1 week ago

Vicepreședintele BEI, Thomas Östros, subliniază importanța parteneriatelor pentru a răspunde nevoii universale de acces echitabil la servicii medicale: Provocările în acest domeniu nu cunosc granițe

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Ilie Bolojan: Semnarea acordului SUA-Ucraina privind mineralele, o “bază bună” pentru dialog transatlantic aprofundat către o soluție de pace

NATO1 week ago

Nu putem vorbi de securitate la Marea Neagră fără Turcia, afirmă Ilie Bolojan într-un semnal al susținerii României pentru rolul Turciei în securitatea europeană

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Ilie Bolojan, după primul său Consiliu European: Am stabilit ca prioritară întărirea flancului estic, de la Baltică la Marea Neagră. Prioritățile militare ale României vor fi stabilite în comun cu NATO

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Ilie Bolojan: România nu va trimite trupe în Ucraina, ci poate fi un hub logistic pentru alte trupe; România va participa la reuniunea șefilor apărării de la Paris

Trending