Connect with us

CONSILIUL UE

În zorii președinției Germaniei la Consiliul UE, Angela Merkel afirmă că “SUA sunt partenerul cel mai important al Europei”, acuzând Rusia că atacă democraţiile occidentale și invocând interesul UE pentru dialog cu China

Published

on

Cancelarul german, Angela Merkel, a îndemnat Europa, miercuri, să îşi asume mai multe “responsabilităţi” în lume şi, în acelaşi timp, a afirmat că partenerul cel mai important al Uniunii Europene sunt Statele Unite ale Americii, exprimându-și totodată regretul că relaţiile cu SUA sunt “diferite de ceea ce am sperat”. Aflată în zorii preluării președinției rotative a Consiliului UE, șefa guvernului de la Berlin a acuzat Rusia că atacă democrațiile occidentale și a precizat că UE are un “interes strategic” să păstreze dialogul China, afirmațiile fiind făcute și în contextul în care președinția germană la Consiliul UE are printre obiective organizarea unui summit Uniunea Europeană – China, la Leipzig, în luna septembrie.

“Trebuie să depunem un efort extraordinar pentru a face faţă acestei provocări extraordinare (a noului coronavirus), însă doresc mai mult: doresc ca Uniunea Europeană, mai ales pe timp de criză, să dea dovadă de solidaritate mondială şi să îşi asume mai multe responsabilităţi”, a declarat cancelarul german în faţa Konrad Adenauer Stiftung (KAS), fundația conservatoare apropiată partidului Angelei Merkel, Uniunii Creștin-Democrate.

Germania preia la 1 iulie, de la Croația, ștafeta președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, deschizând un nou trio și un nou program de lucru de 18 luni al Consiliului UE formate alături de președințiile pe care Portugalia (1 ianuarie – 30 iunie 2021) și Slovenia (1 iulie – 31 decembrie 2021) le vor asigura anul viitor.

Angela Merkel, care va părăsi puterea în 2021, a prezentat în faţa KAS liniile generale ale proiectelor pe care UE le va derula până la sfârşitul anului, în plină criză sanitară, economică şi socială, relatează Agerpres.

“Pandemia va antrena o intensificare a conflictelor şi problemelor existente în numeroase locuri şi va constitui o provocare pentru capacitatea Uniunii Europene în domeniul politicii externe şi de securitate. Un motiv în plus pentru a apăra valorile pe care le avem în UE – solidaritate, democraţie, libertate, apărarea demnităţii fiecărei fiinţe umane (…) Europa poate ieşi din criză mai puternică decât a intrat”, a explicat ea, la câteva ore după prezentarea de către Comisia Europeană a unui plan european de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro, care mai trebuie adoptat de statele membre.

Merkel s-a referit și la relațiile externe ale Uniunii Europene, poziția sa reprezentând o primă reacție substanțială după ce Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a invocat “sfârșitul sistemului global condus de SUA” și zorii “secolului asiatic”, precizând că presiunea de a alege o tabără este în creștere pentru Europa. Borrell a participat luni, în regim de videoconferință, la întrunirea anuală a ambasadorilor germani, în contextul în care Germania va prelua de la 1 iulie președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, iar șeful diplomației germane, Heiko Maas, a pledat pentru o independență strategică a Uniunii Europene.

“Partenerul cel mai important al Europei sunt Statele Unite, dar parteneriatul este diferit de ce dorim, mai ales în problema mediului”, şi-a exprimat Angela Merkel regretul, fără să insiste asupra subiectului, cunoscute fiind relațiile dificile cu președintele Donald Trump, spre deosebire de ceilalți predecesori – George W. Bush și Barack Obama – cu care cancelarul german a colaborat mai intens.

De asemenea, cancelarul german a apreciat că UE are un “interes strategic” să păstreze dialogul cu China, în pofida contestării actuale din Hong Kong, unde principiul “o ţară, două sisteme” trebuie să continue, în opinia sa.

Relaţia cu Rusia va trebui şi ea “să ocupe” preşedinţia germană, a continuat Angela Merkel, care recent a susținut că are “dovezi clare” că a fost ținta unui atac cibernetic “scandalos” dinspre Rusia.

“Baza acestui demers nu poate fi decât înţelegerea faptului că, în relaţiile internaţionale, nu se aplică legea celui mai puternic, ci forţa legii”, a subliniat cancelarul. Ea a acuzat Moscova că “sprijină regimuri marionetă în unele părţi din estul Ucrainei şi că atacă democraţiile occidentale, inclusiv Germania, cu mijloace hibride”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Țările UE au adoptat noi reguli anti-fraudă pentru a asigura cooperarea strânsă între OLAF și Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Consiliul Uniunii Europene, prezidat de către Germania, a adoptat vineri poziția sa în primă lectură cu privire la amendamentele la regulamentul privind investigațiile efectuate de Oficiul European Antifraudă (OLAF), scopul noilor norme fiind acela de a asigura o cooperare fără probleme între OLAF și Parchetul European (EPPO), care se așteaptă să devină operațional la începutul anului 2021, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acestea vor consolida, de asemenea, cadrul pentru investigațiile efectuate de OLAF.

