Connect with us

JUSTIȚIE

Ludovic Orban, înaintea unei videoconferințe cu Vera Jourova: România poate ieși în curând de sub Mecanismul de Cooperare și Verificare

Published

on

© European Union, 2020

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, a declarat, miercuri, că, în curând, România va putea să iasă de sub Mecanismul de Cooperare şi Verificare, menţionând că perspectivele referitoare la evoluţia statului de drept sunt “foarte bune” pentru coaliţia de guvernare.

Orban a precizat că la videoconferinţa de miercuri cu vicepreşedintele Comisiei Europene Vera Jourova se va discuta raportul MCV pe 2020.

“Vom avea astăzi o videoconferinţă cu vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil de valori şi transparenţă. La această videoconferinţă vor participa reprezentanţi ai Parlamentului, conducerea celor două Camere ale Parlamentului, Comisiile juridice, de afaceri europene, pentru a discuta raportul pentru 2020 privind evoluţia statului de drept şi pentru a creiona perspectivele referitoare la evoluţia statului de drept din România, care, din perspectiva noastră, sunt foarte bune”, a afirmat Ludovic Orban, potrivit Agerpres.

El a adăugat că, pentru coaliţia de guvernare, statul de drept, independenţa Justiţiei şi egalitatea în faţa legii reprezintă o prioritate.

Suntem convinşi că, în curând, România poate să iasă de sub MCV pe baza recomandărilor CE. Nu-mi place să dau termene, important pentru noi este să facem paşii înainte necesari, cum sunt: desfiinţarea Secţiei speciale, îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul penal, Codurile penale, îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul celor trei legi ale Justiţiei, lucruri care sunt extrem de importante pentru coaliţia de guvernare şi pe care le vom realiza“, a spus Orban.

Zilele acestea, Vera Jurova are o serie de consultari online cu oficiali români, magistrați, parlamentari si reprezentanți ai societății civile iar joi va discuta cu premierul Florin Cîțu, în condițiile în care Comisia Europeană pregătește raportul privind statul de drept în toate țările membre, dar și raportul pentru România privind MCV.

Vicepreședinta Comisiei Europene Vera Jurova a declarat în exclusivitate pentru Radio România Actualități că România poate încheia Mecanismul de Cooperare și Verificare pe justitie anul acesta.

Guvernul a aprobat în luna ianuarie un memorandum privind finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care stabileşte un calendar “ambiţios” de demersuri în acest sens până în această vară.

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, a mai spus atunci executivul european.

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană a subliniat că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

JUSTIȚIE

Premierul Florin Cîțu: Raportul GRECO spune că România este ”pe drumul cel bun”. Legile Justiţiei nu vor mai fi abuzate

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Premierul Florin Cîțu a precizat miercuri că raportul GRECO arată că România este ”pe drumul cel bun”, iar actuala guvernare nu va mai ”abuza” Legile Justiției.

”Tot raportul spune un lucru foarte important: suntem pe drumul cel bun. Această coaliţie este pe drumul cel bun şi trebuie să continue reformele pe care le-am început. În primul rând, am oprit răul şi am inversat efectele negative ale reformelor iniţiate în perioada 2017 – 2019. Acesta a fost primul lucru pe care l-am făcut. Am oprit ceea ce s-a întâmplat atunci. În acest moment, suntem în plin proces de reformă a Legilor Justiţiei, acestea se discută în coaliţie. Cred că mergem în direcţia cea bună, dar ceea ce pot să spun eu este că în această administraţie, în acest Guvern, Legile Justiţiei nu vor mai fi abuzate şi nu vom mai vedea ceea ce s-a întâmplat în perioada 2017 – 2019”, a declarat Cîţu, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria, potrivit Agerpres.

Într-un raport dat publicității miercuri, organismul anticorupție al Consiliului Europei a concluzionat că nivelul de respectare de către România a recomandărilor sale de prevenire a corupţiei cu privire la parlamentari, judecători şi procurori rămâne per ansamblu la un nivel nesatisfăcător, în ciuda unor progrese şi reforme planificate aflate încă într-un stadiu incipient.

GRECO a concluzionat că România a implementat în totalitate doar cinci din cele 18 recomandări ce rezultă dintr-o evaluare din 2015 şi dintr-o procedură de evaluare ad-hoc a Regulii 34 lansate în 2017 cu privire la aspecte legate de reforma judiciară.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Raport: Implementarea recomandărilor GRECO de către România cu privire la parlamentari, judecători și procurori rămâne ”nesatisfăcătoare”

Published

on

© European Commission/ Twitter

Organismul anticorupție al Consiliului Europei (GRECO) a concluzionat în cel mai recent raport al său, publicat miercuri, 5 mai, că nivelul de respectare de către România a recomandărilor sale de prevenire a corupţiei cu privire la parlamentari, judecători şi procurori rămâne per ansamblu la un nivel nesatisfăcător, în ciuda unor progrese şi reforme planificate aflate încă într-un stadiu incipiente.

GRECO concluzionează că România a implementat în totalitate doar cinci din cele 18 recomandări ce rezultă dintr-o evaluare din 2015 şi dintr-o procedură de evaluare ad-hoc a Regulii 34 lansate în 2017 cu privire la aspecte legate de reforma judiciară.

Întregul raport aici.

În ceea ce priveşte membrii parlamentului, nivelul de implementare rămâne neschimbat, cu excepţia unor cerinţe procedurale, cu doar două din cele nouă recomandări implementate. Având în vedere importanţa acestor recomandări pentru prevenirea corupţiei în rândul parlamentarilor, GRECO subliniază că este necesară o acţiune mai hotărâtă pentru implementarea acestora.

În legătură cu prevenirea corupţiei cu privire la judecători şi procurori, în urma reformelor puternic criticate ale sistemului de justiţie penală (2017-2018) din România şi a deciziei GRECO de a aplica procedura sa ad-hoc, GRECO recunoaşte acum că au fost luate unele măsuri şi iniţiative mai promiţătoare sunt în curs care au potenţialul de a rectifica multe dintre neajunsuri.

Un proiect promiţător de lege privind statutul magistraţilor din România este în curs de desfăşurare şi este în prezent supus consultării publice. Acesta prevede o procedură mai transparentă şi criterii de evaluare mai obiective pentru numirea procurorilor în funcţiile cele mai înalte şi se ocupă de asemenea de răspunderea judecătorilor.

Un rol mai puternic pentru Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) în acest proces este încă necesar, iar implicarea puterii executive, adică a ministrului justiţiei, în numirea sau revocarea celor mai înalţi procurori ar trebui diminuată pentru a asigura independenţa judiciară. De asemenea, trebuie stabilite criterii obiective şi clare, bazate pe merit şi calificare, pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor în funcţii superioare.

GRECO salută de asemenea consolidarea în continuare a competenţelor de supervizare ale CSM şi Inspecţiei Judiciare, precum şi desfăşurarea iniţiativelor de formare şi conştientizare ce vizează întărirea, consolidarea integrităţii judiciare şi asigurarea unor proceduri disciplinare mai uniforme şi rapide în sistemul judiciar.

GRECO a solicitat autorităţilor române să furnizeze un actualizare a măsurilor luate pentru implementarea recomandărilor aflate în aşteptare până cel târziu la 31 martie 2022.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ministerul Justiției a demarat procedura de selecție a candidatului României pentru funcția de judecător la Tribunalul UE

Published

on

© Vera Jourova/ Twitter

Ministerul Justiției a demarat procedura de selecție a candidatului României pentru funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene, întrucât unul dintre cele două posturi se vacantează începând cu data de 7 octombrie, informează un comunicat al instituției.

La data de 7 aprilie 2021 a fost aprobată de către Guvernul României, prin memorandum, Procedura pentru desemnarea candidatului României pentru funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene.

 România este invitată să transmită o propunere pentru postul vacant de judecător până la finalul lunii iunie 2021. Mandatul de judecător pentru care se va transmite propunerea rezultată din prezenta procedură de selecție va acoperi perioada 7 octombrie 2021 – 31 august 2022.

Membrii Tribunalului sunt aleși dintre persoane care oferă depline garanții de independență și care au capacitatea cerută pentru exercitarea unor înalte funcții jurisdicționale. Aceștia sunt numiți de comun acord de către guvernele statelor membre, pentru o perioadă de șase ani, după consultarea comitetului.

Judecătorii nu pot exercita nicio funcție politică sau administrativă. Aceștia nu pot exercita nicio activitate profesională, fie că este sau nu remunerată, în afara cazului în care Consiliul, hotărând cu majoritate simplă, acordă o derogare cu titlu excepțional.

La instalarea în funcție, judecătorii își iau angajamentul solemn de a respecta, pe durata funcției lor și după încetarea acesteia, obligațiile care decurg din această funcție, în special îndatoririle de a da dovadă de onestitate și de discreție în acceptarea anumitor poziții sau avantaje, după încetarea funcției lor.

Persoanele interesate își pot depune candidatura până la data de 16 mai, exclusiv în format electronic, la adresa de email: selectie.tue@just.ro. 

Candidații ale căror dosare au fost selectate vor fi notificați individual, în vederea susținerii unui interviu în fața Comisiei de selecție, prezidate de ministrul justiției. Interviul va fi organizat în perioada 7-10 iunie 2021, la sediul Ministerului Justiției sau prin mijloace de comunicare la distanță.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO58 mins ago

România a început retragerea din Afganistan: Primii militari români au revenit acasă. Retragerea celor peste 600 de soldați se va încheia la 11 septembrie

NATO1 hour ago

A început Steadfast Defender 21: Peste 9.000 de soldați NATO testează mobilitatea militară a Alianței din America de Nord și până în Marea Neagră

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

UE privește cu scepticism propunerea SUA de a ridica brevetele pentru vaccinurile anti-COVID-19: “Anglo-saxonii să pun capăt interdicțiilor la export. Altfel punem carul înaintea boilor”

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ursula von der Leyen anunță că UE a încheiat un nou contract cu BioNTech-Pfizer pentru 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Liderii UE au adoptat Declarația Summitului de la Porto: Vom lucra pentru o Europă socială și pentru a consolida efortul către tranziția digitală, verde și echitabilă

U.E.4 hours ago

Angela Merkel și Frank-Walter Steinmeier, la 76 ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: 8 mai 1945 a fost ziua eliberării. Să confruntăm naţional-socialismul va întări democrația noastră

POLITICĂ5 hours ago

Cristian Diaconescu atenționează înaintea unui posibil summit Biden – Putin: Rusia consideră că proiectul Yalta 1945 poate fi replicat în 2021; Ar fi un dezastru strategic pentru Europa de Est

POLITICĂ5 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua egalității de şanse între femei şi bărbaţi: Încurajez susținerea activă a femeilor în societate și implicarea bărbaților ca parteneri activi în viața de familie

U.E.6 hours ago

Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

euro bani moneda
FONDURI EUROPENE6 hours ago

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: România a primit 1,3 miliarde de euro din fonduri europene în perioada ianuarie – mai 2021

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

U.E.1 day ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

Advertisement
Advertisement

Trending