Connect with us

CONSILIUL UE

În zorii președinției Germaniei la Consiliul UE, Angela Merkel afirmă că “SUA sunt partenerul cel mai important al Europei”, acuzând Rusia că atacă democraţiile occidentale și invocând interesul UE pentru dialog cu China

Published

on

Cancelarul german, Angela Merkel, a îndemnat Europa, miercuri, să îşi asume mai multe “responsabilităţi” în lume şi, în acelaşi timp, a afirmat că partenerul cel mai important al Uniunii Europene sunt Statele Unite ale Americii, exprimându-și totodată regretul că relaţiile cu SUA sunt “diferite de ceea ce am sperat”. Aflată în zorii preluării președinției rotative a Consiliului UE, șefa guvernului de la Berlin a acuzat Rusia că atacă democrațiile occidentale și a precizat că UE are un “interes strategic” să păstreze dialogul China, afirmațiile fiind făcute și în contextul în care președinția germană la Consiliul UE are printre obiective organizarea unui summit Uniunea Europeană – China, la Leipzig, în luna septembrie.

“Trebuie să depunem un efort extraordinar pentru a face faţă acestei provocări extraordinare (a noului coronavirus), însă doresc mai mult: doresc ca Uniunea Europeană, mai ales pe timp de criză, să dea dovadă de solidaritate mondială şi să îşi asume mai multe responsabilităţi”, a declarat cancelarul german în faţa Konrad Adenauer Stiftung (KAS), fundația conservatoare apropiată partidului Angelei Merkel, Uniunii Creștin-Democrate.

Germania preia la 1 iulie, de la Croația, ștafeta președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, deschizând un nou trio și un nou program de lucru de 18 luni al Consiliului UE formate alături de președințiile pe care Portugalia (1 ianuarie – 30 iunie 2021) și Slovenia (1 iulie – 31 decembrie 2021) le vor asigura anul viitor.

Angela Merkel, care va părăsi puterea în 2021, a prezentat în faţa KAS liniile generale ale proiectelor pe care UE le va derula până la sfârşitul anului, în plină criză sanitară, economică şi socială, relatează Agerpres.

“Pandemia va antrena o intensificare a conflictelor şi problemelor existente în numeroase locuri şi va constitui o provocare pentru capacitatea Uniunii Europene în domeniul politicii externe şi de securitate. Un motiv în plus pentru a apăra valorile pe care le avem în UE – solidaritate, democraţie, libertate, apărarea demnităţii fiecărei fiinţe umane (…) Europa poate ieşi din criză mai puternică decât a intrat”, a explicat ea, la câteva ore după prezentarea de către Comisia Europeană a unui plan european de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro, care mai trebuie adoptat de statele membre.

Merkel s-a referit și la relațiile externe ale Uniunii Europene, poziția sa reprezentând o primă reacție substanțială după ce Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a invocat “sfârșitul sistemului global condus de SUA” și zorii “secolului asiatic”, precizând că presiunea de a alege o tabără este în creștere pentru Europa. Borrell a participat luni, în regim de videoconferință, la întrunirea anuală a ambasadorilor germani, în contextul în care Germania va prelua de la 1 iulie președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, iar șeful diplomației germane, Heiko Maas, a pledat pentru o independență strategică a Uniunii Europene.

“Partenerul cel mai important al Europei sunt Statele Unite, dar parteneriatul este diferit de ce dorim, mai ales în problema mediului”, şi-a exprimat Angela Merkel regretul, fără să insiste asupra subiectului, cunoscute fiind relațiile dificile cu președintele Donald Trump, spre deosebire de ceilalți predecesori – George W. Bush și Barack Obama – cu care cancelarul german a colaborat mai intens.

De asemenea, cancelarul german a apreciat că UE are un “interes strategic” să păstreze dialogul cu China, în pofida contestării actuale din Hong Kong, unde principiul “o ţară, două sisteme” trebuie să continue, în opinia sa.

Relaţia cu Rusia va trebui şi ea “să ocupe” preşedinţia germană, a continuat Angela Merkel, care recent a susținut că are “dovezi clare” că a fost ținta unui atac cibernetic “scandalos” dinspre Rusia.

“Baza acestui demers nu poate fi decât înţelegerea faptului că, în relaţiile internaţionale, nu se aplică legea celui mai puternic, ci forţa legii”, a subliniat cancelarul. Ea a acuzat Moscova că “sprijină regimuri marionetă în unele părţi din estul Ucrainei şi că atacă democraţiile occidentale, inclusiv Germania, cu mijloace hibride”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Angela Merkel, apel la apărarea valorilor și democrației europene de pericolul populist: Nu putem lupta împotriva pandemiei cu minciuni și dezinformare, cu ură și denigrare

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Cancelarul german Angela Merkel a făcut miercuri un apel la apărarea valorilor și democrației europene, într-un discurs pe care l-a susținut în plenul Parlamentului European cu ocazia prezentării priorităților președinției germane a Consiliului UE.

Merkel a emis un avertisment cu privire la politicienii care pot încerca să utilizeze criza provocată de pandemia de coronavirs pentru a promova o agendă populistă alimentată de frică și neîncredere.

Nu putem lupta împotriva pandemiei cu minciuni și dezinformare, cu ură și denigrare“, a spus ea, referindu-se la pericolele la adresa democrației.

O democrație are nevoie de adevăr și transparență. Prin asta se distinge Europa, iar Germania va susține acest lucru în timpul președinției sale”, a completat Merkel, în aplauzele sălii

Cancelarul german a făcut aceste precizări în contextul în care a vorbit despre transformările digitale ca provocări și oportunități majore pentru Europa.

Citiți și Angela Merkel, discurs în aplauzele Parlamentului European: Eu cred în Europa, sunt convinsă de idealul european. Europa va fi mai puternică doar dacă vom consolida coeziunea

Drepturile fundamentale, coeziunea, protecția climei, digitalizarea și responsabilitatea Uniunii Europene la nivel mondial sunt cele cinci priorități pe care Germania și le asumă în cadrul președinției sale la Consiliul Uniunii Europene, a spus Angela Merkel, într-un discurs susținut în plenul Parlamentului European de la Bruxelles și care s-a încheiat în aplauzele eurodeputaților.

“Pentru mine sunt foarte importante cinci subiecte: în primul rând, drepturile noastre fundamentale, coeziunea, protecția climei, digitalizarea și responsabilitatea Uniunii Europene la nivel mondial. Aceste cinci priorități sunt importante pentru că noi ne dorim ca Europa să se transforme în mod echitabil. De asemenea, vrem să protejăm și să ocrotim Europa. Doar atunci Europa va rezista într-o lume care se schimbă foarte rapid și, de asemenea, va fi suverană și își va putea asuma răspunderea la nivel mondial”, a spus cancelarul german, în plenul reunit al eurodeputaților.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Angela Merkel, discurs în aplauzele Parlamentului European: Eu cred în Europa, sunt convinsă de idealul european. Europa va fi mai puternică doar dacă vom consolida coeziunea

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Drepturile fundamentale, coeziunea, protecția climei, digitalizarea și responsabilitatea Uniunii Europene la nivel mondial sunt cele cinci priorități pe care Germania și le asumă în cadrul președinției sale la Consiliul Uniunii Europene, a spus Angela Merkel, într-un discurs susținut în plenul Parlamentului European de la Bruxelles și care s-a încheiat în aplauzele eurodeputaților.

Pentru mine sunt foarte importante cinci subiecte: în primul rând, drepturile noastre fundamentale, coeziunea, protecția climei, digitalizarea și responsabilitatea Uniunii Europene la nivel mondial. Aceste cinci priorități sunt importante pentru că noi ne dorim ca Europa să se transforme în mod echitabil. De asemenea, vrem să protejăm și să ocrotim Europa. Doar atunci Europa va rezista într-o lume care se schimbă foarte rapid și, de asemenea, va fi suverană și își va putea asuma răspunderea la nivel mondial”, a spus cancelarul german, în plenul reunit al eurodeputaților.

În debutul discursului său, Merkel a adresat condoleanțe și a cerut empatie pentru cetățenii europeni grav afectați de criza provocată de noul coronavirus, făcând o pledoarie pentru drepturile fundamentale ca “temelie” a Uniunii Europene.

“Pentru a rupe lanțul de infectare, multe drepturi fundamentale au trebuit să fie îngrădite. A fost un preț foarte scump pe care a trebuit să-l plătim pentru că generații de europeni au luptat și s-au trudit pentru aceste drepturi fundamentale. Drepturile oamenilor sunt bunul cel mai de preț pe care îl avem în Europa și doar cu motive foarte întemeiate trebuie îngrădite temporar. O pandemie nu trebuie să fie o scuză pentru a nu respecta principiile democratice. Fiecare stat membru din Uniunea Europeană își amintește diferit luptele pe care le-a dus pentru statul de drept. Dar, ne unește tocmai această înfăptuire: drepturile fundamentale pe care le avem în Europa”, a spus Merkel, subliniind că decizia de îngrădire a drepturilor a fost dificilă de luat, mai ales că aceasta a crescut în partea răsăriteană a Cortinei de Fier, în timpul Războiului Rece, într-o Germanie de Est cuprinsă de lanțul comunist.

Angela Merkel a spus că în acest moment istoric în care Germania preia președinția Consiliului Uniunii Europene este necesar ca Europa să învețe din această criză așa cum a învățat și din celelalte crize din ultimii 15 ani.

Eu cred în Europa, sunt convinsă de idealul european, nu doar ca moștenire istorică, ci ca speranță pentru viitor.  Europa nu este doar un cadou al destinului, ci Europa este un organism viu pe care îl putem influența. (…) Europa va rămâne Europa doar dacă va găsi răspunsuri inovatoare”, a afirmat ea, referindu-se la eșecul Tratatului Constituțional în 2005, la criza datoriilor sau la criza migrației din 2015.

“Niciodată nu a fost ușor, dar  cele mai amare crize ne-au ajutat. (…) Am învățat împreună. Europa a depășit toate aceste crize pentru că pentru noi a fost foarte clar la ce nu putem renunța: la drepturile fundamentale și la coeziune. Demnitatea umană, libertatea, împlinirea politică și economică, egalitate de drepturi. Acestea sunt temelia pe care s-a construit Europa (…) Este promisiunea pe care Europa trebuie să o garanteze. Drepturile fundamentale reprezintă temelia mea, aspectul foarte important pentru această președinția germană”, a completat șefa guvernului de la Berlin.

Cel de-al doilea principiu important susținut de Merkel a fost ideea de coeziune a Uniunii Europene într-un context în care criza a pus la grea încercare unitatea proiectului european.

“Europa va ieși din această criză doar dacă suntem hotărâți să găsim soluții în pofida tuturor diferențelor, dacă suntem dispuși să vedem lumea și prin ochii celuilalt și dacă înțelegem și cealaltă perspectivă. Europa va fi mai puternică doar dacă vom consolida coeziunea. Solidaritatea europeană nu este doar un gest de umanitate, ci este o investiție durabilă. Coeziunea europeană nu reprezintă doar un deziderat politic. Acesta este principiul nostru în Europa – Împreună vom face Europa puternică din nou. Prioritatea numărul unu a președinției germane este ca Europa să iasă mai puternică și mai unită din criză. Dar nu ne dorim să stabilizăm Europa doar pe termen scurt, ar fi prea puțin. Avem nevoie de o Europă care creează speranțe, o Europă care să facă față provocărilor prezentului și viitorului, o Europă îndreptată spre viitor, o Europă inovatoare și durabilă, o Europă care își face locul în lume. Avem nevoie de un nou avânt pentru Europa”, a completat ea, referindu-se la planul comun franco-german prezentat împreună cu Emmanuel Macron și care a fost preluat de Comisia Europeană în propunerea sa de relansare economică.

Angela Merkel și-a încheiat discursul de peste zece minute cu o confesiune personală, generând aplauzele sălii: “Eu sunt o mare melomană și mă bucur că în decembrie 2020 îl vom sărbători pe Ludwig van Beethoven, care a creat Odă Bucuriei. Această simfonie pentru mine este minunată și de fiecare dată când o ascult descopăr o nouă nuanță care mă impresionează și mă atinge. E la fel ca Europa pentru mine. Trebuie mereu redescoperită și asta mă impresionează în continuare. Astăzi aș dori să conchid cu dorința ca mesajul acestei ode care însuflețește frăția dintre noi să ne conducă în Europa. Care ar putea să fie mesajul mai bun pentru Europa decât acesta, respectiv că Europa este capabilă să ne facă să rămânem împreună unii lângă alții”.

Puteți citi, pe larg, despre președinția germană a Consiliului UE aici.

Sub motto-ul “Împreună pentru redresarea Europei”, Președinția germană a Consiliului se va axa pe redresarea economică în urma pandemiei de COVID-19, inclusiv încheierea acordurilor pentru planul de redresare și următorul buget pe termen lung al UE.

Pe lângă depășirea consecințelor pandemiei, Președinția germană intenționează să finalizeze condițiile viitoarei relații a UE cu Regatul Unit și să intensifice negocierile privind schimbările climatice, digitalizarea și rolul Europei în lume.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Angela Merkel și liderii instituțiilor UE se întâlnesc miercuri la Bruxelles pentru a discuta planul de redresare economică a Europei

Published

on

© Bundesregierung

Cancelarul german Angela Merkel urmează să se întâlnească miercuri, la Bruxelles, cu liderii principalelor trei instituţii ale Uniunii Europene pentru a discuta despre agenda preşedinţiei germane a Consiliului UE, care pare să fie dominată de redresarea economică în urma pandemiei de COVID-19. În cadrul primei sale vizite externe efectuate după izbucnirea pandemiei de COVID-19, Merkel se va adresa mai întâi Parlamentului European, unde va prezenta prioritățile președinției germane.

Apoi, Angela Merkel Merkel se va întâlni cu preşedinţii Parlamentului European, Consiliului European şi Comisiei Europene – David Sassoli, Charles Michel şi Ursula von der Leyen.

Întâlnirea celor patru lideri are loc în baza articolului 324 din Tratatul Uniunii Europene și a fost solicitată de șefa Comisiei Europene pentru a declanșa dialogul și negocierile inter-instituționale în vederea ajungerii la un acord privind planul de relansare și Cadrul Financiar Multianual. Ursula von der Leyen i-a invitat pe Angela Merkel, Charles Michel și pe David Sassoli, președintele Parlamentului European, la no reuniune cvadrilaterală, miercuri, la sediul Comisiei Europene.

Întâlnirea celor patru lideri și vizita cancelarului german la Bruxelles se petrece cu o săptămână înaintea summitului extraordinar în care liderii celor 27 de state membre vor încerca din nou să ajungă la un compromis asupra planului european de redresare economică. La finalul lunii iunie ei au avut un schimb de opinii pe acest subiect și au convenit să organizeze, la jumătatea lunii iulie, primul summit în persoană după declanșarea pandemiei.

Într-o videoconferință comună pe care au avut-o săptămâna trecută, von der Leyen și Merkel au pus presiune pe liderii statelor membre ale Uniunii Europene pentru a ajunge rapid la un acord asupra planului de relansare a Uniunii Europene. De asemenea, presa de la Bruxelles a notat luni că președintele Consiliului European este așteptat să prezinte până la finalul săptămânii propunerea sa revizuită privind bugetul multianual și privind planul de relansare, așa numitul “nego-box” pe baza căruia liderii vor dezbate la Consiliul din 17-18 iulie. În acest sens, Charles Michel a avut săptămâna trecută consultări cu toți liderii UE.

Separat, președintele Parlamentului European le-a reamintit liderilor europeni că un vot final trebuie dat de eurodeputații și le-a solicitat acestora să țină cont de poziția Parlamentului, care dorește mai mulți bani pentru tineri, cercetare și programul Erasmus.  “Cu toții trebuie să facem un efort comun. Trebuie să spunem celorlalte instituții că noi vom copleși cu datorii viitoarele generații, fie că vorbim de împrumuturi sau de subvenții, asta se va întâmpla (…) Dacă răspunsul Uniunii Europene și al statelor membre nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor”, a spus David Sassoli într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro și alte cinci publicații din UE.

Comisia Europeană a propus un pachet de 750 de miliarde euro, dintre care 500 miliarde euro sub formă de granturi şi 250 miliarde euro în credite. De asemenea, executivul european a propus și un Cadrul Financiar Multianual de 1.100 de miliarde.

Dar, deşi discuţiile pe care Angela Merkel le are prevăzute miercuri la Bruxelles ar putea deschide calea către avansarea negocierilor în timpul săptămânii viitoare, încă există critici dure din partea Ţărilor de Jos, Suediei, Danemarcei şi Austriei faţă de unele aspecte ale propunerii executivului european.

În același timp, Comisia Europeană a publicat marți previziunile economice de vară, în care arată că economia Uniunii Europene se va confrunta anul acesta cu o recesiune profundă ca urmare a pandemiei produse de coronavirus, în pofida răspunsului politic rapid și cuprinzător la nivel UE și la nivel național. Economia zonei euro va înregistra o contracție de 8,7 % în 2020 și o creștere de 6,1 % în 2021. Se preconizează că economia UE se va contracta cu 8,3 % în 2020 și va crește cu 5,8 % în 2021.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending