Comisia Europeană a adoptat marți pachetul anual privind extinderea, prezentând o evaluare cuprinzătoare a progreselor înregistrate de țările candidate și potențial candidate în ultimele douăsprezece luni. Pachetul din acest an reafirmă faptul că procesul de extindere se află în continuare printre prioritățile majore ale UE și confirmă că aderarea de noi state membre este tot mai aproape de a deveni realitate.
Menținerea consecvenței și a unei abordări bazate pe merit este esențială pentru un proces de aderare de succes la Uniunea Europeană. Muntenegru, Albania, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Turcia și Georgia își continuă parcursul către Uniunea Europeană. Ritmul reformelor lor – în special în domeniile democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale – influențează direct viteza procesului de aderare. Aceste progrese aduc beneficii atât statelor aspirante, cât și statelor membre ale Uniunii Europene, promovând prosperitatea, democrația, securitatea și stabilitatea, și deschizând noi oportunități pentru cetățeni și întreprinderi, cum ar fi investițiile strategice și accesul la piața unică.
Evaluările, însoțite de recomandări și orientări privind prioritățile de reformă, oferă un veritabil plan de acțiune pentru țările aflate pe drumul către aderarea la UE. Comisia își reafirmă angajamentul deplin de a sprijini viitoarele state membre în acest parcurs. Integrarea treptată a statelor candidate în piața unică consolidează legăturile cu Uniunea încă dinaintea aderării propriu-zise.
În ultimul an au fost înregistrate progrese semnificative. Având extinderea ca obiectiv clar de politică în actualul mandat, Comisia este hotărâtă să asigure atât pregătirea statelor candidate, cât și capacitatea Uniunii de a le primi.
Pentru a se asigura că noile state membre continuă să protejeze și să mențină rezultatele obținute în materie de stat de drept, democrație și drepturi fundamentale, viitoarele tratate de aderare ar trebui să conțină garanții mai puternice împotriva încălcării angajamentelor asumate în timpul negocierilor de aderare.
Comunicarea eficientă, precum și combaterea manipulării și interferenței informaționale străine, inclusiv a dezinformării, reprezintă o necesitate strategică.
De asemenea, Comisia își reafirmă disponibilitatea de a sprijini eforturile statelor membre de a consolida încrederea publică în procesul de extindere și de a asigura legitimitatea necesară pentru ca acesta să poată avansa.
„Suntem mai hotărâți ca niciodată să transformăm extinderea UE într-o realitate. Pentru că o Uniune mai mare înseamnă o Europă mai puternică și mai influentă pe scena mondială. Dar extinderea este un proces bazat pe merite. Pachetul nostru oferă recomandări specifice tuturor partenerilor noștri. Și tuturor le spunem: aderarea la UE este o ofertă unică. O promisiune de pace, prosperitate și solidaritate. Cu reformele potrivite și o voință politică puternică, partenerii noștri pot profita de această oportunitate”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Muntenegru a înregistrat progrese semnificative în direcția aderării la UE, închizând patru capitole de negociere în cursul ultimului an. Angajamentul Muntenegrului de a închide provizoriu alte capitole până la sfârșitul anului 2025 reflectă dedicarea sa față de integrarea europeană. Menținerea unui ritm constant al reformelor și căutarea unui consens politic larg și continuu sunt esențiale pentru atingerea obiectivului țării de a încheia negocierile de aderare până la sfârșitul anului 2026. Sub rezerva menținerii ritmului reformelor, Muntenegru este pe cale să îndeplinească acest obiectiv ambițios.
Albania a făcut pași importanți în procesul de aderare, deschizând patru clustere de negociere în ultimul an. Pregătirile pentru deschiderea ultimului cluster, planificată pentru acest an, sunt într-un stadiu avansat. Au fost realizate progrese importante în domeniile fundamentale, în special în ceea ce privește reforma justiției și lupta împotriva criminalității organizate și a corupției. Sunt necesare însă eforturi continue pentru îndeplinirea reperelor intermediare din aceste domenii, ceea ce va permite începerea închiderii capitolelor de negociere odată ce reformele sectoriale necesare vor fi implementate. Atingerea obiectivului Albaniei de a încheia negocierile până în 2027 depinde de menținerea ritmului reformelor și de consolidarea dialogului politic incluziv. Dacă va reuși să mențină acest ritm, Albania se află pe drumul cel bun pentru a-și atinge obiectivul ambițios.
