Jens Stoltenberg a discutat, sâmbătă, telefonic cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și cu președintele francez Emmanuel Macron despre criza de securitate generată de Rusia la granița cu Ucraina și posibilele sancțiuni la adresa Moscovei.
După cele două convorbiri, secretarul general al Alianței a reamintit că „unitatea NATO este esențială în acest moment critic”, potrivit unor postări pe Twitter.
De asemenea, Mircea Geoană a subliniat nevoia în continuare de cooperare fără divergențe între UE și NATO, gravitatea situației de securitate fiind de așa natură încât o diviziune ar slăbi Europa în fața Rusiei și a dezinformării practicate de aceasta.
În ceea ce privește discuția cu șefa Comisiei Europene, Stoltenberg a subliniat importanța menținerii unei „coordonări strânse” între NATO și UE cu privire la un raspuns la adresa Rusiei, care să includă și sancțiuni.
„Briefing cu președintele Comisiei Europene von der Leyen cu privire la consolidarea militară continuă a Rusiei și la acțiunile destabilizatoare din Ucraina și din jurul acesteia. Este important să se mențină o strânsă coordonare între NATO și UE cu privire la următorii pași, inclusiv posibile sancțiuni”, a scris Stoltenbeg pe Twitter.
Briefed European Commission President @vonderleyen on #Russia’s continued military build-up & destabilising actions in and around #Ukraine. Important to maintain close coordination between #NATO & the #EU on the next steps, including possible sanctions.
— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) February 5, 2022
De asemenea, cu ocazia unei vizite la Helsinki, liderul de la Bruxelles a cerut Rusiei să revină pe calea „păcii și a dialogului”, altfel va avea de înfruntat sancțiuni din partea Occidentului.
Mai departe, secretarul general al NATO a apreciat angajamentul președintelui Franței față de abordarea Alianței, bazată pe acțiuni simultane de descurajare/apărare și dialog cu Rusia.
„Mă bucur să vorbesc cu președintele Emmanuel Macron despre consolidarea militară a Rusiei în și în jurul Ucrainei. Îi apreciez angajamentul personal față de abordarea pe două paliere a NATO, de descurajare/apărare și dialog. Unitatea NATO este esențială în acest moment critic”, a mai transmis Jens Stoltenberg.
Good to speak to President @EmmanuelMacron on #Russia’s military build-up in & around #Ukraine. I commend his personal commitment to #NATO’s dual-track approach of deterrence/defence & dialogue. #NATO unity is key at this critical moment.
— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) February 5, 2022
De asemenea, Rusia dorește ca NATO să anuleze o promisiune din 2008 potrivit căreia Ucraina ar putea într-o zi să se alăture alianței militare.
Rusia consideră importantă vizita preşedintelui francez, iar Putin îi va explica modul în care înţelege răspunsul iniţial al Statelor Unite la cererile părţii ruse, a declarat Peskov la o întâlnire cu presa, potrivit Agerpres.
Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis pe 26 ianuarie propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Astfel, Aliații au transmis Moscovei că identifică trei domenii principale în care există loc de progres: relațiile NATO-Rusia cu accent pe restabilirea canalelor de comunicare diplomatică și militară; securitatea europeană prin respectarea principiilor sale fundamentale, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia; și reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.
Miercuri, înainte de o convorbire telefonică cu președintele SUA Joe Biden, președintele Emmanuel Macron nu a exclus posibilitatea de a vizita Rusia pentru a găsi o soluţie diplomatică la criză, în timp ce a avut trei convorbiri telefonice cu Vladimir Putin în ultima săptămână. În cadrul acestor discuții, Putin a acuzat SUA și NATO că ignoră „preocupările fundamentale” ale Rusiei cu privire la avansarea NATO în Europa, în timp ce Palatul Elysee a subliniat că Macron și Putin au căzut de acord asupra necesității unei „de-escaladări” în criza ucraineană și a continuării dialogului. Totodată, liderul rus s-a prevalat de contextul celorlalte două conversații cu Macron pentru a invoca „problemele legate de garanţiile de securitate cerute pe termen lung cerute de Rusia şi care să fie constrângătoare din punct de vedere juridic”.
Biroul președintelui Emmanuel Macron a anunțat joi, într-un comunicat, că liderul francez și președintele polonez Andrzej Duda au discutat despre posibilitatea unei întâlniri tripartite între Polonia, Germania și Franța la Berlin, în zilele următoare, pentru a discuta despre situația din Ucraina.
Atât Germania, cât şi Franţa au mediat în conflictul din estul Ucrainei mai mulţi ani, în așa-numitul format Normandia.
Astfel, în continuarea eforturilor diplomatice, Putin îl va avea marţi ca oaspete pe cancelarul german Olaf Scholz, pe fondul a aceea ce acesta din urmă a numit o situație „foarte gravă” la granița cu Ucraina. Anterior vizitei la Moscova, Scholz va fi primit la Casa Albă de președintele american Joe Biden.
Atât Macron, cât şi Scholz vor face săptămâna viitoare vizite şi la Kiev – preşedintele francez marţi, după întâlnirea cu Putin, iar cancelarul german luni, înainte de convorbirile de la Moscova.
Toate aceste eforturi diplomatice au loc în contextul tensiunilor dintre Occident şi Rusia legate de concentrarea de trupe ruse la frontierele Ucrainei. Moscova susţine că nu intenţionează să invadeze ţara vecină, dar cere garanţii din partea NATO că nu va primi Ucraina ca membră.
Pe de altă parte, SUA și aliații săi strâng rândurile în fața unei potențiale invazii militare a Rusiei în Ucraina, acțiune pe care Casa Albă nu o mai califică drept “iminentă”.
Pentagonul a anunțat marți desfășurarea a 3000 de militari americani în România, Polonia și Germania, ca răspuns la consolidarea continuă a forțelor Rusiei la granița sa vestică cu Ucraina și în Belarus. Dintre aceștia, 1000 de soldați aparținând batalionului de infanterie ”Stryker” vor fi transferați din Germania în România în următoarele zile, iar Franța este dispusă să conducă un dispozitiv NATO în România.
