Connect with us

CONSILIUL UE

Liban: Consiliul UE  a adoptat cadrul legal pentru impunerea de sancţiuni unor persoane şi entităţi

Published

on

© European Commission/ Twitter

Consiliul a adoptat un cadru pentru măsuri restrictive specifice pentru a aborda situația din Liban, potrivit comunicatului oficial.

Acest cadru prevede posibilitatea de a impune sancțiuni împotriva persoanelor și entităților care sunt responsabile de subminarea democrației sau a statului de drept în Liban prin oricare dintre următoarele acțiuni:

  • obstrucționarea sau subminarea procesului politic democratic prin împiedicarea persistentă a formării unui guvern sau prin
  • obstrucționarea sau subminarea gravă a desfășurării de alegeri;
  • obstrucționarea sau subminarea punerii în aplicare a planurilor aprobate de autoritățile libaneze și sprijinite de actorii internaționali relevanți, inclusiv de UE, în vederea îmbunătățirii responsabilității și a bunei guvernanțe în sectorul public sau a punerii în aplicare a unor reforme economice esențiale, inclusiv în sectoarele bancar și financiar și inclusiv a adoptării unei legislații transparente și nediscriminatorii privind exportul de capital;
  • abateri financiare grave privind fondurile publice, în măsura în care faptele în cauză intră sub incidența Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, precum și exportul neautorizat de capital.

Sancțiunile constau într-o interdicție de călătorie în UE și o înghețare a activelor pentru persoane, precum și o înghețare a activelor pentru entități. În plus, persoanelor și entităților din UE le este interzis să pună fonduri la dispoziția persoanelor și entităților enumerate.

La 7 decembrie 2020, Consiliul a adoptat concluzii în care a luat act cu îngrijorare crescândă de faptul că grava criză financiară, economică, socială și politică care s-a instalat în Liban a continuat să se agraveze în lunile precedente și că populația libaneză a fost prima care a avut de suferit de pe urma dificultăților tot mai mari din țară. Acesta a subliniat necesitatea urgentă ca autoritățile libaneze să pună în aplicare reformele pentru a recâștiga încrederea comunității internaționale. De asemenea, Consiliul a făcut apel la toate părțile interesate și forțele politice libaneze să sprijine formarea urgentă a unui guvern libanez care să fie responsabil, credibil și orientat spre misiune, capabil să pună în aplicare reformele necesare.

De atunci, Consiliul și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea gravă cu privire la deteriorarea situației din Liban. În pofida apelurilor repetate adresate forțelor politice libaneze și părților interesate să acționeze în interesul național și să nu mai amâne formarea unui guvern cu puteri depline, capabil să răspundă nevoilor urgente ale țării și să pună în aplicare reformele esențiale, nu se înregistrează niciun progres. Între timp, situația economică, socială și umanitară din Liban continuă să se deterioreze, iar populația continuă să sufere.

Uniunea este pregătită să utilizeze toate instrumentele sale pentru a contribui la o ieșire durabilă din criza actuală și pentru a reacționa la o nouă deteriorare a democrației și a statului de drept, precum și a situației economice, sociale și umanitare din Liban. În cadrul Consiliului Afaceri Externe din 12 iulie 2021, Înaltul Reprezentant a anunțat o înțelegere politică potrivit căreia va fi instituit un regim de sancțiuni împotriva celor responsabili de această situație.

UE își menține angajamentul de a ajuta Libanul și poporul său să depășească provocările actuale și este pregătită să utilizeze diferitele instrumente de care dispune în acest scop. Cu toate acestea, este extrem de important ca liderii libanezi să lase deoparte divergențele și să colaboreze pentru a forma un guvern și a adopta măsurile necesare pentru a conduce țara către o redresare durabilă. Stabilitatea și prosperitatea Libanului sunt de o importanță crucială pentru întreaga regiune și pentru Europa.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

CONSILIUL UE

Consiliul Afaceri Generale: Secretarul de stat MAE, Iulia Matei, a exprimat sprijinul României față de consolidarea rezilienței UE

Published

on

Secretarul de stat pentru afaceri europene, Iulia Matei, a participat marți, 21 septembrie 2021, la Bruxelles, la reuniunea miniștrilor și secretarilor de stat pentru afaceri europene din statele membre UE, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană. 

Agenda reuniunii a inclus prezentarea priorităților Președinției slovene a Consiliului UE, un schimb de opinii cu privire la agenda adnotată a reuniunii Consiliului European din 21-22 octombrie, precum și o discuție referitoare la continuarea coordonării, la nivelul UE, în contextul pandemiei de Covid-19.

De asemenea, pe agenda reuniunii au mai figurat: o dezbatere cu privire la programul legislativ al Comisiei Europene, în contextul publicării Raportului anual de prognoză și a scrisorii de intenție cu privire la prioritățile pentru anul 2022, precum și o informare cu privire la derularea Conferinței privind viitorul Europei. De asemenea, Comisia Europeană a informat statele membre cu privire la stadiul relațiilor dintre UE și UK.

Miniștrii au evaluat situația actuală a relațiilor dintre UE și Regatul Unit, iar vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, a informat miniștrii cu privire la cele mai recente evoluții, inclusiv cu privire la recenta sa vizită în Irlanda și în Irlanda de Nord, se arată în concluziile Consiliului. 

În contextul prezentării formale a programului Președinției slovene a Consiliului, secretarul de stat Iulia Matei a exprimat sprijinul României față de prioritățile pe care această Președinție le-a formulat pentru semestrul în curs, cu accent pe consolidarea rezilienței Uniunii, atât în plan intern, cât și al acțiunii externe, inclusiv din perspectiva lecțiilor desprinse din criza generată de pandemia de Covid -19.

Referitor la evoluțiile determinate de pandemia de Covid-19, secretarul de stat român a subliniat necesitatea continuării asigurării unei cât mai bune coordonări la nivelul UE, în măsură să asigure un răspuns rapid și eficient al statelor membre la provocările pe care această pandemie continuă să le genereze. În cadrul discuțiilor, au mai fost abordate aspecte privind adaptarea măsurilor la contextul epidemiologic actual, având în vedere rata de vaccinare la nivelul UE și dimensiunea internațională, în contextul necesității sprijinirii statelor terțe cu capacități reduse pentru îmbunătățirea accesului la vaccinuri.

În raport cu agenda viitoarei reuniuni a Consiliului European din 21-22 octombrie, secretarul de stat Iulia Matei a evocat necesitatea includerii, pe agenda acestei reuniuni, a unei dezbateri cu privire la evoluțiile prețurilor la energie. A exprimat, în context, necesitatea unor discuții pe tema legăturii dintre evoluțiile care au loc în domeniile energiei și schimbării climatice și impactul acestora asupra consumatorilor vulnerabili din spațiul UE, în scopul identificării unor soluții adecvate la nivel european. Cu referire la agenda digitală, secretarul de stat Iulia Matei a subliniat necesitatea stabilirii unui cadru clar, cu o abordare politică mai accentuată, a dezbaterii pe această temă.

În context, a reiterat sprijinul pentru obținerea de progrese în dosarele legislative pendinte, subliniind și importanța consolidării rezilienței în domeniul securității cibernetice. Totodată, cu privire la agenda externă a Uniunii, secretarul de stat Iulia Matei a reiterat importanța unei bune pregătiri a viitorului Summit al Parteneriatului Estic și a stabilirii unei viziuni strategice, pe termen lung, post 2020 a Uniunii Europene în relația cu statele PaE, precum și a unor obiective concrete care să fie realizate de către acestea. A arătat că viitoarea Declarație a Summit-ului trebuie să transmită un semnal clar statelor partenere, de solidaritate cu acestea, îndeosebi în contextul provocărilor actuale cu care se confruntă.

Referitor la Conferința privind viitorul Europei, secretarul de stat Iulia Matei a reiterat importanța dezbaterilor pentru consolidarea relației Uniunii cu cetățenii, a solidarității și a unității europene, precum și a rezilienței UE în fața crizelor. A subliniat importanța unei bune pregătiri a mesajelor transmise şi a coordonării pozițiilor la nivelul Consiliului în perspectiva Plenarelor Conferinței şi a grupurilor tematice ale acesteia, astfel încât rezultatele Conferinței să reflecte multitudinea de opinii exprimate la nivelul statelor membre şi al cetățenilor. A subliniat importanța comunicării şi a informării adecvate a cetățenilor cu privire la desfășurarea dezbaterii asupra viitorului Europei, precum şi cu privire la oportunitatea implicării mai active a acestora în dezbateri.

Totodată, secretarul de stat Iulia Matei a arătat că eforturile la nivel național urmăresc asigurarea obiectivului unei cât mai bune implicări a cetățenilor, în mod deosebit a tinerilor, în evenimentele consacrate reflecției asupra viitorului Europei şi, în context, a adresat mulțumiri Vicepreședintei Comisiei Europene, Dubravka Šuica, pentru angajarea în dialogul cu tineri români cu privire la direcțiile viitoare ale proiectului european, în cadrul dezbaterii organizate de Ministerul Afacerilor Externe în marja Reuniunii Anuale a Diplomației Romane.

În ceea ce privește stadiul relațiilor dintre UE şi Regatul Unit, secretarul de stat Iulia Matei a apreciat eforturile Comisiei Europene de a identifica soluții creative, pragmatice și realiste pentru implementarea corespunzătoare a Protocolului privind Irlanda/Irlanda de Nord, cu respectarea limitelor stabilite de acesta, exprimând, în același timp, solidaritatea cu Irlanda. Secretarul de stat român a făcut referire la importanța implementării Acordului de retragere de către autoritățile britanice, cu accent asupra respectării drepturilor cetățenilor europeni, inclusiv români.

În contextul mai larg al relațiilor cu Regatul Unit, a evidențiat totodată importanța menținerii, de către partea britanică, a unei abordări proporționate şi echilibrate în realizarea controalelor asupra cetățenilor europeni la frontieră.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE a adoptat concluziile privind situația din Afganistan și solicită o coordonare strânsă cu partenerii internaționali

Published

on

© European Union - Source : EP

Consiliul UE a adoptat astăzi, 21 septembrie, concluziile privind Afganistanul, în care se subliniază angajamentul UE față de pacea și stabilitatea din această țară și față de sprijinirea poporului afgan. Concluziile stabilesc, de asemenea, linia de acțiune a UE privind acțiunile din Afganistan.

UE recunoaște că situația din Afganistan reprezintă o provocare majoră pentru întreaga comunitate internațională și subliniază necesitatea unei coordonări puternice în ceea ce privește angajamentul cu partenerii internaționali relevanți, în special cu ONU, se arată în comunicatul oficial.

Angajamentul operațional al UE și al statelor sale membre va fi atent calibrat în funcție de politica și acțiunile cabinetului interimar numit de talibani, nu îi va conferi acestuia nicio legitimitate și va fi evaluat în funcție de cele cinci criterii de referință convenite de miniștrii afacerilor externe ai UE în cadrul reuniunii lor informale din Slovenia din 3 septembrie 2021. În acest context, drepturile femeilor și ale fetelor reprezintă o preocupare deosebită.

Prin urmare, șeful diplomației UE, Josep Borrell, a anunțat că se lucrează pentru a continua prezența UE pe terenul afgan, însă nu se pot oferii detalii, momentan, din motive de securitate. De asemenea, acesta a menționat că este bine ca UE să mențină un canal de comunicare cu Guvernul din Kabul: „Să fim clari: a fi în contact cu, nu înseamnă deloc ceva care ar putea conferi o recunoaștere formală sau o legitimitate guvernului interimar”, a explicat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate într-o conferință de presă în cadrul unei reuniunii informale a miniștrilor de externe ai statelor membre.

O prezență minimă a UE pe teren la Kabul, în funcție de situația de securitate, ar facilita furnizarea de ajutor umanitar și monitorizarea situației umanitare și ar putea, de asemenea, să coordoneze și să sprijine plecarea în condiții de siguranță, securitate și ordine a tuturor cetățenilor străini și a afganilor care doresc să părăsească țara.

Ca o chestiune prioritară, UE va iniția o platformă politică regională de cooperare cu vecinii direcți ai Afganistanului pentru a contribui la prevenirea efectelor negative în regiune și pentru a sprijini reziliența economică și cooperarea economică regională, precum și nevoile umanitare și de protecție.

Consiliul va reveni asupra acestei chestiuni în cadrul următoarei sale reuniuni din octombrie.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Secretar de stat francez: De aproape un deceniu, România așteaptă aderarea la Schengen și trebuie să adere. România este serioasă în ceea ce priveşte apărarea frontierelor

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât e a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor, a declarat marți secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, aflat într-o vizită la București în contextul în care Franța va asigura în primul semestru al anului 2022 președinția rotativă a Consiliului UE.

El a indicat extinderea şi reformarea acestuia va fi unul din subiectele preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene ce va începe la 1 ianuarie 2022.

Întrebat la o întâlnire cu presa română dacă președinția franceză a Consiliului UE va putea facilita un vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne privind accederea României în Schengen, Clement Beaune a spus că România trebuie să adere la spațiul de liberă circulație.

În ceea ce priveşte Schengen, ştiu că vorbim de un punct sensibil şi important pentru România, de mai mulţi ani, pentru că, de aproape de un deceniu, România aşteaptă aderarea la Schengen. Trebuie să adere. Nu ştiu să vă spun exact când“, a spus Beaune, în cadrul întâlnirii respective.

El a menționat însă și carențele cu care se confruntă spațiul Schengen din cauza crizei migrației sau a pandemiei COVID-19, situații care au impus restricții la frontiere.

Dacă o ţară e serioasă, iar România este serioasă în ceea ce priveşte apărarea frontierelor, este un atu al Schengen, pentru că astfel controlează mai bine frontierele Europei“, a mai spus oficialul francez.

La București, secretarul de stat francez a avut o rundă de consultări politico-diplomatice cu omologul său român, Iulia Matei, precum și o întrevedere cu ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul discuțiilor a fost abordat și subiectul spațiului Schengen, o prioritate majoră pe agenda ambelor state. “Secretarul de stat român a reafirmat susținerea de principiu a României pentru procesul de reformă a spațiului european de liberă circulație, subliniind, în același timp, necesitatea unei decizii favorabile, cât mai curând posibil, cu privire la aderarea României la Schengen”, arată sursa citată.

Mesajul a fost întărit de Iulia Matei și în cadrul unor declarații comune de presă cu Clement Beaune: “Am retransmis aşteptarea României ca o decizie favorabilă privind aderarea la spaţiul Schengen să fie luată cât mai curând, având în vedere că România îndeplineşte toate criteriile de aderare”.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. De-a lungul vremii, state precum Olanda, Franța sau Finlanda și-au exprimat rezerve cu privire la aderarea României la Schengen, invocând lipsa progreselor în lupta împotriva corupției și a monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA10 mins ago

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american despre cooperarea în domeniul energiei ”pentru a ne promova securitatea energetică și climatică”

COMISIA EUROPEANA45 mins ago

România și Polonia, atenționate de Comisia Europeană că nu au transpus corect Directiva privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore

SĂNĂTATE51 mins ago

Eurobarometru: Românii consideră că cercetarea și inovarea aduc cele mai pozitive schimbări în medicină și asistența medicală 

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Infringement: România, vizată de Comisia Europeană pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

UE a stabilit ca data de 23 septembrie să fie Ziua europeană a produselor ecologice, promovând rolul-cheie jucat de acestea în tranziția către sisteme alimentare durabile

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire: Criza submarinelor arată că UE „nu mai poate conta” pe SUA pentru a-i garanta protecția strategică

U.E.2 hours ago

O regiune din Polonia renunță la titlul de ”zonă liberă de LGBTIQ” sub amenințarea pierderii fondurilor europene

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru: Ce facem în PE este tot politică internă. Gândim lucrurile la Bruxelles pentru a îmbunătăți viața oamenilor din România

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

DOCUMENT 43 de europarlamentari, între care 6 români, cer Comisiei Europene să investigheze rolul Gazprom în creșterea prețurilor gazelor naturale în Europa

U.E.3 hours ago

Sondaj: Majoritatea cetățenilor cu drept de vot din Germania spun că s-au decis cu cine să voteze la scrutinul de duminică. Social-democrații se mențin pe primul loc

ONU17 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru21 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU21 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI24 hours ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending