Parlamentul Țărilor de Jos a aprobat poziția favorabilă a Guvernului olandez privind susținerea aderării României la spațiul Schengen, a anunțat miercuri ministrul de externe Bogdan Aurescu, decizia legislativului de la Haga venind cu o zi înainte ca miniștrii de interne europeni reuniți în Consiliul Justiție și Afaceri Interne al UE să se pronunțe cu privire la intrarea României, Bulgariei și Croației la zona de liberă circulație.
Într-o postare pe Twitter, șeful diplomației române “a salutat cu căldură” finalizarea procedurii de aprobare a poziției guvernului în Parlamentul de la Haga.
“Dialogul nostru politic intens și apropiat cu partenerii olandezi a fost fructuos și a condus la un rezultat favorabil”, a explicat Aurescu.
I warmly welcome the finalization today by the Dutch🇳🇱 Parliament of the procedure of approving the favorable position of NL Government in support of RO🇷🇴 #Schengen accession. Our close&intense political dialogue with the Dutch partners was fruitful,leading to a favorable result.
— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) December 7, 2022
Decizia Parlamentului de la Haga conchide procedura inițiată vinerea trecută de guvernul premierului Mark Rutte, care a adoptat “o poziție pozitivă față de aderarea României la Schengen”.
Potrivit guvernului de la Haga, o asemenea evaluare pozitivă a fost adoptată și în cazul Croației, dar nu și în cazul Bulgariei.
Decizia Olandei are un caracter istoric, pentru că Haga s-a opus aderării României la spațiul Schengen încă 2011, de când Bucureștiul îndeplinește criteriile tehnice și acquis-ul spațiului de liberă circulație. De altfel, aflat în luna octombrie într-o vizită în România, premierul olandez Mark Rutte a avut o atitudine rezervată. El a afirmat că Olanda nu este, “în principiu, împotriva aderării României la Schengen”, însă a subliniat că trebuie îndeplinite toate condițiile, invocând Mecanismul de Cooperare și Verificare prin care România încă este monitorizată și problematica statului de drept.
La scurt timp după acea vizită, Parlamentul Olandei a votat o rezoluție prin care solicită guvernului lui Mark Rutte să nu ia “măsuri ireversibile” până nu examinează modul în care România supraveghează frontierele externe. Astfel, autoritățile române au primit la mijlocul lunii noiembrie vizita misiunii voluntare de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen și din care a făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania. Misiunea respectivă a publicat un raport favorabil pentru țara noastră. O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.
Ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria.
Decizia privind aderarea României la spațiul de liberă circulație Schengen se află pe ordinea de zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne de joi, 8 decembrie.
