Robert LUPIȚU
Alegerile europarlamentare s-au încheiat azi noapte. Atmosfera la Bruxelles a fost una specială. Discursurile candidaților au făcut referire în primul rând la atentatul împotriva comunității evreiești de sâmbătă (24.05.2014) și au vizat toleranța care trebuie să existe în Uniunea Europeană. Deși s-a înregistrat o prezență bună la vot (43.1%) similară cu cea de acum cinci ani, motivele de îngrijorare sunt acum multiple: Frontul Național din Franța a câștigat alegerile pentru PE cu un procent de aproximativ 25%, partidul Syriza al lui Alexis Tsipras a câștigat alegerile în Grecia (26.5%), iar în Marea Britanie, UKIP, partidul lui Nigel Farage s-a clasat pe primul loc cu 27.5 de procente.
Un lucru este cert: niciun partid nu deține majoritatea minimă (376 de mandate) iar negocierile pentru a forma coaliții și alianțe au început, mai ales dacă analizăm intervențiile candidaților de aseară. Totodată, grupurile democratice pot forma fără probleme o majoritate fără a fi nevoite să se coalizeze cu partidele extremiste de stânga și de dreapta. Potrivit ultimelor rezultate: 213 – PPE, 190 – S&D, 64 – ALDE, 52- Verzi, 42 – GUE/NGL, 46 – ECR, 41 – NI, 38 – EFD, 65 – alți membri care vin din partide politice neafiliate la familiile politice europene, și în urma declarațiilor liderilor PPE, S&D, ALDE și Verzii conform cărora marile familii politice au convenit să nu accepte alianțe cu grupările extremiste pentru a forma o majoritate avem următorul tablou:
– Nu se poate forma o majoritate fără PPE sau S&D;
– PPE, ALDE și Verzii ar avea împreună 329 de mandate dintr-o majoritate minimă de 376;
– S&D, ALDE și Verzii ar obține împreună 306 de mandate;
– În același timp, primele două formațiuni pot forma o majoritate bună fără a se coaliza cu celelalte; ar avea 403 de mandate din 751.
Deși se așteaptă ca negocierile să înceapă de astăzi încolo, de facto ele au fost demarate încă de la discursurile candidaților de aseară: Candidatul PPE, Jean Claude Juncker a declarat următoarele: „Ca reprezentant al PPE doresc să transmit socialiștiilor că partidul nr. 1 nu trebuie să stea în genunchi în fața lor. Eu propun discuții și negocieri și cu liberalii și cu verzii. Doresc să fiu președintele Comisiei Europene, doresc o mare majoritate în PE pentru mandatul meu. Nu voi ceda locul meu unui alt candidat din partea PPE”.
Martin Schulz, candidatul socialiștilor a subliniat că: „O majoritate trebuie formată în baza unui program politic. Pentru a-l susține pe domnul Juncker trebuie ca el să acceptă propunerile noastre de politici, în special cele privind locurile de muncă pentru tineri. Fără S&D nu se poate face o majoritate, iar eu voi încerca să formez această majoritate în jurul meu”. Din partea ALDE, Guy Verhofstadt a susținut că: „Cel mai important este programul noii Comisii. Noi vom sprijini o Comisie mai puțin conservatoare, fără politici de austeritate, dar nici așa cum vor socialiștii: să ne împrumutăm pentru a obține capital financiar. Înțelegerea dintre grupurile democratice este ca fiecare candidat, în ordinea rezultatelor alegeri să încerce formarea unei majorități în jurul său”.
Din partea celui de-al patrulea grup politic, Ska Keller a specificat: „Nu ne dorim semnarea unui acord transatlantic, iar noi vom sprijini candidatul care va veni propuneri privind problemele de mediu și care să reconsidere politicile anti-mediu din ultimii ani”.
Observăm cum fiecare candidat și în același timp reprezentant al celor mai mari grupuri politice și-au expus preferințele pentru negociere. Deși se speculase că domnul Juncker nu-și dorește președinția Comisia, acesta a spus răspicat aseară că nu va accepta un alt candidat din partea PPE și că el va merge în fața Consiliului. Înaintea intervenției domnului Schulz, liderul S&D în Parlamentul European, Hannes Swoboda declarase că socialiștii îl vor sprijini pe Juncker dacă acesta va accepta propunerile lor privind redresarea economică.
Analizând în urma acestor ecuații minimale, preferințele pentru negociere solicitate de ALDE și Verzi vor conta doar în cazul în care popularii și socialiștii nu se vor înțelege între ei, lucru probabil dacă Martin Schulz va încerca să formeze o majoritate care să-l sprijine în Parlament și în Consiliul European. În același timp, mai mult ca sigur vor fi negocieri și cu membrii neafiliați sau veniți din partea unor partide ce nu fac parte din grupurile europene pentru a se ralia la formațiunile mari.
Lupta pentru putere la vârful Uniunii Europene abia a început, negocierile vor fi dure, însă grupurile politice și candidații au probabil cea mai importană declarație comună: NU vor accepta ca președintele Comisiei să fie altul decât candidații prezentați la aceste alegeri.
