Alianța Nord-Atlantică va începe acțiunile de planificare la nivel militar pentru instalarea unui grup de luptă al NATO în România, au convenit miercuri miniștrii apărării din cele 30 de state membre ale Alianței, în timp ce secretarul general Jens Stoltenberg a descris criza de securitate de pe continent drept “noua normalitate în Europa”.
“Nu știm ce se va întâmpla în Ucraina. Dar situația a demonstrat deja că ne confruntăm cu o criză în domeniul securității europene. Moscova a arătat clar că este pregătită să conteste principiile fundamentale care stau la baza securității noastre de zeci de ani și să facă acest lucru prin folosirea forței. Regret să spun că aceasta este noua normalitate în Europa”, a spus el, într-o conferință de presă ce a urmat primei sesiuni de lucru a ministerialei apărării.
El a precizat că “prin urmare, miniștrii au decis astăzi să dezvolte opțiuni pentru consolidarea în continuare a apărării NATO, inclusiv să ia în considerare înființarea unui nou grup tactic NATO în Europa Centrală și de Est și în Europa de Sud-Est”.
“Am salutat oferta Franței de a conduce un astfel de grup tactic în România. Comandanții noștri militari vor lucra acum la detalii și vor prezenta un raport în câteva săptămâni”, a spus Stoltenberg.
Rugat să explice suplimentar sintagma “noua normalitate în Europa” și o viitoare decizie de amplasare a unui grupuri de luptă în România, Stoltenberg a argumentat că “Rusia și-a demonstrat voința de a folosi forța pentru a încerca să constrângă alte țări și pentru a încerca să schimbe unele principii fundamentale, dar care sunt importante pentru securitatea noastră comună”.
El a invocat și acordurile internaționale precum Actul Final de la Helsinki din 1975 sau Carta de la Paris din 1990 cu privire la securitatea europeană pe care Rusia le ignoră.
“Aceasta este cea mai mare concentrare de luptă a trupelor (n.r. – peste 100.000 de soldați ruși masați la frontierele cu Ucraina” pe care am văzut-o în Europa de la Războiul Rece încoace, iar acest lucru este în sine îngrijorător”, a subliniat secretarul general.
Potrivit lui Stoltenberg, acestea sunt motivele pentru care Alianța ia în considerare ajustări pe termen mai lung ale posturii NATO în zona estică, însă înaltul oficial nu a dorit să se ante-pronunțe cu privire la o decizie finală.
“Comandanții militari ne vor consilia și apoi vom putea oferi mai multe detalii cu privire la amploarea și domeniul de aplicare, inclusiv a unor potențiale noi grupuri de luptă în Est, în sud-est, în România, în regiunea Mării Negre“, a precizat el.
Cu o zi în urmă, într-un răspuns pentru CaleaEuropeană.ro, Stoltenberg a solicitat să fie făcută o distincție “între nevoia iminentă de mai multe trupe și forțe precum în România, precizând că Alianța a desfășurat deja mai multe trupe în România, și între o ajustare pe termen lung, care este reprezentată de ideea acestui grup de luptă.
“Am implementat deja măsuri, ne-am sporit deja prezența. Dar acesta este mai mult un răspuns imediat la situația actuală. Cealaltă problemă este dacă, separat de aceasta, vom avea unele ajustări pe termen mai lung. Ei bine, nu a fost luată nicio decizie finală. Dar am vizitat România vineri, care este pregătită să găzduiască un grup de luptă, iar Franța este pregătită să conducă grupul. Există o pregătire puternică, dar decizia finală nu a fost încă luată. O vom face pe baza sfaturilor comandanților militari”, a insistat el.
Ministerul Apărării Naționale a anunțat marți că Statul Major al Forțelor Terestre a finalizat operațiunile necesare declarării capacității operaționale inițiale a Grupului de luptă al NATO care va fi constituit în România în cadrul măsurilor aliate de întărire a vigilenței pe flancul estic (eVA). Conceptul se numește enhanced Vigilance Activities (eVA) spre deosebire de prezențele aliate din nordul flancului estic – enhanced Forward Presence (eFP) – și din sudul flancului estic – tailored Forward Presence (tFP).
Secretarul general al NATO a subliniat astfel că prezența unui grup de luptă în România “nu va fi neapărat exact la fel ca grupurile de luptă pe care le avem în țările baltice, dar se bazează pe același concept al forțelor multinaționale pe care NATO le are în Est”.
Scurt istoric al propunerii amplasării unui grup de luptă NATO în România
Președintele francez Emanuel Macron a anunțat pe 19 ianuarie disponibilitatea Franței de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. “Ne-am arătat şi disponibilitatea de a merge mai departe şi, în cadrul NATO, de a ne angaja în noi misiuni pentru a ne asuma toate responsabilitățile în misiunile de tip prezență înaintată avansată, în special în România, dacă aceste vor fi decise”, a spus el, într-un discurs către forțele franceze.
Acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu.
Franța este pregătită să trimită misiuni militare în România, a afirmat și ministrul francez al apărării, Florence Parly, pe 20 ianuarie. Ulterior, România a primit vizite succesive, la o săptămână distanță una de cealaltă, a ministrului apărării al Franței, Florence Parly, și a ministrului de externe Jean-Yves Le Drian. Parly a fost însoțită la București de o misiune de experţi pentru a studia parametri” unei posibile desfășurări a prezenței militare franceze în România, iar Le Drian a spus de la tribuna Parlamentului României că Franța este gata să conducă un dispozitiv NATO în România.
Și Statele Unite au transmis, în contextul deciziei de a disloca încă 1.000 de militari în România, că se vor coordona cu Franța pentru desfășurarea de forțe armate americane și franceze în România.
O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice.
Prezența actuală a NATO în România: Aproape 2.000 de soldați americani, 12 avioane de luptă ale SUA, misiuni de poliție aeriană asigurate de aeronave italiene și germane
Însă, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a afirmat marți, în ajunul reuniunii miniștrilor apărării din țările aliate, că deși staționarea unui grup de luptă al Alianței în România este un proces de durată, este important să ne amintim că “în ultimele zile” a avut loc o întărire semnificativă a prezenței NATO în România.
Aflat săptâmâna trecută în România la invitația președintelui Klaus Iohannis pentru a-i întâmpina pe cei 1.000 de soldați americani dislocați de SUA în România pe fondul situația de securitate dintre Rusia și Ucraina, secretarul general a mulțumit României pentru contribuțiile sale semnificative la Alianță, a lăudat contribuțiile Germaniei și Italiei de a ajuta la securizarea spațiului aerian deasupra regiunii Mării Negre prin misiuni de poliție aeriană în România și a salutat desfășurarea rapidă a încă o mie de soldați din partea Statelor Unite, aflată în curs de desfășurare, ceea ce va ridica la aproape două mii numărul total al militarilor americani care operează de la baza aeriană MK. Totodată, SUA desfășoară zilele acestea, în România, doisprezece aeronave americane – opt de tip F-16 și patru de tip F/A-18 Super Hornet – ca parte a măsurilor de sprijin pentru securitatea aliată pe flancul estic.
De asemenea, într-o convorbire telefonică pe care au avut-o marți, președinții Joe Biden și Emmanuel Macron au reafirmat disponibilitatea Statelor Unite și a Franței de a consolida poziția defensivă pe flancul estic al NATO ca răspuns la consolidarea militară a Rusiei de-a lungul frontierelor Ucrainei. Discuția dintre Biden și Macron a avut loc înainte ca liderul de la Casa Albă să susțină o declarație de presă în care a atenționat că SUA și aliații sunt pregătiți să adopte sancțiuni puternice și a reafirmat că “Statele Unite vor apăra orice centimetru de teritoriu al NATO”.