În pofida războiului de agresiune neîntrerupt al Rusiei, Ucraina rămâne ferm angajată pe drumul său către aderarea la UE, reușind să finalizeze cu succes procesul de evaluare și să avanseze în implementarea reformelor esențiale. Țara a adoptat foi de parcurs privind statul de drept, administrația publică și funcționarea instituțiilor democratice, precum și un plan de acțiune dedicat minorităților naționale, evaluate pozitiv de către Comisie. Ucraina a îndeplinit condițiile necesare pentru deschiderea clusterelor: unul dedicat aspectelor fundamentale, șase privind relațiile externe și două pentru piața internă. Comisia se așteaptă ca Ucraina să îndeplinească în curând și condițiile pentru deschiderea celorlalte trei clustere și lucrează pentru ca, până la sfârșitul anului, Consiliul să poată avansa în deschiderea acestora. Guvernul ucrainean și-a exprimat obiectivul de a închide provizoriu negocierile de aderare până la sfârșitul anului 2028. Comisia sprijină acest obiectiv ambițios, însă consideră că, pentru atingerea lui, este necesară accelerarea ritmului reformelor, în special în domeniile fundamentale, cu precădere cel al statului de drept.
În fața amenințărilor hibride continue și a tentativelor de destabilizare, Republica Moldova a avansat considerabil pe drumul său către aderarea la UE, finalizând cu succes procesul de analiză. Primul summit UE–Republica Moldova, desfășurat în iulie 2025, a marcat o nouă etapă în cooperarea și integrarea bilaterală. Moldova a adoptat foi de parcurs privind statul de drept, administrația publică și funcționarea instituțiilor democratice, evaluate pozitiv de către Comisie. Potrivit evaluării Comisiei, Republica Moldova a îndeplinit condițiile necesare pentru deschiderea clusterelor: unul privind aspectele fundamentale, șase dedicate relațiilor externe și două pentru piața internă. Comisia se așteaptă ca țara să îndeplinească în curând și condițiile pentru deschiderea celorlalte trei clustere și lucrează pentru ca, până la sfârșitul anului, Consiliul să poată decide deschiderea acestora. Guvernul Republicii Moldova și-a exprimat obiectivul de a închide provizoriu negocierile de aderare la începutul anului 2028. Comisia sprijină acest obiectiv ambițios, dar realizabil, cu condiția accelerării ritmului actual al reformelor. Menținerea acestui elan reformator este esențială, fiind consolidată de sprijinul parlamentar puternic pentru parcursul european al țării, reconfirmat în urma alegerilor din septembrie.
Polarizarea societății sârbe s-a adâncit pe fondul protestelor de amploare care au loc în întreaga Serbie din noiembrie 2024, reflectând dezamăgirea cetățenilor față de corupție, lipsa percepută de responsabilitate și transparență, precum și față de cazurile de folosire excesivă a forței împotriva protestatarilor și presiunile exercitate asupra societății civile. Această situație a generat un climat tot mai dificil, în care retorica divizivă a condus la o erodare serioasă a încrederii între actorii instituționali și sociali, afectând în mod direct procesul de aderare. Ritmul reformelor a încetinit semnificativ. Deși Comisia recunoaște unele evoluții recente – precum reluarea procedurii de selecție a noului Consiliu al autorității de reglementare pentru mass-media electronică (REM) și progresele în procesul legislativ privind Legea registrului electoral unificat, care trebuie acum finalizate și implementate – precum și creșterea gradului de aliniere la politica externă și de securitate comună a UE, este nevoie de eforturi suplimentare. Se așteaptă ca Serbia să depășească impasul din domeniul justiției și al drepturilor fundamentale în ansamblu și să inverseze de urgență regresul în materie de libertate de exprimare și erodarea libertății academice. Evaluarea Comisiei din 2021, potrivit căreia Serbia a îndeplinit criteriile de referință inițiale pentru grupul 3 (competitivitate și creștere favorabilă incluziunii), rămâne valabilă.
Macedonia de Nord a continuat elaborarea foilor de parcurs privind statul de drept, reforma administrației publice și funcționarea instituțiilor democratice, precum și a planului de acțiune pentru protecția minorităților. Sunt necesare acțiuni suplimentare, rapide și decisive pentru îndeplinirea reperelor de deschidere, în conformitate cu cadrul de negociere, în vederea deschiderii primului cluster cât mai curând posibil, odată ce condițiile relevante vor fi îndeplinite. Macedonia de Nord trebuie să-și intensifice eforturile pentru consolidarea statului de drept, prin garantarea independenței și integrității sistemului judiciar și prin întărirea luptei împotriva corupției. De asemenea, țara trebuie să adopte modificările constituționale necesare pentru a include în Constituție cetățenii care trăiesc în interiorul granițelor statului și care aparțin altor popoare – cum sunt bulgarii – așa cum este prevăzut în concluziile Consiliului din iulie 2022, angajament pe care țara și l-a asumat să îl inițieze și să îl ducă la îndeplinire.
În Bosnia și Herțegovina, criza politică din entitatea Republika Srpska și destrămarea coaliției de guvernare au subminat progresele în vederea aderării la UE, ceea ce a dus la reforme limitate, în special în domeniul protecției datelor și al controlului frontierelor, precum și la semnarea acordului privind statutul Frontex. Un aspect pozitiv este faptul că Bosnia și Herțegovina a prezentat în septembrie 2025 agenda sa de reforme Comisiei Europene. În urma recentelor schimbări instituționale din entitatea Republika Srpska, Bosnia și Herțegovina are ocazia să realizeze reforme pe calea aderării la UE. Pentru a începe în mod eficient negocierile de aderare, autoritățile trebuie în primul rând să finalizeze și să adopte legi de reformă judiciară, în deplină conformitate cu standardele europene, și să numească un negociator șef.
Kosovo și-a menținut angajamentul față de parcursul său european, beneficiind de un nivel ridicat de sprijin din partea opiniei publice. Întârzierea în constituirea instituțiilor după alegerile generale din februarie a încetinit progresul reformelor legate de UE. Pentru ca Kosovo să revină pe calea către UE, este necesar să se stabilească o cooperare între partide și să se redefiniească prioritățile acestor reforme. Normalizarea relațiilor cu Serbia și punerea în aplicare a angajamentelor asumate în cadrul dialogului rămân parte integrantă a perspectivei europene a Kosovo. Comisia este pregătită să elaboreze un aviz privind cererea de aderare a Kosovo, la solicitarea Consiliului. Comisia a luat primele măsuri pentru a ridica treptat măsurile împotriva Kosovo începând din mai 2025. Următoarele măsuri rămân condiționate de o dezescaladare susținută în nord. Comisia intenționează să ridice în continuare aceste măsuri, cu condiția ca, după al doilea tur al alegerilor locale, să se realizeze un transfer ordonat al guvernanței locale în nord și să se mențină dezescaladarea.
Turcia rămâne o țară candidată și un partener cheie pentru UE. În conformitate cu concluziile Consiliului European din aprilie 2024, UE a avansat relațiile cu Turcia într-un mod etapizat, proporțional și reversibil, angajându-se în priorități comune. Reluarea negocierilor privind soluționarea conflictului din Cipru este un element-cheie al cooperării. În același timp, acțiunile legale tot mai numeroase împotriva personalităților și partidelor de opoziție, alături de numeroase alte arestări, suscită îngrijorări serioase cu privire la respectarea valorilor democratice de către Turcia. Deși dialogul privind statul de drept rămâne un element central al relațiilor dintre UE și Turcia, deteriorarea standardelor democratice, a independenței justiției și a drepturilor fundamentale nu a fost încă abordată. Negocierile de aderare cu Turcia sunt în impas din 2018.
În 2024, Consiliul European a concluzionat că procesul de aderare a Georgiei la UE a fost de facto suspendat. De atunci, situația s-a deteriorat grav, înregistrându-se un regres democratic semnificativ, caracterizat printr-o erodare rapidă a statului de drept și restricții severe asupra drepturilor fundamentale. Printre acestea se numără legislația care limitează sever spațiul civic, subminează libertatea de exprimare și de întrunire și încalcă principiul nediscriminării. Autoritățile georgiene trebuie să inverseze urgent regresul democratic și să depună eforturi cuprinzătoare și concrete pentru a aborda preocupările restante și reformele-cheie sprijinite de cooperarea între partide și de implicarea civică, în conformitate cu valorile UE. În urma concluziilor Consiliului European din decembrie 2024 și având în vedere regresul continuu al Georgiei, Comisia consideră că Georgia este o țară candidată doar cu numele. Autoritățile georgiene trebuie să demonstreze un angajament ferm de a inversa cursul și de a reveni pe calea aderării la UE.
Revine acum Consiliului sarcina de a analiza recomandările prezentate astăzi de Comisie și de a decide asupra pașilor următori în procesul de extindere.
Context
Extinderea Uniunii Europene este un proces riguros, echitabil și bazat pe merit, care se desfășoară în funcție de progresele obiective realizate de fiecare stat candidat. Uniunea sprijină consolidarea instituțiilor, buna guvernanță democratică și reformele din administrația publică în aceste țări.
Prin promovarea integrării graduale, UE aduce beneficii încă dinaintea aderării propriu-zise. Inițiative precum Planul de Creștere pentru Balcanii de Vest, în valoare de 6 miliarde de euro, Planul de Creștere pentru Republica Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, și Facilitatea pentru Ucraina, de 50 de miliarde de euro, sprijină aceste state să avanseze în reforme și să stabilească legături mai strânse cu Uniunea, inclusiv prin integrarea treptată și participarea la SEPA și la inițiativa „Roam Like at Home”.
Fiecare rundă de extindere a făcut Uniunea mai puternică. Când zece țări au aderat la UE în 2004, acest moment a marcat cea mai amplă extindere din istoria Uniunii. În cele două decenii care au urmat, noile state membre au înregistrat dublarea nivelului de trai, scăderea șomajului aproape la jumătate, creșterea speranței de viață de la 75 la 79 de ani, precum și o reducere semnificativă a sărăciei și excluziunii sociale, fiind create șase milioane de locuri de muncă noi.
Pentru statele membre existente, comerțul s-a multiplicat de peste cinci ori, generând la rândul său 20 de milioane de locuri de muncă. La nivelul Uniunii Europene în ansamblu, piața unică a câștigat 74 de milioane de noi consumatori, iar economia europeană s-a extins cu 27%, în pofida crizelor globale.
