Connect with us

U.E.

Jean-Claude Juncker critică “promisiuni false” privind aderarea rapidă a Ucrainei la UE în timp ce “ucrainenii suferă cumplit”: Este o țară coruptă, cu nevoia de reforme masive

Published

on

© European Parliament

Fostul președinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a criticat posibilitatea aderării Ucrainei la UE, criticând țara ca fiind masiv “coruptă”.

“Oricine a avut vreo legătură cu Ucraina știe că aceasta este o țară coruptă la toate nivelurile societății. În ciuda eforturilor sale, nu este pregătită pentru aderare; are nevoie de procese masive de reformă internă”, a spus Juncker în timpul unui interviu cu publicația germană Augsburger Allgemeine, publicat joi.

“A face promisiuni false” ucrainenilor în ceea ce privește aderarea la UE “nu ar fi bine nici pentru UE, nici pentru Ucraina”, a adăugat Juncker, care a fost șef la Berlaymont din Bruxelles în perioada 2014-2019, notează Politico Europe.

“Nu ar trebui să faceți promisiuni false oamenilor din Ucraina care suferă cumplit. Sunt foarte supărat pentru unele voci din Europa care le spun ucrainenilor că pot deveni membri imediat”, a spus Juncker.

Aderarea la UE pentru țările candidate precum Ucraina și Moldova trebuie să fie conectată la “reforme interne” și să fie susținută de o “majoritate calificată”, a argumentat Juncker, în contextul în care Ucraina s-a confruntat cu întrebări de ani de zile cu privire la istoricul său în combaterea corupției.

Poziția lui Juncker, lider al unei Comisii Europene care nu și-a asumat politica extinderii și care și-a atras critici pentru că a respins ideea că Rusia ar trebui tratată doar ca o putere regională, vine în timp ce orașul spaniol Granada găzduiește două “summit-uri gemene“, reuniunea Comunității Politice Europene (CPE) și reuniunea informală a șefilor de stat și de guvern din UE, care vor aborda prioritățile strategice ale continentului pentru următorii cinci ani, inclusiv tema extinderii UE și agenda strategică a Uniunii pentru perioada 2024-2029.

Actuala șefă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și șeful Consiliului European, Charles Michel, sunt amândoi mult mai optimiști decât Juncker cu privire la aderarea Ucrainei la UE. 

Michel este favorabil ideii ca Ucraina să se alăture Uniunii Europene până în anul 2030, dacă vor fi până atunci îndeplinite anumite condiţii, precizând că o astfel de aderare ar dovedi că UE este capabilă de “acțiune geopolitică”.

Un document intern al UE care simulează impactul extinderii a constatat că Kievul ar avea dreptul la 186 miliarde de euro din bugetul european pe șapte ani după aderarea la UE, dintr-un total de 257 de miliarde de euro pentru Ucraina, Moldova, Georgia și țările din Balcanii de Vest. Intrarea a nouă state ar forța o serie de ajustări “de anvergură” care ar putea include o creștere semnificativă a contribuțiilor bugetare nete din partea statelor mai bogate, precum Germania, Franța și Olanda, precum și transformarea unor state, precum Cehia, Estonia sau Letonia, din “net beneficiare” în țări cu contribuții nete.

Ucraina a primit statutul de ţară candidată la UE în iunie 2022. Cele 27 de state membre nu au luat încă o decizie privind lansarea negocierilor de aderare cu Ucraina, însă este de așteptat ca după prezentarea de către Comisia Europeană a pachetului de extindere, liderii statelor membre să decidă la summit-ul Consiliului European din decembrie 2023 în favoarea deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Gabriela Firea solicită implicarea instituțiilor UE în combaterea deficitului de personal medical din statele membre

Published

on

© Gabriela Firea - Facebook

Europarlamentarul Gabriela Firea, prezentă la dezbaterea din plenul Parlamentului European privind deficitul forței de muncă în sectorul asistenței medicale, a pledat pentru mai multă implicare la nivelul instituțiilor europene pentru a corecta acest deficit.

„UE trebuie să asigure locuri de muncă de calitate în sectorul asistenței medicale. Este dezamăgitor că un sector atât de vital, care stă la baza sănătății publice și a bunăstării cetățenilor europeni, să fie afectat de lipsuri acute de personal, condiții de muncă precare și un exod al profesioniștilor din sănătate. Deficitul acut de forță de muncă din domeniul asistenței medicale este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă toate statele membre, inclusiv România, amenințând echilibrul economic, social și competitivitatea la nivel european”, a transmis eurodeputatul social democrat într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Europarlamentarul român a subliniat că deficitul de personal medical limitează accesul pacienților la servicii medicale esențiale: „Avem 3 medici și 8 asistenți medicali la 1.000 de locuitori, ușor sub media Uniunii Europene. Din păcate, faptul că mare parte din personalul din spitale și policlinici a plecat în alte țări a dus la suprasolicitarea medicilor și asistenților rămași acasă. De multe ori, asta limitează accesul la servicii medicale esențiale.”

Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a prezentat deputaților europeni, reuniți la Strasbourg, soluțiile pe care le va pune în practică Comisia Europeană prin intermediul inițiativei strategice Uniunea Competențelor: „Trebuie să ne asigurăm că şi grupurile sub-reprezentate au acces pe piața muncii, mai ales femeile.”

Investițiile în formarea, recalificarea și portabilitatea competențelor; foaia de Parcurs pentru locuri de muncă de calitate va promova salarii adecvate și condiții avantajoase pentru medici și atragerea talentelor din afara UE reprezintă obiective în noua strategie a Uniunii Competențelor. 

    Citiți și: Vicepreședinta CE semnalează: UE se confruntă cu un deficit de peste 1 milion de cadre medicale. Exodul medicilor din România, îgrijorător

În căutarea unor perspective mai bune de carieră și remunerație în străinătate, o treime dintre medicii români au emigrat. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a publicat un raport în 2020 privind ”Contribuția medicilor și asistenților emigranți la combaterea crizei COVID-19 din țările OCDE”, care arată că o treime din medicii români au emigrat și își desfășoară activitatea în străinătate, fiind cel mai mare număr dintre cele 36 de țări partenere ale OCDE.

   Citiți și: Raport OCDE: România se confruntă cu cel mai mare exod de medici din lume. O treime au emigrat, căutând perspective mai bune de carieră și remunerație

Potrivit statisticilor OCDE, există și alte state europene care se confruntă cu o rată ridicată a doctorilor care emigrează. Slovacia, Estonia, Islanda și Irlanda se numără printele ele, însă România rămâne pe primul loc în acest clasament.

Continue Reading

U.E.

Macron respinge o “pace care este o capitulare” în Ucraina și face apel ca Europa să răspundă la “electroșocul” revenirii lui Trump la Casa Albă

Published

on

© European Union 2024

Corespondență din München

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat joi, în ajunul Conferinței de Securitate de la München, că doar președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar putea negocia în numele țării sale cu Rusia pentru a pune capăt războiului, avertizând că o “pace care este o capitulare” ar fi “o veste proastă pentru toată lumea”, inclusiv pentru SUA.

Singura întrebare în acest stadiu este dacă președintele Putin este dispus în mod real, durabil și credibil să accepte o încetare a focului pe această bază. După aceea, depinde de ucraineni să negocieze cu Rusia”, a declarat Macron într-un interviu acordat publicației Financial Times, la Palatul Elysee, citat de Reuters și France24.

Macron a descris întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă drept un “electroșoc” care ar trebui să forțeze Europa să își asigure propriul viitor, precum și pe cel al Ucrainei, dar a admis că Europa ar putea avea nevoie de “cinci până la 10 ani” pentru a se întări, timp pe care nu îl mai are.

Liderul francez se alătură astfel majorității liderilor europeni care au reacționat la pe fondul convenirii de către președinții SUA și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, a începerii imediate a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, o chestiune respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.

Situația a evoluat joi când Trump a declarat, din Biroul Oval, că oficialii americani și ruși se vor întâlni vineri la Conferința de Securitate de la München în cadrul unei reuniuni la care și Ucraina a fost invitată.

Cu o zi înainte de a participa la Conferința de la München, unde va purta discuții și cu SUA și cu partenerii europeni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu va accepta niciun acord de pace încheiat doar de Trump și Putin. În capitala Bavariei, președintele ucrainean are programate întâlnire cu vicepreședintele american J.D. Vance, cu secretarul de stat Marco Rubio și cu trimisul special al SUA pentru Rusia și Ucraina, generalul Keith Kellogg, care la rândul lor se vor întâlni și cu aliații europeni.

Convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin a alimentat temerile că Europa va fi complet ocolită din procesul de pace.

Astfel, liderii europeni și-au înăsprit tonul joi ca reacție la convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, reamintindu-i președintelui american că orice acord de pace va necesita implicarea Europei pentru a funcționa în practică.

Premierul polonez Donald Tusk, a cărui țară asigură președinția rotativă a Consiliului UE, a făcut cunoscut faptul că a avut convorbiri telefonice de coordonare cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu cancelarul german Olaf Scholz, cu premierul suedez Ulf Kristersson și cu liderul opoziției germane, Friedrich Merz, favorit să preia conducerea țării după alegerile din 23 februarie.

Mesajul este clar: Ucraina, Europa și SUA trebuie să fie pe deplin unite și să se angajeze în negocieri de pace“, a spus Tusk, sec, după aceste discuții. Premierul polonez are experiența gestionării unei relații politice cu Donald Trump în primul mandat la Casa Albă al republicanului, când Tusk era președinte al Consiliului European.

De asemenea, Germania a dezaprobat concesiile lui Trump față de Rusia și a precizat că nu acceptă la o “pace dictată” care să ducă la “decuplarea securității” Europei de cea a SUA, deoarece singurul beneficiar ar fi președintele rus Vladimir Putin.

Asigurarea unui loc la masă a fost întotdeauna o prioritate absolută pentru liderii UE, care, în primele luni ale războiului, au acordat Ucrainei statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. De asemenea, de la începutul războiului, UE și cele 27 de state membre au pus la dispoziție Ucrainei aproape 140 de miliarde de euro în asistență financiară, militară, umanitară și pentru refugiați.

De aceea, miniștrii de externe ai principalilor aliați europeni, inclusiv Germania, Franța, Polonia și Marea Britanie, au avertizat miercuri într-o declarație că “Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri”.

Obiectivele noastre comune ar trebui să fie de a pune Ucraina într-o poziție de forță. Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri”, au afirmat șapte țări europene și Uniunea Europeană într-o declarație comună după o reuniune a miniștrilor de externe la Paris, în formatul “Weimar+” care reunește fondatorii Triunghiului de la Weimar – Franța, Germania și Polonia, și cărora li se adaugă Italia, Spania, Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Continue Reading

U.E.

Donald Tusk preia inițiativa alinierii liderilor europeni și a lui Zelenski în fața discuțiilor Trump – Putin: Nicio negociere cu Rusia nu poate începe fără o poziție unită Ucraina – Europa – SUA

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Corespondență din München

Liderii europeni au demarat joi un joc de aliniere politică și strategică cu privire la începerea imediată a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina convenită de președinții SUA și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, dar respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.

Premierul polonez Donald Tusk, a cărui țară asigură președinția rotativă a Consiliului UE, a făcut cunoscut faptul că a avut convorbiri telefonice de coordonare cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu cancelarul german Olaf Scholz, cu premierul suedez Ulf Kristersson și cu liderul opoziției germane, Friedrich Merz, favorit să preia conducerea țării după alegerile din 23 februarie.

Mesajul este clar: Ucraina, Europa și SUA trebuie să fie pe deplin unite și să se angajeze în negocieri de pace“, a spus Tusk, sec, după aceste discuții. Premierul polonez are experiența gestionării unei relații politice cu Donald Trump în primul mandat la Casa Albă al republicanului, când Tusk era președinte al Consiliului European.

Convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin a alimentat temerile că Europa va fi complet ocolită din procesul de pace.

Astfel, liderii europeni și-au înăsprit tonul joi ca reacție la convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, reamintindu-i președintelui american că orice acord de pace va necesita implicarea Europei pentru a funcționa în practică.

Prezentă la ministeriala pe apărare a NATO, Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, a precizat că “dacă există un acord încheiat pe la spatele nostru, acesta pur și simplu nu va funcționa pentru că aveți nevoie, pentru orice fel de înțelegere, orice fel de acord, aveți nevoie ca europenii să pună în aplicare această înțelegere, aveți nevoie ca ucrainenii să pună în aplicare această înțelegere”.

Asigurarea unui loc la masă a fost întotdeauna o prioritate absolută pentru liderii UE, care, în primele luni ale războiului, au acordat Ucrainei statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. De asemenea, de la începutul războiului, UE și cele 27 de state membre au pus la dispoziție Ucrainei aproape 140 de miliarde de euro în asistență financiară, militară, umanitară și pentru refugiați.

De aceea, miniștrii de externe ai principalilor aliați europeni, inclusiv Germania, Franța, Polonia și Marea Britanie, au avertizat miercuri într-o declarație că “Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri”.

Obiectivele noastre comune ar trebui să fie de a pune Ucraina într-o poziție de forță. Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri”, au afirmat șapte țări europene și Uniunea Europeană într-o declarație comună după o reuniune a miniștrilor de externe la Paris, în formatul “Weimar+” care reunește fondatorii Triunghiului de la Weimar – Franța, Germania și Polonia, și cărora li se adaugă Italia, Spania, Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Joi, cu o zi înainte de a participa la Conferința de la München, unde va purta discuții și cu SUA și cu partenerii europeni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu va accepta niciun acord de pace încheiat doar de Trump și Putin. În capitala Bavariei, președintele ucrainean se va întâlni cu vicepreședintele american J.D. Vance, cu secretarul de stat Marco Rubio și cu trimisul special al SUA pentru Rusia și Ucraina, generalul Keith Kellogg.

În schimb, secretarul american al apărării Pete Hegseth a asigurat, de la reuniunea miniștrilor apărării din țările NATO, că discuțiile dintre Trump și Putin privind începerea negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina nu au fost “cu siguranță o trădare” a Kievului. Însă, Donald Trump a evocat luni posibilitatea ca Ucraina să devină “rusă într-o zi”, declarând din nou că dorește acces pentru SUA la pământurile rare ucrainene în schimbul ajutorului american pentru Kiev în fața războiului Rusiei și trimițându-l în acest sens la Kiev pe secretarul Trezoreriei.

Același Hegseth afirmase anterior că SUA nu se mai concentrează “în principal” pe securitatea europeană și că Europa va trebui să preia conducerea în apărarea Ucrainei, despre care a spus că ambițiile sale de a-și recupera teritoriile ocupate militar de Rusia și de a adera la NATO sunt “nerealiste”. 

Înainte de a porni spre München, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat că a discutat la telefon cu premierul polonez Donald Tusk  “despre condițiile necesare pentru o pace durabilă și reală în Ucraina și am convenit că nicio negociere cu Putin nu poate începe fără o poziție unită din partea Ucrainei, a Europei și a Statelor Unite”.

 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN28 minutes ago

Eurodeputatul Gabriela Firea solicită implicarea instituțiilor UE în combaterea deficitului de personal medical din statele membre

ROMÂNIA29 minutes ago

Premierul Marcel Ciolacu: Producători germani din industria auto anunță relocări în România datorită costurilor mai reduse. Faptul că avem gaz ieftin contează enorm

U.E.53 minutes ago

Macron respinge o “pace care este o capitulare” în Ucraina și face apel ca Europa să răspundă la “electroșocul” revenirii lui Trump la Casa Albă

NATO1 hour ago

Însărcinatul cu afaceri al Rusiei la București, convocat la sediul MAE. România ”condamnă cu fermitate” violarea repetată a spațiului aerian de către drone rusești: O încălcare flagrantă a dreptului internațional

NATO2 hours ago

NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Trump anunță că SUA, Rusia și Ucraina se vor întâlni vineri la München, deși Moscova nu a fost invitată să participe la Conferința de Securitate

EDITORIALE10 hours ago

Iulian Chifu: Realism cumpănit și cultivarea nuanțelor echilibrate în perspectiva Lumii lui Trump

G711 hours ago

Trump propune revenirea Rusiei în G7 și refacerea G8: “A fost o greșeală să îi dăm afară. Nu am fi avut problema de acum”

NATO11 hours ago

Germania dezaprobă concesiile lui Trump față de Rusia și nu acceptă o “pace dictată” care să ducă la “decuplarea securității” Europei de cea a SUA: Doar Putin ar beneficia de asta

ROMÂNIA12 hours ago

Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA

ROMÂNIA16 hours ago

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparentă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI23 hours ago

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

POLITICĂ2 days ago

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

POLITICĂ2 weeks ago

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

U.E.2 weeks ago

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

Trending