Fostul președinte Klaus Iohannis a transmis condoleanțe la moartea lui Ion Iliescu și a afirmat că mandatele acestuia în funcția de șef al statului “au avut un impact semnificativ asupra României”.
“Primul Președinte ales al României post-decembriste, Ion Iliescu, s-a stins astăzi din viață. Mandatele sale de președinte au avut un impact semnificativ asupra României. Transmit condoleanțe soției și celor apropiați! Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească!”, se arată într-un mesaj al fostului președinte al României Klaus Iohannis, cel care în aprilie 2018 a dat aviz pentru urmărirea penală a lui Ion Iliescu în dosarul Revoluției, sub aspectul săvârșirii infracțiunii contra umanității.
Fostul președinte al României Ion Iliescu, primul lider al României post-comuniste, s-a stins din viață, marți, 5 august, la vârsta de 95 de ani, punând capăt unei perioade de agonie după depistarea unei afecțiuni de cancer pulmonar, cu care a fost diagnosticat în luna iunie, după internarea sa în secția de terapie intensivă la Spitalul Clinic de Urgență “Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.
Anunțul oficial a fost făcut de Guvernul României.
“Cu profund regret, Guvernul anunță încetarea din viață a fostului președinte al României, domnul Ion Iliescu. Fostul președinte al statului român a decedat astăzi, 5 august 2025, la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”. Guvernul României transmite condoleanțe familiei și tuturor celor apropiați!”, a transmis Palatul Victoria într-un comunicat.
Decesul fostului președinte a fost înregistrat la ora 15:55.
Programul funeraliilor de stat organizate în onoarea fostului șef al statului român Ion Iliescu include o zi de doliu național joi, 7 august, când va avea loc și înmormântarea. Cortegiul funerar cu sicriul fostului președinte Ion Iliescu s-a deplasat de la Spitalul „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” la Palatul Cotroceni, iar sicriul a fost depus pe catafalc în Sala Unirii, unde demnitarii, oficialii, reprezentanții diplomatici și cetățenii pot aduce omagii și prezenta condoleanțe. Iliescu va fi înmormântat joi, 7 august, la Cimitirul Ghencea 3.
Născut la data de 3 martie 1930, în perioada Regatului României, Ion Iliescu a fost o figură centrală a scenei politice românești în perioada de tranziție de după 1989, ocupând funcția de președinte al României în trei mandate: provizoriu în 1990 ca ca președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale între 22 decembrie 1989 și 20 mai 1990, apoi ales prin vot popular în 1990–1992, 1992–1996 și 2000–2004.
Format ca inginer cu studii la Moscova în perioada comunistă și fost membru al aparatului Partidului Comunist Român, Iliescu a avut o carieră în structurile statului înainte de a fi marginalizat politic în anii ’80 de Nicolae Ceaușescu. Revenirea sa în prim-plan s-a produs în contextul Revoluției din decembrie 1989, când a preluat conducerea Consiliului Frontului Salvării Naționale, organismul care a asigurat tranziția de la regimul comunist.
Primul său mandat, început în 1990, a fost marcat de controverse majore. Printre momentele cele mai disputate se numără evenimentele violente din Piața Universității și intervențiile minerilor în București din 13-15 iunie 1990, cunoscute ca Mineriade. Aceste episoade au generat critici interne și internaționale privind respectarea drepturilor omului și gestionarea instituțională a protestelor.
În plan geopolitic, tot în această perioadă România a început formal parcursul său european. În 1995, guvernul condus de Nicolae Văcăroiu (susținut de președintele Iliescu) a depus cererea oficială de aderare la Uniunea Europeană. În același an, la 21 iunie 1995, principalele forțe politice românești, inclusiv formațiunea condusă de Iliescu, au semnat Declarația de la Snagov, un angajament național privind integrarea europeană, considerat un moment rar de consens politic într-o perioadă altfel marcată de polarizare.
După pierderea alegerilor în 1996, Iliescu a revenit la Cotroceni în urma scrutinului prezidențial din 2000, într-un context de profundă criză economică și socială, fiind ales de români turul al doilea de scrutin în detrimentul controversatului om politic extremist Corneliu Vadim Tudor. Cel de-al treilea mandat al său a fost considerat mai puțin conflictual și mai orientat spre obiective strategice majore.
Printre cele mai importante realizări din perioada 2000–2004 se numără aderarea României la NATO în martie 2004 și încheierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană în decembrie același an, deschizând calea pentru integrarea formală din 2007. În această etapă, România a beneficiat de sprijin diplomatic consolidat din partea aliaților occidentali, într-un efort de modernizare instituțională și ancorare euro-atlantică.
De-a lungul anilor, Ion Iliescu a fost implicat în dosare penale legate de evenimentele din timpul Revoluției din decembrie 1989 și de Mineriadele din 1990. În ambele cazuri, procurorii au formulat acuzații de crime împotriva umanității, susținând că fostul președinte ar fi avut un rol decisiv în coordonarea acțiunilor represive. Iliescu a negat constant orice responsabilitate penală, afirmând că a acționat în interesul stabilității și al democratizării României. Procesele au fost îndelungate, marcate de sincope procedurale, retrimiteri în cameră preliminară și critici din partea societății civile și a liderilor diferitelor vremuri pentru lipsa de progres. Până la momentul decesului, Ion Iliescu nu a fost condamnat definitiv în niciunul dintre aceste dosare.
Figura lui Ion Iliescu rămâne complexă și disputată în spațiul public românesc. Deopotrivă creditat pentru menținerea stabilității în primii ani de tranziție și criticat pentru moștenirea represivă a începutului anilor ’90, fostul președinte este astăzi asociat atât cu originile democrației românești postcomuniste, cât și cu dificultățile și ambiguitățile care au marcat această perioadă.