Poziția Consiliului în primă lectură se bazează pe acordul la care s-a ajuns în negocierile cu Parlamentul European în această vară și se așteaptă să fie aprobat de Parlament fără amendamente în plenul din decembrie.

OLAF a fost înființat în 1999 pentru a efectua investigații administrative referitoare la protecția intereselor financiare ale UE. Atunci când întâmpină posibile infracțiuni, poate face o recomandare autorităților judiciare naționale. Începând cu 2021, în statele membre care participă la EPPO, OLAF va raporta astfel de infracțiuni suspectate către EPPO și va sprijini investigațiile EPPO la cererea EPPO. În alte state membre, OLAF își va continua investigațiile ca și până acum.

Regulamentul EPPO, instituție condusă de Laura Codruța Kövesi include deja dispoziții pentru reglementarea relației dintre EPPO și OLAF. Ele se bazează pe principiile cooperării strânse, schimbului de informații, complementarității și non-duplicării.


Citiți și 

Comisia Europeană solicită ca Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi să fie operațional la 1 martie 2021

UE a demarat procedura de infringement împotriva României pentru netranspunerea Directivei privind lupta anti-fraudă, fundamentală în stabilirea competenței materiale a Parchetului European condus de Laura Codruța Kövesi


Noile norme adoptate vineri de Consiliu specifică detalii suplimentare ale relației, în special în ceea ce privește desfășurarea investigațiilor administrative complementare la inițiativa OLAF. Astfel de investigații vor fi posibile sub rezerva anumitor condiții, cu excepția cazului în care EPPO se opune.

Modificările sporesc, de asemenea, eficiența investigațiilor OLAF și clarifică și simplifică unele dispoziții ale regulamentului OLAF, fără a modifica mandatul sau competențele OLAF.

Unele dintre principalele îmbunătățiri se referă la efectuarea verificărilor și inspecțiilor la fața locului și la admisibilitatea rapoartelor de caz ale OLAF ca probe în procedurile administrative sau judiciare. OLAF va primi, de asemenea, drepturi îmbunătățite de acces la informațiile despre conturile bancare în cooperare cu autoritățile naționale competente, care pot fi esențiale pentru descoperirea cazurilor de fraudă sau neregularitate atunci când sunt implicate fluxuri de bani complexe.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE: Statele membre au adoptat o declarație prin care își exprimă ”îngrijorarea” cu privire la creșterea antisemitismului și solicită adoptarea de măsuri

Published

on

© EU2020DE/ Flickr

Statele membre ale Uniunii Europene au adoptat miercuri o declarație prin care își exprimă ”îngrijorarea” cu privire la creșterea antisemitismului și solicită adoptarea de măsuri, cu precădere la nivel european.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, ”creșterea ameninţărilor la adresa evreilor în Europa, inclusiv reapariţia miturilor conspirative, a expresiilor publice ale antisemitismului, în special în contextul pandemiei de COVID-19, precum şi creşterea incidentelor antisemite şi a crimelor motivate de ură sunt foarte îngrijorătoare”.

”Antisemitismul este un fenomen ce afectează întreaga Uniune Europeană. Pentru a-l combate eficient, avem nevoie de un set adecvat de instrumente europene”, a precizat comisarul guvernamental german pentru combaterea antisemitismului, Felix Klein, a cărui ţară deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

”Lupta împotriva antisemitismului reprezintă o problemă transversală care implică diferite niveluri de guvernare și politici la nivel local, național și european. Așadar, această luptă trebuie luată în considerare în mod coerent în măsurile şi deciziile adoptate de instituţiile Uniunii Europene şi, în special, să se reflecte în măsurile prezentate de Uniunea Europeană”, este precizat în declarația celor 27 de state membre.

Acestea recomandă adoptarea unor politici publice complementare, precum eliminarea rapidă a ”discursurilor ilegale de incitare la ură şi a conţinutului terorist online”, un ”răspuns judiciar puternic şi sistematic faţă de actele antisemite” o ”educaţie privind Holocaustul, antisemitismul şi viaţa evreilor”.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ludovic Orban i-a solicitat Angelei Merkel sprijinul pentru o decizie favorabilă privind aderarea României la Schengen și găzduirea Centrului UE pentru securitate cibernetică

Published

on

© Guvernul României

Prim-ministrul Ludovic Orban a avut vineri o convorbire, în format videoconferință, cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, în care cei doi șefi ai guvernelor de la București și de la Berlin au discutat despre necesitatea unui acord privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și planul european de redresare economică, dar și subiecte precum aderarea României la spațiul Schengen și evoluțiile din Republica Moldova, având în vedere faptul că Germania asigură președinția Consiliului UE.

În cadrul discuției, au fost trecute în revistă temele de actualitate de pe agenda bilaterală și europeană, cu accent pe oportunitățile de aprofundare a cooperării româno-germane în următoarea perioadă, informează Guvernul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În convorbirea cu Merkel, premierul român a reiterat, de asemenea, importanța deosebită acordată de țara noastră aderării la spațiul Schengen. România îndeplinește deja criteriile tehnice în acest sens, iar o decizie favorabilă, în cel mai scurt timp posibil, ar reconfirma statutul țării noastre de membru deplin angajat, al Uniunii Europene, precum și contribuția sa substanțială la succesul proiectului european.

Prim-ministrul României a mai evidențiat candidatura României pentru găzduirea sediului viitorului Centru european de competențe în materie de securitate cibernetică și a accentuat argumentele solide ale țării noastre în susținerea acesteia.  

Temele aderării României la Spațiul Schengen și găzduirii de către țara noastră a vitorului Centru european pentru securitate cibernetică au fost discutate de Ludovic Orban și cu omologul său francez, Jean Castex, cu ocazia unei vizite efectuate în luna octombrie la Paris, când România și Franța au semnat o nouă foaie de parcurs a Parteneriatului Strategic bilateral.

Până în prezent, România nu găzduiește nici o agenție a Uniunii Europene, deși în urmă cu doi ani și-a depus candidatura pentru a fi gazda Agenției Europene a Medicamentului.

Țara noastră deține însă o importantă experiență în domeniul securității cibernetice. România a devenit în iunie 2019 al 22-lea membru cu drepturi depline al Centrului Cooperativ de Excelență NATO pentru Atacuri Cibernetice de la Tallinn. Mai mult, România a participat, începând cu 2015, în calitate de națiune-lider, la Fondul de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacității de apărare a securității cibernetice a Ucrainei, fond creat prin participarea voluntară a țărilor NATO, după anexarea Crimeii de către Rusia.

De altfel, decizia înființării acestei agenții a fost luată în timpul președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Consiliul a hotărât pe 9 aprilie 2019 adoptarea unui regulament privind securitatea cibernetică, în care se prevede o Agenție a Uniunii Europene în domeniul securității cibernetice pentru a prelua responsabilitățile Agenției pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA).

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Ursula von der Leyen și Boris Johnson au decis revenirea la masa tratativelor post-Brexit. Negociatorii UE și Regatului Unit revin duminică la discuții

ROMÂNIA12 hours ago

Klaus Iohannis: Viitorul înseamnă acces universal la actul medical şi un nou concept bazat pe prevenţie, inovare şi sustenabilitate

NATO12 hours ago

Autonomia strategică UE. Mircea Geoană: O semantică insuficient de precisă poate crea confuzii. Nu există securitate europeană credibilă fără o relație transatlantică puternică

NATO13 hours ago

Mircea Geoană: Aliații NATO au aprobat un raport referitor la zona Mării Negre, care este rampa de lansare a Federaţiei Ruse către Orientul Mijlociu și Mediterană

NATO13 hours ago

Mircea Geoană: NATO va declanșa procesul de evaluare privind intenția României de a înființa un centru de reziliență pentru spațiul euro-atlantic

FONDURI EUROPENE15 hours ago

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Nicușor Dan: O parte din problemele Bucureștiului pot fi soluţionate dacă se folosesc foarte mult banii europeni

Marian-Jean Marinescu16 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a organizat prima vizită virtuală în Parlamentul European pentru un grup de elevi din Oltenia

CONSILIUL UE16 hours ago

Țările UE au adoptat noi reguli anti-fraudă pentru a asigura cooperarea strânsă între OLAF și Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană avertizează Ungaria și Polonia că “UE va merge înainte fără ele”: Nu vom capitula în faţa acestui veto privind pachetul de 1,82 trilioane de euro

POLITICĂ18 hours ago

Standard & Poor’s menține ratingul României la “BBB minus /A-3”. Ministrul finanțelor Florin Cîțu: Am câștigat încrederea investitorilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, despre cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Am pierdut acel Plan Marshall după al Doilea Război Mondial. Nu putem pierde acest Plan Marshall

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță pledează pentru o modificare de tratat pentru a oferi UE mai multe prerogative în domeniul sănătății: Criza COVID-19 a arătat că niciun stat nu poate face față singur unor astfel de provocări

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Peste 5 miliarde de euro finanțare europeană în perioada 2021-2027 pentru infrastructura de apă şi canalizare

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA1 week ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE2 weeks ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Advertisement
Advertisement

Trending