Connect with us

NEWS

Premierul Florin Cîțu: PNRR este în procent de 95% negociat cu Comisia Europeană. Este un document foarte bun și sigur va fi aprobat în perioada următoare

Published

on

© Guvernul României

Premierul Florin Cîţu a afirmat, joi, că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României este în procent de 95% deja negociat cu Comisia Europeană şi sigur, în perioada următoare, va fi aprobat, informează Agerpres

„Este un document foarte bun. România îşi va aloca 29,2 miliarde de euro în perioada următoare. Este, dacă vreţi să ne gândim, ca o doză de adrenalină pentru această economie în următorii ani de zile. PNRR va fi aprobat… PNRR-ul României este 95% deja negociat cu Comisia Europeană. Sunt anumite detalii. În perioada următoare le vom discuta şi sunt sigur că vom avea PNRR aprobat în perioada următoare”, a declarat Florin Cîţu la Ministerul Finanţelor.

Întrebat dacă guvernanţilor li s-a cerut de la Comisia Europeană să refacă anumite proiecte din PNRR, premierul a explicat că există negocieri, aşa cum s-a întâmplat cu toate rapoartele.

„Poloniei i s-a prelungit perioada de negocieri, aşa că nu este un lucru neobişnuit să ai discuţii cu Comisia Europeană pe anumite proiecte”, a detaliat Cîţu.

Mai mult, premierul a transmis marți că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ar urma să fie aprobat de Comisia Europeană în jurul datei de 15 septembrie.

România a transmis documentul la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie. Țara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, și ar urma să finanțeze cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Primele fonduri UE pentru redresare și reziliență în vederea stimulării economiilor au început deja să plece către 12 state membre UE, după ce miniștrii economiei și finanțelor au adoptat pe 13 iulie prima serie de decizii de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor naționale de redresare și de reziliență.

NEWS

Premiul pentru drepturile omului ”Vaclav Havel” 2021 a fost acordat opozantei belaruse Maria Kolesnikava: A arătat că este pregătită să își riște propria siguranță pentru o cauză mai mare decât ea însăși

Published

on

© Council of Europe

Premiul pentru drepturile omului Vaclav Havel al Consiliului Europei pentru 2021 care recompensează acțiunile remarcabile ale societății civile în apărarea drepturilor omului, a fost acordat liderului opoziției și activistei belaruse Maria Kolesnikava.

Premiul, în valoare de 60.000 de euro, a fost înmânat în cadrul unei ceremonii speciale în ziua deschiderii sesiunii plenare de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) de la Strasbourg, potrivit unui comunicat al instituției. 

Maria Kalesnikava este unul dintre liderii opoziției din Belarus și membră a Consiliului de Coordonare. Ea a fost șefa sediului de campanie al fostului candidat la președinție Viktar Babaryka și a devenit unul dintre cele trei simboluri feminine ale opoziției belaruse și ale luptei poporului belarus pentru libertățile civile și politice și pentru drepturile fundamentale.

Ea a fost răpită la Minsk în septembrie 2020 și a ținut prima pagină a ziarelor când și-a rupt pașaportul la frontieră pentru a împiedica îndepărtarea sa forțată și exilul din Belarus. Ulterior a fost reținută, iar în septembrie 2021 a fost condamnată la 11 ani de închisoare pentru activitatea sa politică.

Primind premiul în numele ei, sora Mariei, Tatsiana Khomich, a mulțumit comitetului de premiere și a declarat că sora ei dorește să dedice victoria sa tuturor celor din Belarus care luptă pentru drepturile lor. ”Acest premiu este un semn de solidaritate a întregii lumi democratice cu poporul din Belarus. Este, de asemenea, un semn pentru noi, belarușii, că comunitatea internațională ne susține și că suntem pe drumul cel bun”, a transmis sora opozantei belaruse.

Prezentând premiul, președintele APCE, Rik Daems, care a prezidat juriul de selecție, a precizat că luând de atitudine ”împotriva unui regim care a ales forța și brutalitatea împotriva protestelor pașnice și legitime, doamna Kalesnikava a arătat că este pregătită să își riște propria siguranță pentru o cauză mai mare decât ea însăși – a dat dovadă de un adevărat curaj.”

Uniunea Europeană a condamnat ”disprețul flagrant” al Belarusului pentru drepturile omului, după condamnarea opozanților Maria Kolesnikova și Maxim Znak, unele dintre figurile importante ale mișcării de contestare din vara lui 2020 împotriva regimului Lukașenko.

”UE deplânge faptul că regimul de la Minsk continuă să nu respecte în mod flagrant drepturile omului și libertățile fundamentale ale poporului din Belarus. De asemenea, UE reiterează cererile de eliberare imediată și necondiționată a tuturor deținuților politici din Belarus (care numără în prezent peste 650 de persoane), inclusiv a Mariei Kolesnikova și a lui Maxim Znak, a jurnaliștilor și a tuturor persoanelor care se află în spatele gratiilor pentru că și-au exercitat drepturile. Belarus trebuie să își respecte angajamentele și obligațiile internaționale în cadrul ONU și OSCE. UE va continua eforturile sale de promovare a responsabilității pentru represiunea brutală exercitată de autoritățile belaruse”, este precizat într-un comunicat publicat de Serviciul European de Acțiune Externă.

La rândul lor, Statele Unite au solicitat regimului de la Minsk să pună capăt ”represiunii împotriva cetățenilor din Belarus”, stat membru OSCE, care ”s-a angajat să respecte dreptul la un proces echitabil de către un tribunal independent și imparțial, precum și drepturile la libertatea de exprimare și de întrunire pașnică”.

”Suntem alături de parteneri cu aceleași vederi în sprijinul aspirațiilor poporului belarus pentru un viitor democratic și prosper într-o țară liberă și independentă. La 9 august, am emis un ordin executiv care solicită explicații regimului Lukașenko pentru atacurile sale împotriva democrației și a drepturilor omului, pentru represiunea transnațională și pentru corupție. (…) Reiterăm apelul nostru către autoritățile belaruse de a începe un dialog autentic cu opoziția democratică și cu membrii societății civile, care să conducă la alegeri libere și corecte sub observație internațională”, a precizat Departamentul de Stat american.

Justiţia din Belarus a condamnat-o luni la 11 ani de închisoare pe opozanta Maria Kolesnikova. Sentinţa este cea mai recentă măsură din campania de reprimare a opoziţiei dusă de regimul preşedintelui Aleksandr Lukaşenko.

Condamnarea sa şi a unui alt acuzat, Maxim Znak, acesta din urmă la zece ani de detenţie, au fost anunţate de serviciul de presă al lui Viktor Babarîko, un alt opozant închis pentru care au lucrat cei doi.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic, Boris Johnson, i-a propus președintelui francez, Emmanuel Macron, o ”restabilire a cooperării” după disputa declanșată de pactul de apărare și de securitate AUKUS.

În timpul unei convorbiri telefonice ce s-a desfășurat la cererea prim-ministrului britanic, Johnson și-a exprimat speranța că cele două țări vor putea să reia cooperarea ”în conformitate cu valorile și interesele noastre comune”, potrivit The Guardian și Politico Europe

Într-o dovadă a răcelii ce s-a instalat între cele două țări, liderul de la Palatul Elysee, Emmanuel Macron, i-a transmis șefului Guvernului de la Londra că ”așteaptă propunerile sale” cu privire la modul în care să facă acest lucru, se arată în scurta declarație de la Elysee.

Downing Street a omis acest ultim detaliu în comunicatul dat publicității, în care este specificat că cei doi ”au reafirmat importanța relației dintre Marea Britanie și Franța și au convenit să continue să lucreze îndeaproape împreună în întreaga lume pe agenda noastră comună, prin intermediul NATO și bilateral.”

”Liderii au remarcat în special importanța strategică a cooperării noastre de lungă durată în Indo-Pacific și în Africa, inclusiv prin intermediul misiunii comune din Mali”, mai este precizat în comunicat.

Joi, premierul Boris Johnson a încercat să-l liniștească pe Emmanuel Macron,  îndemnându-l în ”frangleză” să-și revină.

”Donnez-moi un break (daţi-mi un răgaz). Este în mod fundamental un mare progres pentru securitatea mondială. Sunt trei aliaţi care împărtăşesc aceleaşi valori care strâng rândurile şi creează un nou parteneriat pentru împărtăşirea tehnologiei”, a explicat Johnson.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra

În consecință, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, lucru ce a declanșat nemulțumirea Parisului, care, în 2016, a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică.

Furia Franței față de acest gest calificat o ”lovitură în spate” s-a materializat prin rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei întrevederi a miniștrilor apărăii francez și britanic, ce urma să aibă loc la Londra.

În această dispută, Uniunea Europeană a făcut scut în fața Parisului, care a fost tratat ”inacceptabil”, iar gestul SUA  a fost calificat ca fiind unul  ”lipsit de loialitate” de către președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Charles Michel.

Revenind la masa discuțiilor, președinții Emmanuel Macron și Joe Biden au convenit să lanseze un proces de consultări pentru a evita situații precum criza provocată de alianța AUKUS, declarație salutată de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell.

Washingtonul și Parisul sunt conștienți că recâștigarea încrederii ”va necesita timp și acțiuni”, iar un prim pas către reclădirea acesteia va fi făcut luna viitoare, când Biden și Macron se vor întâlni în Europa, la summitul G20 de la Roma.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

De la Budapesta, Papa Francisc atrage atenția asupra ”antisemitismului care circulă încă în Europa și în alte părți”: Este ”un fitil care trebuie stins”

Published

on

©️ w2.vatican.va

Papa Francisc, care a început duminică o vizită în Europa Centrală cu o primă oprire la Budapesta, a evocat în capitala Ungariei ”amenințarea antisemitismului care circulă încă în Europa și în alte părți”, completând că este vorba de ”un fitil care trebuie stins”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Cel mai bun mijloc de a-l dezamorsa este de a lucra împreună într-un mod pozitiv şi de a promova fraternitatea”, a spus Papa Francisc, la o întâlnire cu reprezentanţi ai confesiunilor creştine şi ai comunităţilor evreieşti din Ungaria, conform Politico Europe.

În 2019, Papa Francisc a atras un puternic semnal de alarmă în legătură cu înmulţirea atacurilor antisemite în diferite ţări.

Ungaria, unde locuieşte cea mai mare comunitate evreiască din Europa Centrală, cu 100.000 de membri, conform estimărilor, a părut relativ ferită.

Premierul suveranist Viktor Orban, care se consideră principalul bastion din Europa împotriva ”invaziei musulmane”, prezintă Ungaria ca un loc sigur pentru evrei.

Guvernul a decretat oficial o politică de ”zero toleranţă” faţă de antisemitism şi evidenţiază investiţiile făcute pentru renovarea şi întreţinerea a numeroase sinagogi şi cimitire evreieşti.

Cu toate acestea, Guvernul lui Orban a fost acuzat că a alimentat antisemitismul, dar și islamofobia și homofobia.

În 2017, Executivul de la Budapesta s-a confruntat cu critici dure pentru a afișat mii de panouri publicitare în întreaga țară cu o fotografie a finanțatorului George Soros, care este evreu, și cu sloganul ”Să nu-i permitem lui Soros să râdă ultimul”.

Viktor Orban a respins acuzațiile formulate împotriva sa.

Suveranul Pontif a avut de asemenea o scurtă întâlnire, cu uşile închise, cu premierul ungar suveranist Viktor Orban, înainte de a celebra o liturghie în închiderea unui mare congres religios internaţional.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA7 mins ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Daniel Buda53 mins ago

Daniel Buda: Orașele trebuie să fie implicate ca parteneri-cheie în gestionarea pandemiei COVID-19 și să orienteze societatea către o redresare favorabilă incluziunii, durabilă și rezilientă

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

ROMÂNIA1 hour ago

Ministerul Inovării și Digitalizării organizează prima vizită de țară a experților externi, prin intermediul mecanismului de sprijin al politicilor (PSF)

INTERVIURI1 hour ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu | Cum va recupera România decalajul de peste jumătate de secol față de Vestul Europei în lupta cu cancerul de col uterin

NEWS2 hours ago

Premiul pentru drepturile omului ”Vaclav Havel” 2021 a fost acordat opozantei belaruse Maria Kolesnikava: A arătat că este pregătită să își riște propria siguranță pentru o cauză mai mare decât ea însăși

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

ROMÂNIA3 hours ago

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, s-a întâlnit cu Alina Vandenberghe, co-fondatoarea ”companiei care, potrivit estimărilor de piață, va deveni al doilea unicorn” românesc din SUA

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Natalia Gavrilița, întrevedere cu Charles Michel: Mi-am exprimat încrederea că actuala vizită va pune bazele pentru impulsionarea relațiilor între Republica Moldova și UE

U.E.3 hours ago

Cum arată viziunea social-democraților la conducerea Germaniei post-Merkel. Olaf Scholz: SPD, Verzii și FDP au un mandat clar dat de cetățeni pentru formarea următorului guvern

COMISIA EUROPEANA7 mins ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI8 hours ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI21 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ2 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU5 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

Team2Share

Trending