Connect with us

NATO

Jens Stoltenberg le-a prezentat aliaților propunerea de creștere a fondurilor NATO pentru apărarea flancului estic, inclusiv în Marea Neagră. SUA și România susțin consolidarea măsurilor de descurajare și apărare

Published

on

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și-a reiterat miercuri propunerea sa de creștere a fondurilor Alianței pentru măsuri de descurajare și apărare pe flancul estic, inclusiv la Marea Neagră, în cadrul primei reuniuni a miniștrilor apărării aliați cu noua administrație americană, un moment important în pregătirea summitului NATO din acest an. Prezent la reuniunea prin videoconferință în premieră, secretarul american al apărării Lloyd Austin a remarcat că NATO trebuie să prezinte o descurajare credibilă și o postură militară puternică. În ce privește România, ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă a reiterat susținerea țării noastre pentru aprofundarea procesului de adaptare şi consolidare a posturii Alianței de descurajare şi apărare, în linie cu cerinţele mediului de securitate pe termen mediu şi lung.

“Avem viitorul summit, avem NATO 2030, avem o nouă administrație americană și toate acestea împreună oferă într-adevăr o oportunitate unică, după câțiva ani dificili pentru toți cei de pe ambele maluri ale Atlanticului, de a avea o agendă orientată către progres substanțial”, a spus Stoltenberg, întro conferință de presă, precizând că propunerile sale de finanțare vizează descurajarea și apărarea, reziliența, inovarea, implicațiile schimbărilor climatice și ascensiunea Chinei.

“Una dintre propuneri este să consolidăm apărarea și descurajarea, asigurându-ne că îi stimulăm pe aliați să ofere mai multe capacități de descurajare și activități de apărare pe teritoriul NATO”, a continuat el.

Secretarul general al Alianței a subliniat că propunerea sa este ca NATO să acopere o parte din costurile pentru grupurile de luptă din zona Mării Baltice și pentru misiunile de poliție aeriană, operațiuni maritime și forțe navale permanente în regiunea Mării Negre.

Potrivit lui Stoltenberg, printr-o astfel de decizie aliații vor “demonstra un angajament mai puternic față de apărarea noastră colectivă, față de articolul 5, pentru descurajare și apărare”.

Unul dintre motivele pentru care am prezentat o propunere conform căreia ar trebui să avem mai multe finanțări NATO pentru descurajare și apărare, este pentru că plătind mai mult împreună, vom stimula mai mulți aliați să ofere capacitățile și prezența în partea de est a Alianței, inclusiv în Marea Neagră și regiunea Baltică“, a mai spus el.

Conform unui purtător de cuvânt al Pentagonului, secretarul apărării Austin și-a subliniat convingerea că cea mai importantă sarcină a NATO este protejarea oamenilor și națiunilor alianței, prezentând o descurajare credibilă și o postură militară puternică, a spus Kirby.

Austin și-a exprimat sprijinul pentru „obiectivele generale ale inițiativei NATO 2030, care sunt de a asigura alianța să rămână puternică din punct de vedere militar, să devină mai puternică din punct de vedere politic și să adopte o abordare mai globală”, a spus John Kirby, citat într-un comunicat al Departamentului de Stat remis CaleaEuropeană.ro.

În ce privește România, în cadrul discuțiilor purtate în prima zi a reuniunii, ministrul Nicolae Ciucă a exprimat sprijinul României pentru continuarea procesului „NATO 2030” și a evidențiat angajamentul țării noastre privind asigurarea cheltuielilor pentru apărare, în linie cu deciziile şi cerinţele specifice la nivel aliat, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, ministrul apărării naționale a reiterat susținerea României pentru aprofundarea procesului de adaptare şi consolidare a posturii Alianței de descurajare şi apărare, în linie cu cerinţele mediului de securitate pe termen mediu şi lung.

Amintim că România și SUA au semnat în luna octombrie a anului trecut, la Washington, foaia de parcurs pentru apărare 2020-2030, prin care miniștrii apărării ai celor două țări au decis consolidarea cooperării la Marea Neagră și a rotației forțelor SUA în România.

