OMS face apel la toate statele să se angajeze la acțiuni decisive în cadrul COP26 pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a emis luni zece recomandări asupra modului în care guvernele pot maximiza beneficiile pentru sănătate ale combaterii schimbărilor climatice într-o varietate de domenii, evitându-se astfel cel mai grav impact sanitar al crizei de mediu, potrivit Agerpres

Înaintea celei de-a 26-a Conferinţe a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26), care va avea loc la Glasgow, Scoţia, OMS a publicat raportul său special intitulat „Argumentul sanitar pentru acţiune climatică”.

Cele zece recomandări ale OMS evidenţiază nevoia urgentă şi numeroasele oportunităţi pentru guverne de a acorda prioritate sănătăţii şi echităţii în cadrul regimului climatic internaţional şi al agendei de dezvoltare durabilă. Mai presus de toate, OMS îndeamnă guvernele să se angajeze la o revenire sănătoasă şi ecologică în urma pandemiei de COVID-19.

„Pandemia COVID-19 a scos în evidenţă legăturile intime şi delicate dintre oameni, animale şi mediul nostru înconjurător. Aceleaşi alegeri nesustenabile care ne ucid planeta omoară oameni. OMS face apel la toate statele să se angajeze la acţiuni decisive în cadrul COP26 pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, nu doar pentru că este ceea ce trebuie făcut, ci pentru că este în interesul nostru”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. 

Raportul OMS este lansat în același timp cu o scrisoare deschisă, semnată de peste două treimi din forța de muncă din domeniul sănătății la nivel mondial – 300 de organizații care reprezintă cel puțin 45 de milioane de medici și profesioniști din domeniul sănătății din întreaga lume, prin care solicită liderilor naționali și delegațiilor țărilor participante la COP26 să intensifice acțiunile în domeniul climei.

Citiți și: În cadrul COP26, UE va face apel la toate țările implicate în Acordul de la Paris să prezinte obiective naționale ambițioase în vederea combaterii schimbărilor climatice

Mai mult, raportul și scrisoarea deschisă vin în contextul în care fenomenele meteorologice extreme fără precedent și alte efecte climatice au un impact din ce în ce mai mare asupra vieții și sănătății oamenilor. Fenomenele meteorologice extreme din ce în ce mai frecvente, precum valurile de căldură, furtunile și inundațiile, ucid mii de oameni și perturbă milioane de vieți, amenințând în același timp sistemele și facilitățile de asistență medicală atunci când acestea sunt cele mai necesare. 

„Arderea combustibililor fosili ne ucide. Schimbările climatice reprezintă cea mai mare amenințare la adresa sănătății cu care se confruntă omenirea. Deși nimeni nu este privat de efectele schimbărilor climatice asupra sănătății, acestea sunt resimțite în mod disproporționat de cei mai vulnerabili și dezavantajați”, se arată în raportul OMS. 

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că COP26 reprezintă o oportunitate crucială pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris.

Aceasta presupune reducerea emisiilor pentru a limita creşterea temperaturii la 1,5 grade Celsius peste nivelurile din perioada preindustrială şi oferirea a 100 de miliarde de dolari americani în fiecare an ţărilor în curs de dezvoltare pentru acţiuni climatice şi susţinere financiară în vederea atenuării efectelor acestora şi adaptare, după cum a declarat luna trecută liderul ONU în cadrul unei reuniuni ministeriale de la Milano, Italia.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.


Obiectivul COP26 este de a reuni țările pentru a accelera acțiunile în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris. Acordul de la Paris a fost adoptat în 2015 în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP21) și a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Până în prezent, acesta numără 197 de părți și stabilește două obiective principale. Primul obiectiv este acela de a limita creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de a o limita la 1,5°C. Al doilea obiectiv este adaptarea la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, asigurând în același timp corelarea fluxurilor de finanțare cu dezvoltarea rezilientă la schimbările climatice.

Principalele obiective ale COP26 sunt de a încuraja părțile să prezinte CSN-uri ambițioase care stabilesc obiectivele lor de reducere a emisiilor pentru 2030, să discute măsuri de adaptare, să crească finanțarea combaterii schimbărilor climatice și să finalizeze cadrul de reglementare de la Paris (normele detaliate pentru punerea în practică a Acordului de la Paris).

Printre altele, părțile trebuie să convină asupra detaliilor așa-numitului articol 6, care prevede norme pentru piețele internaționale ale carbonului, permițând părților să comercializeze reduceri ale emisiilor. În plus, părțile vor încerca să stabilească un calendar comun pentru CSN-urile lor. Discuțiile la nivel mondial se axează pe stabilirea unui calendar comun pe cinci ani sau pe zece ani.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Andreea Radu
Andreea Radu
Andreea Radu este redactor. Absolventă a Facultății de Științe Politice și a programului de master „Politicile egalității de șanse în context românesc și european” din cadrul Universității din București, Andreea este interesată de aspectele sociale ale politicilor europene, cu accent pe egalitate de gen, incluziune și acces echitabil la oportunități.

Articole Populare