Connect with us

NATO

Mizele României și ale lui Klaus Iohannis la summitul NATO de la Bruxelles, primul la care va fi prezent președintele SUA Joe Biden

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles

Luni, când va reprezenta România pentru a cincea oară la un summit NATO, președintele Klaus Iohannis va stabili alături de președintele american Joe Biden și de ceilalți 28 de lideri euro-atlantici calea de urmat pentru Alianța Nord-Atlantică către orizontul anului 2030.

Primul summit NATO de la izbucnirea pandemiei de COVID-19 și primul turneu european al președintelui american Joe Biden va etala câteva semnificații și elemente, care vor conduce la decizii esențiale pentru securitatea euro-atlantică.

În primul rând, este vorba despre necesitatea unui mesaj clar al președintelui SUA asupra angajamentului american pentru apărarea colectivă și pentru securitatea europeană, consolidarea relației transatlantice, reafirmarea caracterului vital al cooperării dintre aliați. Practic, Joe Biden este așteptat să reconfirme angajamentul Statelor Unite față de articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic, gest predictibil prin discursul pe care l-a susținut miercuri, 9 iunie, la o bază aeriană britanică, la sosirea pe tărâm european.

În al doilea rând, centrul de greutate politică dinspre angajamentul SUA față de NATO se va transfera către deciziile majore pe care Joe Biden, Klaus Iohannis, Boris Johnson, Emmanuel Macron, Angela Merkel – aflată la ultimul său summit aliat, și ceilalți lideri aliați le vor lua pentru viitorul Alianței.

Biden, Macron, Iohannis și ceilalți lideri vor pava calea pentru un nou Concept Strategic al NATO, adaptând Alianța la agresivitatea Rusiei și ascensiunea Chinei

Summitul va lua decizia de inițiere a negocierilor pentru noul Concept Strategic, proces pe care România l-a susținut în premieră la nivelul Alianței prin vocea ministrului de externe Bogdan Aurescu, având în vedere schimbările fundamentale ale mediului internațional de securitate, noi actori, amenințări și provocări.

Noul spectru de provocări vizează acțiunile agresive ale Rusiei, care în Conceptul din 2010 era menționată ca potențial partener strategic al NATO, și ascensiunea Chinei, care nici nu era menționată. De altfel, liderii NATO au menționat China pentru prima oară în declarația finală a unui summit aliat, la Londra, în 2019.

“Recunoaștem că influența în creștere a Chinei și politicile sale internaționale prezintă atât oportunități cât și provocări pe care trebuie să le abordăm împreună ca o alianță”, se arată în Declarația de la Londra adoptată de liderii euro-atlantici la 4 decembrie 2019 cu prilejul marcării a 70 de ani de la înființarea NATO.

Pe baza rezultatelor procesului de reflecție NATO 2030 lansat anul trecut, liderii aliați vor lua decizii pentru proiectarea unui proces de consolidare a rolului politic și militar al NATO pentru a face față amenințărilor și provocări diverse, iar consolidarea relației transatlantice este o bază esențială a acestui proces.

Astfel, liderii euro-atlantic vor urmări trei dimensiuni esențiale prin deciziile ce le vor adopta:

să întărească unitatea NATO prin intensificarea dimensiunii de consultări politice la nivel aliat pe toate temele relevante pentru securitate; consolidarea angajamentului pentru apărarea colectivă și acord pentru viitorul Concept Strategic.

să extindă abordarea asupra securității, cu mai mare accent pe reziliență, inclusiv infrastructură, lanțuri de aprovizionare și comunicații.

să reafirme atașamentul pentru prezervarea ordinii internaționale bazate pe reguli, inclusiv prin consolidarea parteneriatelor cu statele și organizațiile like-minded și să accelereze implicarea în pregătirea și consolidarea capacităților partenerilor.

Cum își va întări NATO postura de apărare și descurajare

Un aspect cheie în această privință va fi determinat de noi decizii privind postura de descurajare și apărare a Alianței Nord-Atlantice.

NATO a implementat, din 2014, cea mai importantă operațiune de consolidare a apărării colective. Prin aceasta, capacitatea Alianței de a apăra statele membre pe toate cele cinci domenii operaționale (aer, terestru, maritim, cyber, spațiu) a crescut.

Astfel, adaptarea continuă a NATO accelerează răspunsul la amenințările și provocările curente și viitoare. Acestea includ Rusă și comportamentul său agresiv, terorismul, atacurile cibernetice și tehnologii emergente și disruptive (EDT), provocarea pe care China o reprezintă pentru ordinea internațională bazată pe reguli.

Ca parte a inițiativei NATO 2030, Alianța va crește angajamentul pentru apărarea colectivă, împotriva tuturor amenințărilor. Aceasta presupune implementarea completă a planurilor pentru consolidarea posturii militare de descurajare și apărare, continuarea creșterii pregătirii trupelor aliate, modernizarea capabilităților, investiții mai mari în apărarea colectivă. NATO trebuie să se adapteze în continuare pentru o lume mai competitivă și imprevizibilă pentru că provocările curente nu pot fi abordate ferm și eficient de un singur stat.

Care sunt mizele României

România s-a pregătit temeinic pentru acest summit. La 10 mai, președintele Klaus Iohannis a găzduit un summit al Formatului București 9, care reunește țările de pe flancul estic al NATO și la care a participat virtual, în premieră, președintele american Joe Biden.

Reuniți în pregătirea summitului NATO din 14 iunie, liderii aliaților est-europeni, în prezența virtuală a președintelui SUA și a secretarului general al Alianței Nord-Atlantice și-au reafirmat angajamentul de a spori cheltuielile militare în materie de apărare și dezideratul ca summitul aliat să paveze drumul spre un nou capitol în relaţia transatlantică în care “NATO rămâne piatra de temelie a securităţii euro-atlantice, iar rolul SUA în securitatea Europei este indispensabil”.

Trei săptămâni mai târziu, pe 31 mai, România a inaugurat, la București, Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, prin intermediul căruia își propune să devină un pol de excelență și un furnizor de expertiză pentru statele membre ale NATO și ale Uniunii Europene.

Pasul incipient făcut de România a venit și în anticiparea mizelor summitului aliat din 14 iunie, unde domeniul rezilienței va fi abordat in extenso. De altfel, secretarul general NATO a salutat, într-o declarație pentru CaleaEuropeană.ro, inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București, subliniind că este o contribuție a României la NATO și la UE.

Totodată, mizele României sunt îmbrăcate și într-o afirmație făcută de ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, în prezența secretarului general adjunct al NATO, la sediul Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est de la București: “La fiecare summit al Alianţei, după criza din Ucraina, România a venit cu o propunere a întăririi Flancului estic“.

În mod particular, pentru România mizele cele mai importante vizează postura de descurajare și apărare a NATO, consolidarea prezenței aliate la Marea Neagră.

– În primul rând, este vorba despre angajamentul de consolidare a dimensiunii de descurajare și apărare. Pentru România, este important ca NATO să devină mai puternic din punct de vedere politic și militar, apărarea colectivă menținându-se ca sarcină-cheie a Alianței.

– Totodată, Bucureștiul urmărește ca procesul de adaptare și consolidare a posturii de descurajare și apărare trebuie să continue de o manieră susținută și cuprinzătoare, inclusiv pe flancul Estic ca întreg, cu atenție specială pe evoluțiile din Marea Neagră.

– Pentru România, la fel de importantă este exprimarea constantă a preocupării față de acțiunile agresive și destabilizatoare ale Federației Ruse, cu impact dincolo de Flancul Estic al Alianței și Marea Neagră, asupra întregii zone euroatlantice.

– Un alt obiectiv al României vizează continuarea și aprofundarea cooperării cu UE și cu partenerii estici, precum și cu statele care împărtășesc aceleași valori din afara spațiului euroatlantic, în complementaritate cu reafirmarea sprijinului pentru unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, Georgiei, Republica Moldova.

– Consolidarea acțiunii NATO în creșterea rezilienței va ocupa un rol central. Reziliența devine un domeniu central pe agendele naționale și internaționale, iar România se alătură acestor eforturi prin înființarea și operaționalizarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență. Reziliența este primul nivel al apărării, esențială în a respinge adversarii care pot utiliza o gamă largă de instrumente (militare, politice sau economice) pentru a slăbi societatea sau a submina autoritatea. NATO are un rol important în consolidarea rezilienței, inclusiv prin stabilirea unor standarde minime/obligatorii pentru aliați, fiind deja convenite șapte cerințe de bază pentru reziliență la summitul aliat din 2016.

– Având în vedere că România a pledat pentru inițierea procesului de redactare a unui nou Concept Strategic la ministeriala de externe din decembrie 2020, este de așteptat ca Bucureștiul să susțină deopotrivă procesul NATO 2030, pentru ca Alianța să poată acționa într-o lume competitivă și instabilă, într-un context de securitate modificat fundamental, și elaborarea unui viitor Concept Strategic care să reflecte aceste abordări. Acesta este un demers necesar, în condițiile în care Conceptul în vigoare datează din 2010. NATO se ghidează după Conceptul Strategic din 2010, un cadru solid, dar evoluțiile contemporane arată schimbări majore ale mediului de securitate, noi actori, amenințări și provocări. NATO trebuie să acționeze într-un context de competiție internațională alimentată inclusiv de creșterea autoritarismului.

România va participa la summitul NATO de la Bruxelles “încărcată” de unele dintre cele mai tangibile dovezi de aliat predictibil și statornic.

În ultima perioadă, țara noastră a găzduit multiple exerciții militare NATO și cu Statele Unite – Defender Europe 21, Steadfast Defender 21, Noble Jump 21 și Dacia Livex 21 – toate având rolul de a pregăti noul Corp Multinațional de Sud-Est de la Sibiu să se ralieze lanțului de comandă NATO pe linie militară.

Perspectiva strategică este dublată și de cea politică și societală. Conform raportului anual al NATO, 2020 a fost cel de-al patrulea an consecutiv în care România a alocat minim 2% din PIB pentru apărare și minim 20% din bugetul militar pentru înzestrare. Cifrele se vor menține și în 2021, potrivit unui raport intermediar publicat de NATO înaintea summitului, context în care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că reuniunea liderilor va fi “un moment crucial pentru Alianță”.

Potrivit aceluiași raport, România, SUA, Marea Britanie și Polonia, țările aliate unde peste 80% dintre cetățeni cred în valorile NATO și în legătura transatlantică.

Nu în ultimul rând, summitul aliat de la Bruxelles va însemna și stabilirea primelor contacte la nivel prezidențial între România și SUA, moment important în perspectiva aniversării, anul acesta, a zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CHINA

Emmanuel Macron îndeamnă la prudență în poziția NATO față de China: NATO este o organizație nord-atlantică, China nu are nimic de-a face cu Atlanticul de Nord

Published

on

© NATO

Corespondență din Bruxelles

Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat la prudență și și-a exprimat precauția față de atenția bruscă pe care NATO o acordă Chinei, la finalul summitului Alianței Nord-Atlantice, care s-a desfășurat la Bruxelles și unde liderii aliați au recunoscut concurența sistemică cu regimurile autoritare prin amenințarea reprezentată de Rusia și prin provocările care pot fi derivate din influența în creștere a Chinei.

NATO este o organizație nord-atlantică, China nu are nimic de-a face cu Atlanticul de Nord“, a declarat Macron, la finalul summitului, potrivit Politico Europe.

Declarația finală a summitului NATO de la Bruxelles, au recunoscut concurența sistemică din partea puterilor autoritare precum China și Rusia, însă abordările diferă, acțiunile agresive al Federației Ruse fiind considerate o amenințare, iar influența în creștere și politicile internaționale ale Chinei fiind privite ca potențiale provocări.

Cu toate acestea, Macron a remarcat că țările NATO păstrează relații non-militare cu China, o țară din afara teatrului nord-atlantic.

Nu ar trebui să fim părtinitori în relația cu China – este mult mai mare decât cea militară. Nu ar trebui să distragem atenția de la numeroasele provocări pe care le avem în cadrul NATO“, a continuat el.

Comunicatul final al summitului a inclus o secțiune robustă despre China – o schimbare semnificativă față de acum câțiva ani, după ce Beijingul a fost inclus pentru prima oară în declarația unui summit aliat, la Londra, în 2019. În document, aliații se referă la ambițiile declarate ale Chinei care reprezintă provocări sistemice, la cooperarea în plan militar cu Rusia, la extinderea arsenalului nuclear, însă liderii salută și oportunitățile de relaționare cu China.

“Ambițiile declarate ale Chinei și comportamentul asertiv al acesteia reprezintă provocări sistemice la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli, precum și pentru arii relevante pentru securitatea Alianței. Suntem preocupați de aceste politici coercitive, care sunt în contrast cu valorile fundamentale înscrise în Tratatul de la Washington. China își extinde în mod rapid arsenalul nuclear, prin creșterea numărului de focoase nucleare și a sistemelor sofisticate de lansare, pentru a constitui o „triadă nucleară”. Beijing este lipsit de transparență în implementarea programului de modernizare militară, respectiv a strategiei de fuziune civil-militară, strategie declarată public. De asemenea, cooperează în plan militar cu Rusia, inclusiv prin participarea la exerciții rusești derulate în spațiul euroatlantic. Rămânem îngrijorați de frecventa lipsă de transparență a Chinei și acțiunile sale de dezinformare. Solicităm Chinei să respecte angajamentele internaționale și să acționeze responsabil în sistemul internațional, inclusiv în spațiu, în domeniul cibernetic și maritim, în conformitate cu rolul său de putere majoră, NATO menține un dialog constructiv cu China acolo unde este posibil. În funcție de interesele noastre, salutăm oportunitățile de relaționare cu China în domenii de relevanță pentru Alianță, precum și cu privire la provocări comune, cum ar fi schimbările climatice. Considerăm că schimbul de informații asupra politicilor și activităților acesteia este important pentru creșterea gradului de conștientizare și discutarea potențialelor divergențe. Aliații îndeamnă China să se implice consistent în dialog, precum și în oferirea de măsuri de creștere a încrederii și transparenței privind capabilitățile sale nucleare, respectiv doctrina chineză. Transparența reciprocă și înțelegerea comună vor aduce beneficii atât NATO, cât și Chinei”, se arată în comunicatul final.

Continue Reading

NATO

Angela Merkel a pledat pentru coordonare politică transatlantică la ultimul său summit NATO: Vedem o cooperare foarte bună între Rusia și China

Published

on

© NATO/ Flickr

Corespondență din Bruxelles

Cancelarul german Angela Merkel a subliniat luni, la finalul ultimului său summit NATO, că a devenit “foarte clar” în timpul reuniunii Consiliului Nord-Atlantic “că Rusia, mai presus de toate, este provocarea majoră” pentru alianța militară și a evocat existența unei legături între Beijing și Moscova.

“China joacă un rol din ce în ce mai important, la fel ca întreaga regiune Indo-Pacific”, a recunoscut ea, dar a precizat că acest lucru se datorează în principal faptului că “Statele Unite (…) sunt, de asemenea, o națiune din Pacific”, într-o poziție aparent similară cu cea a președintelui francez Emmanuel Macron, care s-a arătat prudent și reluctant la ideea ca NATO să adopte o poziție dură privind China.

Cu toate acestea, “nu cred că ar trebui să supraestimăm importanța acestui lucru”, a mai spus Merkel, potrivit Politico Europe, în ceea ce privește concluziile mai dure ale NATO cu privire la China cuprinse în declarația finală a summitului

În comunicatul summitului de la Bruxelles, liderii aliați au recunoscut concurența sistemică din partea puterilor autoritare precum China și Rusia, însă abordările diferă, acțiunile agresive al Federației Ruse fiind considerate o amenințare, iar influența în creștere și politicile internaționale ale Chinei fiind privite ca potențiale provocări.

Vorbind despre provocările pe care le reprezintă China, Merkel a susținut că există o legătură între Beijing și Moscova.

“În ceea ce privește politica externă, vedem o cooperare foarte bună și coordonată între China și Rusia – mă gândesc, de exemplu, la Consiliul de Securitate al ONU și la operațiunile militare comune”, a spus Merkel.

“Bineînțeles, urmărim și acțiunile hibride atât ale Rusiei, cât și ale Chinei, și vedem noi provocări și în acest sens. De aceea este important să ne coordonăm mai mult din punct de vedere politic”, a conchis ea.

Comunicatul final al summitului a inclus o secțiune robustă despre China – o schimbare semnificativă față de acum câțiva ani, după ce Beijingul a fost inclus pentru prima oară în declarația unui summit aliat, la Londra, în 2019. În document, aliații se referă la ambițiile declarate ale Chinei care reprezintă provocări sistemice, la cooperarea în plan militar cu Rusia, la extinderea arsenalului nuclear, însă liderii salută și oportunitățile de relaționare cu China.

“Ambițiile declarate ale Chinei și comportamentul asertiv al acesteia reprezintă provocări sistemice la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli, precum și pentru arii relevante pentru securitatea Alianței. Suntem preocupați de aceste politici coercitive, care sunt în contrast cu valorile fundamentale înscrise în Tratatul de la Washington. China își extinde în mod rapid arsenalul nuclear, prin creșterea numărului de focoase nucleare și a sistemelor sofisticate de lansare, pentru a constitui o „triadă nucleară”. Beijing este lipsit de transparență în implementarea programului de modernizare militară, respectiv a strategiei de fuziune civil-militară, strategie declarată public. De asemenea, cooperează în plan militar cu Rusia, inclusiv prin participarea la exerciții rusești derulate în spațiul euroatlantic. Rămânem îngrijorați de frecventa lipsă de transparență a Chinei și acțiunile sale de dezinformare. Solicităm Chinei să respecte angajamentele internaționale și să acționeze responsabil în sistemul internațional, inclusiv în spațiu, în domeniul cibernetic și maritim, în conformitate cu rolul său de putere majoră, NATO menține un dialog constructiv cu China acolo unde este posibil. În funcție de interesele noastre, salutăm oportunitățile de relaționare cu China în domenii de relevanță pentru Alianță, precum și cu privire la provocări comune, cum ar fi schimbările climatice. Considerăm că schimbul de informații asupra politicilor și activităților acesteia este important pentru creșterea gradului de conștientizare și discutarea potențialelor divergențe. Aliații îndeamnă China să se implice consistent în dialog, precum și în oferirea de măsuri de creștere a încrederii și transparenței privind capabilitățile sale nucleare, respectiv doctrina chineză. Transparența reciprocă și înțelegerea comună vor aduce beneficii atât NATO, cât și Chinei”, se arată în comunicatul final.

Continue Reading

NATO

Joe Biden și Recep Tayyip Erdogan, încrezători că relațiile SUA-Turcia vor progresa, după prima lor întâlnire bilaterală la summitul NATO

Published

on

© Turkish Presidency/ Twitter

Corespondență din Bruxelles

Președintele american Joe Biden s-a declarat încrezător că relațiile dintre Statele Unite și Turcia vor progresa după o întâlnire bilaterală pe care a avut-o cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, la finalul summitului NATO de la Bruxelles.

“Tocmai am încheiat o întâlnire cu președintele Erdoğan al Turciei. Am avut o întrevedere pozitivă și productivă, în mare parte una individuală. Am avut discuții detaliate despre cum să procedăm în legătură cu o serie de chestiuni”, a spus Biden, într-o conferință de presă.

Cele două țări ale noastre au agende importante. Echipele noastre vor continua discuțiile și sunt încrezător că vom face progrese reale cu Turcia și Statele Unite.

La rândul său, și preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că a avut o întâlnire ”foarte productivă şi sinceră” cu omologul său american Joe Biden, pe care l-a întâlnit pentru prima dată în marja summitului NATO de la Bruxelles.

”Trebuie să spun că am avut o întrevedre foarte productivă şi sinceră”, a declarat Erdogan într-o conferinţă de presă, la Bruxelles, adăugând că ”nicio problemă în relaţiile dintre Turcia şi SUA nu este insurmontabilă”, informează Agerpres.

Preşedintele turc a menţionat că în cadrul ”discuţiilor extinse” cu omologul său american au fost abordate aspecte legate de cooperarea pe probleme regionale şi a subliniat anii îndelungaţi de prietenie cu liderul de la Casa Albă, notează Reuters.

El pledase anterior ca Washington-ul și Ankara să își rezolve împreună problemele din trecut. SUA au anulat vânzarea a 100 de avioane F-35 către Ankara după achiziţia de către Turcia a unor rachete S-400 ruseşti în 2019. Erdogan a acuzat Washingtonul că nu şi-a respectat promisiunile privind rachetele alternative Patriot americane.

La summitul NATO, președintele turc a avut întâlniri bilaterale și cu președintele francez Emmanuel Macron și cu prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis, doi lideri cu care a avut raporturi tensionate în ultimii doi ani, îndeosebi pe fondul forajelor din Marea Mediterană, în cazul Greciei, și pe fondul dezacordurilor privind Siria și Libia, zone unde acțiunile Ankarei au fost criticate de Paris.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL2 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis, vizită de stat la Tallinn: Am invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR4 hours ago

Delegația Comitetului European al Regiunilor, pregătită să reprezinte 1 milion de aleși locali și regionali în plenul Conferinței privind viitorul Europei

Daniel Buda4 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

Dacian Cioloș5 hours ago

Summitul SUA-Rusia. Dacian Cioloș afirmă că “Vladimir Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială cu privire la forța alianței dintre UE și Statele Unite”

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european de resort despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

SĂNĂTATE6 hours ago

ARPIM: Industria farmaceutică, un domeniu cheie pentru progresul medical și economia europeană

POLITICĂ6 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută decizia NATO de a cere Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, susținând integritatea teritorială a Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda4 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D1 day ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO2 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO3 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE6 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

Team2Share

Trending