Austria şi-a ridicat obiecţiile faţă de admiterea deplină a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, decizia urmând să fie oficializată până la sfârşitul acestui an în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), dar controalele la frontierele terestre dintre Ungaria şi România şi dintre România şi Bulgaria vor fi menţinute pentru o perioadă iniţială de cel puţin şase luni, potrivit unei declaraţii comune semnate de Austria, România, Bulgaria şi de preşedinţia ungară a Consiliului UE, publicată vineri pe contul de Twitter al președinției maghiare.
Decizia Consiliului din 30 decembrie 2023, prin care România şi Bulgaria au fost admise în spaţiul Schengen cu graniţele aeriene şi maritime, a fost însoţită atunci de o declaraţie comună semnată pe 29 decembrie 2023 de Austria, România şi Bulgaria asupra continuării eforturilor de a lupta împotriva migraţiei clandestine, în vederea primirii celor două ţări în spaţiul european de liberă circulaţie de asemenea cu frontierele terestre.
În aceste condiţii, preşedinţia ungară a Consiliului UE, România, Bulgaria şi Austria au recunoscut împreună pe 22 noiembrie 2024 progresele înregistrate în diminuarea migraţiei ilegale către Europa şi în aceste state membre. Cele trei ţări au convenit un set de măsuri în continuarea acestor eforturi, în timp ce Austria şi-a ridicat obiecţiile faţă de admiterea completă a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.
Totuşi, “pentru a atenua potențiala modificare a tiparelor de migrație care ar putea apărea ca o consecință imediată a absenței frontierelor interne”, președinția maghiară a Consiliului, România, Bulgaria și Austria au convenit împreună “să continue să efectueze controale la frontierele interne prin introducerea de controale la frontiere în conformitate cu art. 25 alineatele (4) și (5) din Codul frontierelor Schengen la frontierele terestre dintre Ungaria și România și dintre România și Bulgaria pentru o perioadă inițială de cel puțin șase luni pentru a preveni orice amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne“.
Prin încheierea şi implementarea acestei declaraţii, părţile au convenit să iniţieze demersurile necesare pentru adoptarea deciziei formale a Consiliului UE privind stabilirea până la sfârşitul acestui an a datei eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu şi între Bulgaria şi România.
Ce conține Articolul 25 din Codul Frontierelor Schengen?
Articolul 25a din Codul Frontierelor Schengen reglementează situațiile în care statele membre pot reintroduce temporar controalele la frontierele interne în cazuri de amenințări persistente și de urgență. Paragrafele (4) și (5) detaliază condițiile și cerințele specifice aplicabile acestor reintroduceri.
Paragraful (4) prevede că, în cazul în care controalele la frontierele interne sunt reintroduse din motive de amenințări grave și persistente la adresa ordinii publice sau securității interne, perioada cumulativă de reintroducere a controalelor nu poate depăși 2 ani. Acest termen poate fi extins până la maximum 4 ani în circumstanțe excepționale, dar doar după consultarea prealabilă a Comisiei Europene și în baza unor evaluări temeinice.
Paragraful (5) introduce cerința ca orice prelungire suplimentară a controalelor să fie justificată în detaliu și susținută de noi informații privind amenințările. De asemenea, Comisia Europeană trebuie să prezinte un raport Parlamentului European și Consiliului, evaluând impactul măsurii asupra funcționării spațiului Schengen și proporționalitatea acesteia.
Codul Frontierelor Schengen și articolul 25(a) sunt disponibile aici. Totodată, în prezent, în baza prevederilor din Codul Frontierelor Schengen există controale temporare la frontierele interne (cel puțin șase luni) impuse de mai multe state, între care Austria, Germania, Italia sau Franța (lista poate fi accesată aici).
Aceste tipuri de controale la frontierele interne pot fi generale sau aleatorii. Controalele generale presupun verificarea tuturor persoanelor care doresc să intre într-un stat membru Schengen și sunt aplicate în caz de amenințări semnificative sau extinse, cum ar fi riscuri de securitate la scară largă, crize sanitare sau evenimente publice majore. Controalele aleatorii sunt destinate să reducă la minimum perturbarea libertății de circulație, abordând în același timp preocupări specifice, cum ar fi rețelele infracționale, imigrația ilegală sau amenințări specifice la adresa securității.
Ce s-a întâmplat pe 22 noiembrie la Budapesta?
Miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit joi și vineri la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria. Ulterior discuțiilor, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat vineri rezultatul pozitiv al discuțiilor de la Budapesta dintre Austria, Bulgaria și România privind aderarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen privind ridicarea veto-ului Austriei, precizând că urmează decizia oficială a Consiliului Uniunii Europene, programată pentru data de 12 decembrie 2024.
În acest context, premierul Marcel Ciolacu s-a aflat vineri într-o vizită de lucru la Budapesta şi a avut o întrevedere cu omologul său ungar.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat că România, Bulgaria, Ungaria şi Austria au convenit “să muncească necontenit” pentru ca de la 1 ianuarie 2025 România şi Bulgaria să adere la Spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre, o decizie finală în acest sens este aşteptată în decembrie, când va avea loc reuniunea miniştrilor de interne ai UE. La rândul său, premierul Marcel Ciolacu a afirmat că România va reuși o aderare completă la spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre.
Totodată, reprezentantul României la negocieri, ministrul de interne Cătălin Predoiu a explicat după întâlnirea cu miniştrii de interne ai Ungariei, Austriei şi Bulgariei, precum şi cu comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson, că obiectivul a fost crearea condițiilor pentru o decizie pozitivă privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen la Consiliul JAI din luna decembrie.
România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesită o decizie ulterioară.
Președinția ungară a Consiliului Uniunii Europene va pune subiectul ridicării controalelor la frontierele terestre Schengen pentru Bulgaria și România pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului Afaceri Interne din 12 decembrie, declarase ministrul ungar de interne, Sandor Pinter, în cadrul unei conferințe de presă, după întâlnirea cu omologii săi din UE care a avut loc la Luxemburg la începutul lunii octombrie.