Totodată, luna trecută, două distrugătoare al forțelor SUA au efectuat misiuni de patrulare și de exerciții bilaterale în Marea Neagră, definind-o “o cale navigabilă critică pentru stabilitatea Europei”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Șefa diplomației franceze susține că Turcia „trebuie să aleagă” cu privire la aderarea Finlandei și Suediei la NATO: „Vrea să întărească Alianța sau este împotriva ei?”

Published

on

© France Diplomatie / Facebook

Turcia „trebuie să aleagă” cu privire la aderarea la NATO a Suediei şi Finlandei, cu riscul de a ridica semne de întrebare cu privire la „comportamentul” său în cadrul Alianţei, a afirmat duminică şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Secretarul general al Alianţei se află în prima linie, dar ţine de Turcia să facă alegerile în faţa responsabilităţilor sale. Vrea să întărească Alianţa sau este împotriva ei? Ceea ce ar duce la întrebări cu privire la comportamentul său în calitate de membru al NATO”, a apreciat Catherine Colonna într-un interviu acordat Journal du Dimanche.

De asemenea, şefa diplomaţiei franceze a precizat că Turcia este un membru important al Alianţei.

„Finlanda şi Suedia au făcut o alegere istorică. Să le avem pe ambele în NATO ar fi un plus pentru securitatea noastră în Europa. Au făcut eforturi în discuţia cu Turcia”, a menţionat ea.

Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina și care pune în mișcare un proces de aderare așteptat să se deruleze rapid după soluționarea obiecțiilor Turciei. 

Într-o mișcare care i-a șocat pe aliații săi, Turcia s-a opus pe 13 mai aderării Finlandei și Suediei la NATO pe motiv că acestea adăpostesc persoane legate de grupuri pe care le consideră teroriste, inclusiv Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), și pentru că au oprit exporturile de armament către Turcia în 2019.

La finalul lunii trecute, ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat că  Finlanda și Suedia ar trebui să își modifice legile, dacă este necesar, pentru a satisface cererile Turciei și pentru a obține sprijinul acesteia în vederea aderării lor la NATO. 

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană: Noul Concept Strategic al NATO va veni cu o abordare coerentă a celor cinci domenii operaționale ale Alianței și cu elemente „de o calitate și o sofisticare fără precedent”

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat sâmbătă, că noul Concept Strategic, ce urmează să fie aprobat săptămâna viitoare la summit-ul de la Madrid, va aduce o abordare coerentă, holistică a celor cinci domenii operaţionale ale NATO – terestru, aerian, naval, cibernetic şi spaţial -, cu elemente „de o calitate şi o sofisticare fără precedent”, scrie Agerpres.

„Vom veni, pentru prima dată, nu doar cu o prezenţă semnificativă, dar şi cu o abordare holistică, coerentă: terestru, aerian, naval, cibernetic, spaţial, cele cinci domenii operaţionale ale NATO. Vom veni cu elemente de prepoziţionare, vom veni şi vom trece de la poliţie aeriană la apărare aeriană, vom veni cu o nouă arhitectură de securitate în ceea ce priveşte zona de apărare antirachetă şi antibalistică. Sunt lucruri de o calitate şi de un nivel de sofisticare fără precedent şi mă bucur, ca român, să văd că ţara mea şi ţările nou venite în NATO, de la baltici până la Turcia, vor avea o altă generaţie de garanţii şi capabilităţi militare. Este o veste extraordinar de bună pentru România”, a spus Geoană, cu ocazia vizitei efectuate la Brigada 81 Mecanizată, însoţit de ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu.

Citiți și: Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor

De asemenea, Mircea Geoană a subliniat „imensa importanţă strategică” a Mării Negre, ce va fi reflectată şi în Conceptul Strategic, această zonă reprezentând, în opinia sa, „imaginea mai largă a competiţiei între o Rusie agresivă, o Ucraină care îşi apără drepturile şi aliaţi care îşi apără teritoriul şi populaţiile”.

„Marea Neagră este cu adevărat o zonă de imensă importanţă strategică. Dacă vreţi, într-un fel de spaţiu micro, vortexul din Marea Neagră reprezintă imaginea mai largă a competiţiei între o Rusie agresivă, o Ucraină care îşi apără drepturile şi aliaţi care îşi apără teritoriul şi populaţiile. De aceea, zona Mării Negre va fi reflectată la justa sa importanţă în Conceptul Strategic”, a continuat Mircea Geoană. 

Potrivit acestuia, Conceptul Strategic nu are o dimensiune exclusiv geografică, va avea o dimensiune legată de provocările la nivel global.

„Intrăm şi suntem deja într-o zonă de competiţie a marilor puteri, suntem într-o zonă în care riscurile de securitate nu sunt exclusiv geografice, sunt şi transnaţionale, cibernetice, din spaţiu, probleme de rezilienţă, probleme de adoptare de noi tehnologii, impactul noilor tehnologii asupra securităţii şi apărării, de la quantum la inteligenţă artificială, de la biotehnologie la augmentare umană – sunt lucruri de care mă ocup la NATO şi care vor fi reflectate în noul Concept Strategic”, a mai afirmat Mircea Geoană.

Secretarul general adjunct al NATO a menţionat că săptămâna viitoare va fi aprobat un nou pachet de asistenţă specializată pentru Ucraina, care va viza şi pregătirea acestei ţări pentru tranziţia de la echipamente militare din era sovietică către echipamente moderne, de tip NATO. 

Continue Reading

NATO

Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor

Published

on

© NATO

Înaintea summitului de la Madrid unde va adopta decizii istorice și fără precedent pentru viitorul securității europene puternic afectate de invazia militară a Rusiei în Ucraina, peste 70% dintre cetățenii țărilor aliate și 85% dintre cetățenii români consideră că NATO este important pentru securitatea țărilor lor, iar 60% dintre aceștia și 80% dintre români sunt de părere că țara lor este mai sigură ca urmare a cooperării dintre națiunile nord-americane și europene.

Pe 29 și 30 iunie, la Madrid, liderii celor 30 de țări nord-atlantice vor lua decizii în cinci domenii-cheie, inclusiv aprobarea noului Concept strategic al NATO, consolidarea descurajării și apărării , continuarea sprijinului aliat pentru Ucraina și alți parteneri aflați în situații de risc, inclusiv Republica Moldova, îmbunătățirea împărțirii sarcinilor și abordarea cererilor istorice de aderare la NATO depuse de Finlanda și Suedia. În timp ce Concept Strategic va reprezenta ”planul cardinal pentru viitorul Alianţe” şi ”va stabili poziţia comună aliată faţă de Rusia, provocările emergente şi China, precum şi cooperarea cu UE, care a atins niveluri fără precedent”, România și celelalte țări de pe flancul estic așteaptă definirea Rusiei ca principală amenințare la adresa securității euro-atlantice, întărirea planurilor de apărare pentru flancul estic și creșterea semnificativă a prezenței militare a NATO în regiune.

În acest context, NATO a comandat un sondaj în toate cele 30 de țări aliate pentru a înțelege percepțiile cetățenilor aliați, inclusiv în ceea ce privește sprijinul pentru aderarea la NATO, apărarea colectivă și legătura transatlantică.

Astfel, 60% dintre cetățenii aliați consideră că țara lor este mai sigură ca urmare a cooperării dintre națiunile nord-americane și europene. La acest capitol, țările fruntașe în termeni de percepție socială sunt Lituania (84%), Danemarca (80%) și România (80%).

© NATO

Peste 70 % dintre cetățenii aliați consideră că NATO este important pentru securitatea viitoare a țării lor și sprijină apartenența țării lor la NATO. Astfel, la întrebarea “Cât de important considerați că este NATO pentru viitorul securității țării voastre?”, cel mai ridicat nivel de apreciere a fost înregistrat în Portugalia (88%), Polonia (87%), Lituania (86%) și România (85%).

© NATO

În eventualitatea unui vot popular pentru a decide apartenența țării lor la NATO, 90% dintre polonezi ar alege rămânerea în NATO, aceeași opțiune fiind împărtășită și de 89% dintre lituaniei, 88% dintre portughezi și 87% dintre români, danezi și luxemburghezi.

Media la nivelul Alianței este la 84%, însă această evaluare exclude voturile “nu știu”.

© NATO

Aproximativ două treimi sunt de acord că țara lor ar trebui să apere o altă țară dacă este atacată (67%). Aceeași opinie este împărtășită, la niveluri naționale, de 73% dintre români.

© NATO

Totodată, 62% dintre cetățenii aliați consideră că apartenența la NATO face ca un atac străin să fie mai puțin probabil. Opinia este împărtășită și de 76% dintre cetățenii români.

© NATO

Aproape 80% dintre cetățenii aliați susțin menținerea sau creșterea cheltuielilor pentru apărare, o idee cu care sunt de acord și 89% dintre bulgari și polonezi, 88% dintre germani și 86% dintre români.

© NATO

Setul de date pentru 2022 include măsurători suplimentare privind invazia Rusiei în Ucraina. Rezultatele indică faptul că 67% dintre respondenți consideră că invazia a afectat siguranța și securitatea țării lor.

La nivel național, 76% dintre români împărtășesc ideea că securitatea țării lor a fost afectată de războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

© NATO

De asemenea, 70% dintre cetățenii aliați sunt îngrijorați de posibilitatea izbucnirii unui război în țările NATO, cu percepții ridicate în acest sens în Portugalia (84%), Spania (84%), Bulgaria (81%), Italia (80%) și România (79%).

© NATO

Un număr tot mai mare de cetățeni au o părere nefavorabilă despre Rusia (68%). Opiniile nefavorabile față de Rusia au crescut cu 27 de puncte procentuale din 2021. China este, de asemenea, văzută nefavorabil de 52% dintre respondenți, ceea ce reprezintă o creștere cu 11 puncte procentuale față de 2021.

Citiți și NATO va avea un noul model de apărare pentru flancul estic: Mai multe forțe vor fi dislocate în avans, inclusiv forțe specifice pentru apărarea anumitor aliați

Summitul NATO de la Madrid va fi unul al deciziilor transformatoare. La 25 ani de la precedentul summit din capitala iberică, unde Alianța număra doar 16 state membre, Alianța Nord-Atlantică își va adopta următorul Concept Strategic, document care va avea o greutate net superioară declarației comune a summitului. Un sfert de secol mai târziu, Madridul va fi gazda unor noi decizii istorice euro-atlantice. Summitul din 1997, coincident cu anul semnării Actului Fondator NATO-Rusia, a deschis calea extinderii Alianței Nord-Atlantice către est, cu decizia acceptării Cehiei, Poloniei și Ungariei în Alianță începând cu anul 1999. Summitul din 2022 va fi dominat, alături de Conceptul Strategic, de recalificarea fundamentală a relațiilor cu Rusia, de afirmarea unui NATO global în timp ce China va fi recunoscută ca provocare sistemică și extinderea istorică a Alianței, care prin eventualul compromis pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar lărgi Alianța la 32 de membri.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă: Decizia SUA de a finanța cu 14 milioane de dolari studiile pentru reactoare modulare în România confirmă soliditatea Parteneriatului Strategic

ROMÂNIA4 hours ago

Klaus Iohannis salută anunțul lui Joe Biden de la summitul G7: SUA vor aloca 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a dezvoltării unui reactor nuclear modular în România

G75 hours ago

Liderii G7 au lansat Parteneriatul pentru infrastructură globală. Construirea unui reactor nuclear modular în România, printre proiectele emblematice ce vor fi finanțate

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Președinta Comisiei Europene anunță că „impactul global negativ al războiului Rusiei în Ucraina” este în centrul discuțiilor de la summitul G7

G76 hours ago

Boris Johnson îl avertizează pe Emmanuel Macron asupra negocierii unei soluții „acum” cu Rusia: Nu va face decât să provoace o instabilitate de durată

G77 hours ago

Summit G7: Franța se pronunță în favoarea stabilirii unui „preț maxim al petrolului” la nivelul „țărilor producătoare”

G79 hours ago

Ucraina cere țărilor G7 mai multe arme și sancțiuni împotriva Moscovei după un atac asupra Kievului

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

G710 hours ago

Summit G7: Joe Biden îi mulțumește lui Olaf Scholz pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina

G710 hours ago

Marea Britanie, SUA, Canada și Japonia vor interzice importurile de aur rusesc: Trebuie să tăiem finanțarea regimului Putin

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi3 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL6 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL6 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending