Fostul președinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a criticat posibilitatea aderării Ucrainei la UE, criticând țara ca fiind masiv “coruptă”.
“Oricine a avut vreo legătură cu Ucraina știe că aceasta este o țară coruptă la toate nivelurile societății. În ciuda eforturilor sale, nu este pregătită pentru aderare; are nevoie de procese masive de reformă internă”, a spus Juncker în timpul unui interviu cu publicația germană Augsburger Allgemeine, publicat joi.
“A face promisiuni false” ucrainenilor în ceea ce privește aderarea la UE “nu ar fi bine nici pentru UE, nici pentru Ucraina”, a adăugat Juncker, care a fost șef la Berlaymont din Bruxelles în perioada 2014-2019, notează Politico Europe.
“Nu ar trebui să faceți promisiuni false oamenilor din Ucraina care suferă cumplit. Sunt foarte supărat pentru unele voci din Europa care le spun ucrainenilor că pot deveni membri imediat”, a spus Juncker.
Aderarea la UE pentru țările candidate precum Ucraina și Moldova trebuie să fie conectată la “reforme interne” și să fie susținută de o “majoritate calificată”, a argumentat Juncker, în contextul în care Ucraina s-a confruntat cu întrebări de ani de zile cu privire la istoricul său în combaterea corupției.
Poziția lui Juncker, lider al unei Comisii Europene care nu și-a asumat politica extinderii și care și-a atras critici pentru că a respins ideea că Rusia ar trebui tratată doar ca o putere regională, vine în timp ce orașul spaniol Granada găzduiește două “summit-uri gemene“, reuniunea Comunității Politice Europene (CPE) și reuniunea informală a șefilor de stat și de guvern din UE, care vor aborda prioritățile strategice ale continentului pentru următorii cinci ani, inclusiv tema extinderii UE și agenda strategică a Uniunii pentru perioada 2024-2029.
Actuala șefă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și șeful Consiliului European, Charles Michel, sunt amândoi mult mai optimiști decât Juncker cu privire la aderarea Ucrainei la UE.
Michel este favorabil ideii ca Ucraina să se alăture Uniunii Europene până în anul 2030, dacă vor fi până atunci îndeplinite anumite condiţii, precizând că o astfel de aderare ar dovedi că UE este capabilă de “acțiune geopolitică”.
Un document intern al UE care simulează impactul extinderii a constatat că Kievul ar avea dreptul la 186 miliarde de euro din bugetul european pe șapte ani după aderarea la UE, dintr-un total de 257 de miliarde de euro pentru Ucraina, Moldova, Georgia și țările din Balcanii de Vest. Intrarea a nouă state ar forța o serie de ajustări “de anvergură” care ar putea include o creștere semnificativă a contribuțiilor bugetare nete din partea statelor mai bogate, precum Germania, Franța și Olanda, precum și transformarea unor state, precum Cehia, Estonia sau Letonia, din “net beneficiare” în țări cu contribuții nete.
Ucraina a primit statutul de ţară candidată la UE în iunie 2022. Cele 27 de state membre nu au luat încă o decizie privind lansarea negocierilor de aderare cu Ucraina, însă este de așteptat ca după prezentarea de către Comisia Europeană a pachetului de extindere, liderii statelor membre să decidă la summit-ul Consiliului European din decembrie 2023 în favoarea deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova.
