Connect with us

NATO

Mizele României și ale lui Klaus Iohannis la summitul NATO de la Bruxelles, primul la care va fi prezent președintele SUA Joe Biden

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles

Luni, când va reprezenta România pentru a cincea oară la un summit NATO, președintele Klaus Iohannis va stabili alături de președintele american Joe Biden și de ceilalți 28 de lideri euro-atlantici calea de urmat pentru Alianța Nord-Atlantică către orizontul anului 2030.

Primul summit NATO de la izbucnirea pandemiei de COVID-19 și primul turneu european al președintelui american Joe Biden va etala câteva semnificații și elemente, care vor conduce la decizii esențiale pentru securitatea euro-atlantică.

În primul rând, este vorba despre necesitatea unui mesaj clar al președintelui SUA asupra angajamentului american pentru apărarea colectivă și pentru securitatea europeană, consolidarea relației transatlantice, reafirmarea caracterului vital al cooperării dintre aliați. Practic, Joe Biden este așteptat să reconfirme angajamentul Statelor Unite față de articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic, gest predictibil prin discursul pe care l-a susținut miercuri, 9 iunie, la o bază aeriană britanică, la sosirea pe tărâm european.

În al doilea rând, centrul de greutate politică dinspre angajamentul SUA față de NATO se va transfera către deciziile majore pe care Joe Biden, Klaus Iohannis, Boris Johnson, Emmanuel Macron, Angela Merkel – aflată la ultimul său summit aliat, și ceilalți lideri aliați le vor lua pentru viitorul Alianței.

Biden, Macron, Iohannis și ceilalți lideri vor pava calea pentru un nou Concept Strategic al NATO, adaptând Alianța la agresivitatea Rusiei și ascensiunea Chinei

Summitul va lua decizia de inițiere a negocierilor pentru noul Concept Strategic, proces pe care România l-a susținut în premieră la nivelul Alianței prin vocea ministrului de externe Bogdan Aurescu, având în vedere schimbările fundamentale ale mediului internațional de securitate, noi actori, amenințări și provocări.

Noul spectru de provocări vizează acțiunile agresive ale Rusiei, care în Conceptul din 2010 era menționată ca potențial partener strategic al NATO, și ascensiunea Chinei, care nici nu era menționată. De altfel, liderii NATO au menționat China pentru prima oară în declarația finală a unui summit aliat, la Londra, în 2019.

“Recunoaștem că influența în creștere a Chinei și politicile sale internaționale prezintă atât oportunități cât și provocări pe care trebuie să le abordăm împreună ca o alianță”, se arată în Declarația de la Londra adoptată de liderii euro-atlantici la 4 decembrie 2019 cu prilejul marcării a 70 de ani de la înființarea NATO.

Pe baza rezultatelor procesului de reflecție NATO 2030 lansat anul trecut, liderii aliați vor lua decizii pentru proiectarea unui proces de consolidare a rolului politic și militar al NATO pentru a face față amenințărilor și provocări diverse, iar consolidarea relației transatlantice este o bază esențială a acestui proces.

Astfel, liderii euro-atlantic vor urmări trei dimensiuni esențiale prin deciziile ce le vor adopta:

să întărească unitatea NATO prin intensificarea dimensiunii de consultări politice la nivel aliat pe toate temele relevante pentru securitate; consolidarea angajamentului pentru apărarea colectivă și acord pentru viitorul Concept Strategic.

să extindă abordarea asupra securității, cu mai mare accent pe reziliență, inclusiv infrastructură, lanțuri de aprovizionare și comunicații.

să reafirme atașamentul pentru prezervarea ordinii internaționale bazate pe reguli, inclusiv prin consolidarea parteneriatelor cu statele și organizațiile like-minded și să accelereze implicarea în pregătirea și consolidarea capacităților partenerilor.

Cum își va întări NATO postura de apărare și descurajare

Un aspect cheie în această privință va fi determinat de noi decizii privind postura de descurajare și apărare a Alianței Nord-Atlantice.

NATO a implementat, din 2014, cea mai importantă operațiune de consolidare a apărării colective. Prin aceasta, capacitatea Alianței de a apăra statele membre pe toate cele cinci domenii operaționale (aer, terestru, maritim, cyber, spațiu) a crescut.

Astfel, adaptarea continuă a NATO accelerează răspunsul la amenințările și provocările curente și viitoare. Acestea includ Rusă și comportamentul său agresiv, terorismul, atacurile cibernetice și tehnologii emergente și disruptive (EDT), provocarea pe care China o reprezintă pentru ordinea internațională bazată pe reguli.

Ca parte a inițiativei NATO 2030, Alianța va crește angajamentul pentru apărarea colectivă, împotriva tuturor amenințărilor. Aceasta presupune implementarea completă a planurilor pentru consolidarea posturii militare de descurajare și apărare, continuarea creșterii pregătirii trupelor aliate, modernizarea capabilităților, investiții mai mari în apărarea colectivă. NATO trebuie să se adapteze în continuare pentru o lume mai competitivă și imprevizibilă pentru că provocările curente nu pot fi abordate ferm și eficient de un singur stat.

Care sunt mizele României

România s-a pregătit temeinic pentru acest summit. La 10 mai, președintele Klaus Iohannis a găzduit un summit al Formatului București 9, care reunește țările de pe flancul estic al NATO și la care a participat virtual, în premieră, președintele american Joe Biden.

Reuniți în pregătirea summitului NATO din 14 iunie, liderii aliaților est-europeni, în prezența virtuală a președintelui SUA și a secretarului general al Alianței Nord-Atlantice și-au reafirmat angajamentul de a spori cheltuielile militare în materie de apărare și dezideratul ca summitul aliat să paveze drumul spre un nou capitol în relaţia transatlantică în care “NATO rămâne piatra de temelie a securităţii euro-atlantice, iar rolul SUA în securitatea Europei este indispensabil”.

Trei săptămâni mai târziu, pe 31 mai, România a inaugurat, la București, Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, prin intermediul căruia își propune să devină un pol de excelență și un furnizor de expertiză pentru statele membre ale NATO și ale Uniunii Europene.

Pasul incipient făcut de România a venit și în anticiparea mizelor summitului aliat din 14 iunie, unde domeniul rezilienței va fi abordat in extenso. De altfel, secretarul general NATO a salutat, într-o declarație pentru CaleaEuropeană.ro, inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București, subliniind că este o contribuție a României la NATO și la UE.

Totodată, mizele României sunt îmbrăcate și într-o afirmație făcută de ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, în prezența secretarului general adjunct al NATO, la sediul Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est de la București: “La fiecare summit al Alianţei, după criza din Ucraina, România a venit cu o propunere a întăririi Flancului estic“.

În mod particular, pentru România mizele cele mai importante vizează postura de descurajare și apărare a NATO, consolidarea prezenței aliate la Marea Neagră.

– În primul rând, este vorba despre angajamentul de consolidare a dimensiunii de descurajare și apărare. Pentru România, este important ca NATO să devină mai puternic din punct de vedere politic și militar, apărarea colectivă menținându-se ca sarcină-cheie a Alianței.

– Totodată, Bucureștiul urmărește ca procesul de adaptare și consolidare a posturii de descurajare și apărare trebuie să continue de o manieră susținută și cuprinzătoare, inclusiv pe flancul Estic ca întreg, cu atenție specială pe evoluțiile din Marea Neagră.

– Pentru România, la fel de importantă este exprimarea constantă a preocupării față de acțiunile agresive și destabilizatoare ale Federației Ruse, cu impact dincolo de Flancul Estic al Alianței și Marea Neagră, asupra întregii zone euroatlantice.

– Un alt obiectiv al României vizează continuarea și aprofundarea cooperării cu UE și cu partenerii estici, precum și cu statele care împărtășesc aceleași valori din afara spațiului euroatlantic, în complementaritate cu reafirmarea sprijinului pentru unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, Georgiei, Republica Moldova.

– Consolidarea acțiunii NATO în creșterea rezilienței va ocupa un rol central. Reziliența devine un domeniu central pe agendele naționale și internaționale, iar România se alătură acestor eforturi prin înființarea și operaționalizarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență. Reziliența este primul nivel al apărării, esențială în a respinge adversarii care pot utiliza o gamă largă de instrumente (militare, politice sau economice) pentru a slăbi societatea sau a submina autoritatea. NATO are un rol important în consolidarea rezilienței, inclusiv prin stabilirea unor standarde minime/obligatorii pentru aliați, fiind deja convenite șapte cerințe de bază pentru reziliență la summitul aliat din 2016.

– Având în vedere că România a pledat pentru inițierea procesului de redactare a unui nou Concept Strategic la ministeriala de externe din decembrie 2020, este de așteptat ca Bucureștiul să susțină deopotrivă procesul NATO 2030, pentru ca Alianța să poată acționa într-o lume competitivă și instabilă, într-un context de securitate modificat fundamental, și elaborarea unui viitor Concept Strategic care să reflecte aceste abordări. Acesta este un demers necesar, în condițiile în care Conceptul în vigoare datează din 2010. NATO se ghidează după Conceptul Strategic din 2010, un cadru solid, dar evoluțiile contemporane arată schimbări majore ale mediului de securitate, noi actori, amenințări și provocări. NATO trebuie să acționeze într-un context de competiție internațională alimentată inclusiv de creșterea autoritarismului.

România va participa la summitul NATO de la Bruxelles “încărcată” de unele dintre cele mai tangibile dovezi de aliat predictibil și statornic.

În ultima perioadă, țara noastră a găzduit multiple exerciții militare NATO și cu Statele Unite – Defender Europe 21, Steadfast Defender 21, Noble Jump 21 și Dacia Livex 21 – toate având rolul de a pregăti noul Corp Multinațional de Sud-Est de la Sibiu să se ralieze lanțului de comandă NATO pe linie militară.

Perspectiva strategică este dublată și de cea politică și societală. Conform raportului anual al NATO, 2020 a fost cel de-al patrulea an consecutiv în care România a alocat minim 2% din PIB pentru apărare și minim 20% din bugetul militar pentru înzestrare. Cifrele se vor menține și în 2021, potrivit unui raport intermediar publicat de NATO înaintea summitului, context în care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că reuniunea liderilor va fi “un moment crucial pentru Alianță”.

Potrivit aceluiași raport, România, SUA, Marea Britanie și Polonia, țările aliate unde peste 80% dintre cetățeni cred în valorile NATO și în legătura transatlantică.

Nu în ultimul rând, summitul aliat de la Bruxelles va însemna și stabilirea primelor contacte la nivel prezidențial între România și SUA, moment important în perspectiva aniversării, anul acesta, a zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Ambasada SUA la București: România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO

Published

on

© NATO/ Flickr

România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din alianța NATO, din Articolul V și din prieteniile sale, a afirmat joi David Muniz, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite la București.

Muniz a participat joi, alături de ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, și de secretarul de stat din MAE, Dan Neculăescu, la deschiderea conferinţei „Security and prosperity at the Black Sea”, eveniment organizat de Bursa Română de Afaceri la Radisson Blu Hotel, din Bucureşti.

“Aproape toți cei care ne ascultă știu că recent țările noastre au sărbătorit împlinirea a zece ani de la semnarea a două documente fundamentale pentru relația bilaterală: Declarația Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii și Acordul între Guvernul Statelor Unite ale Americii și Guvernul României privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice. Împreună, aceste documente și reușitele comune realizate sub auspiciile lor au stimulat prosperitatea României și au consolidat, în același timp, securitatea și capacitatea de apărare a Europei. Acestea au oferit o structură, însă ne bucurăm de rezultatele concrete datorită eforturilor multora dintre cei care ne ascultă astăzi aici, în sală, dar și al multora care nu au putut să ni se alăture. Zilnic, ați depus eforturi care au reiterat parteneriatul nostru și astfel ați permis țărilor noastre și aliaților să fie liniștiți că flancul estic este sigur. Cu toții vă bucurați de aprecierea noastră, a tuturor, pentru aceste eforturi”, a spus Muniz în debutul discursului său.

 

El a subliniat România și regiunea Mării Negre fac parte integrantă din capacitățile de apărare și economiile din Europa, însă a arătat că oportunitățile economice pot fi afectate de amenințări.

“Acordul nostru privind apărarea antirachetă ajută la apărarea Statelor Unite și a Europei de entități ostile și iresponsabile din Orientul Mijlociu, iar de la linia orizontului, dar totuși, la doar 400 de kilometri de Constanța, Rusia continuă să ocupe ilegal teritoriul care aparține unui alt vecin de la Marea Neagră, Ucraina. Această ocupație încalcă legislația internațională, normele internaționale, suveranitatea teritorială a Ucrainei și dreptul inalienabil al poporului său de a trăi în pace – totul în timp ce destabilizează întreaga regiune”, a punctat Muniz.

Diplomatul american a remarcat că zilele acestea se vorbește mult despre viitorul NATO și al relațiilor dintre Europa și Statele Unite.

“În această privință, România este deschizătoare de drumuri și reprezintă un exemplu excelent al modului în care funcționează alianța transatlantică atunci când ambele părți se implică total”, precizat el.

România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO, din Articolul V și din prieteniile sale. Cu toții putem fi recunoscători pentru acest lucru… și, din nou, nu trebuie să căutăm prea departe pentru a vedea care este alternativa. Viziunile comune asupra democrației și piețelor libere, creative ne stimulează progresul. Alternativa la comerțul deschis, prosperitate și la o apărare națională robustă, bine-finanțată este mult prea evidentă și de nedorit”, a mai afirmat David Muniz.

Continue Reading

NATO

Ministrul apărării Nicolae Ciucă: Nu există nicio îndoială că regiunea Mării Negre are o importanță strategică atât pentru NATO, cât și pentru Uniunea Europeană

Published

on

© MApN/ Facebook

Ministrul apărării naţionale, Nicolae Ciucă a participat joi, 23 septembrie, la deschiderea conferinţei „Security and prosperity at the Black Sea”, eveniment organizat de Bursa Română de Afaceri la Radisson Blu Hotel, din Bucureşti, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cuvântul de deschidere, ministrul Ciucă a subliniat importanţa pe care o are România în regiunea Mării Negre ca pivot important pentru consolidarea securităţii şi stabilităţii în zonă, alături de parteneri şi aliaţi.

În acest context, ministrul apărării naţionale a amintit că în luna iunie, la Summit-ul de la Bruxelles, NATO şi-a reafirmat hotărârea de a consolida în continuare poziţia de descurajare şi apărare a aliaţilor pe flancul său estic, iar relevanţa strategică specială a regiunii Mării Negre a fost confirmată la cel mai înalt nivel al Alianţei.

“Nu există nicio îndoială că regiunea Mării Negre are o importanţă strategică atât pentru NATO, cât şi pentru Uniunea Europeană”, a afirmat ministrul Ciucă, subliniind totodată că “prosperitatea în regiunea Mării Negre depinde în mare măsură de stabilitatea şi predictibilitatea regiunii, securitatea şi apărarea fiind strâns legate de economie”.

“Security and prosperity at the Black Sea” este cea a cincea conferinţă internaţională organizată de “Diplomacy 360”.

La deschiderea evenimentului au mai participat Dan Neculăescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, David Muniz, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România, diplomaţi şi specialişti în domenii conectate la dezvoltarea durabilă a prosperităţii globale.

Continue Reading

NATO

Șeful Statului Major al Apărării a discutat la Atena cu omologii din NATO pe tema războiului hibrid, a dezinformării și a atacurilor cibernetice

Published

on

© NATO/ Flickr

Șeful Statului Major al Apărării a discutat la Atena cu omologii din NATO pe tema războiului hibrid, a dezinformării și a atacurilor cibernetice, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale, remis caleaeuropeana.ro.

Șeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, a participat la Reuniunea șefilor Apărării din Comitetul Militar al NATO, care a avut loc în Atena, Grecia, în perioada 17-19 septembrie.

Discuțiile celor 30 de șefi ai Apărării din NATO s-au concentrat pe subiecte privind operațiile, misiunile și activitățile aliate. De asemenea, au fost abordate principalele provocări pe timp de pace la care Alianța trebuie să răspundă – terorismul, schimbarea naturii conflictului ca urmare a emergenței noilor tehnologii, războiul hibrid, inclusiv prin utilizarea la scară largă a dezinformării, schimbările climatice și atacurile cibernetice. Șefii Apărării au reliefat tendința de modificare a mediului geopolitic, subliniind că linia de demarcație dintre pace și criză a devenit din ce în ce mai difuză. Comitetul Militar a abordat subiectul schimbării naturii războiului și a discutat despre necesitatea ca NATO să mențină pasul cu viteza dezvoltării tehnologice.

Comitetul Militar a fost informat de comandanții de nivel strategic ai NATO, respectiv Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Tod D. Wolters, și comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT), generalul André Lanata, despre modalitățile de implementare a conceptului de descurajare și apărare în zona euro-atlantică („Deterrence and Defence of the Euro-Atlantic Area”) și a conceptului fundamental al NATO de ducere a războiului („NATO’s Warfighting Capstone Concept”). De asemenea, șefii Apărării au analizat inițiativa „NATO 2030” și implicațiile militare ale acesteia. Șefii Apărării vor contribui și la elaborarea noului Concept Strategic al NATO („NATO Strategic Concept”).

În marja reuniunii Comitetului Militar al NATO de la Atena, șeful Apărării din România, generalul-locotenent Daniel Petrescu, a avut întâlniri bilaterale cu omologii din Franța, Germania și Marea Britanie. În cadrul acestor întâlniri au fost abordate subiecte privind situația de securitate din Europa Centrală și de Est, cooperarea militară bilaterală și viitoarea participare a detașamentului românesc în misiunea Takuba din Sahel, Africa, sub comandă franceză.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO2 hours ago

Ambasada SUA la București: România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Uniunea Europeană pregătește ”un set de instrumente” pentru a ajuta statele membre să gestioneze creșterile mari de prețuri la energie

COMUNICATE DE PRESĂ2 hours ago

“Descoperă Bucuria Culturii Urbane pe Strada de C`Arte”: Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” organizează în perioada 23-26 septembrie ediția a X-a a Festivalului Strada de C`Arte

NATO3 hours ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă: Nu există nicio îndoială că regiunea Mării Negre are o importanță strategică atât pentru NATO, cât și pentru Uniunea Europeană

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, întrevedere cu ambasadorul Spaniei la București: Creșterea prețurilor la energie necesită măsuri clare. Spania a plafonat prețurile și a sprijinit IMM-urile

Dan Motreanu4 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat președintei Comisiei Europene să soluționeze cât mai urgent problema aderării României la Spațiul Schengen

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană face un pas important privind impunerea unui încărcător comun pentru toate telefoanele mobile în vederea reducerii deșeurilor electronice

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american despre cooperarea în domeniul energiei ”pentru a ne promova securitatea energetică și climatică”

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

România și Polonia, atenționate de Comisia Europeană că nu au transpus corect Directiva privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore

SĂNĂTATE6 hours ago

Eurobarometru: Românii consideră că cercetarea și inovarea aduc cele mai pozitive schimbări în medicină și asistența medicală 

ONU22 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru1 day ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending