Șefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre se reunesc marți și miercuri la castelul Brdo, nu departe de capitala slovenă Ljubljana, pentru ”o discuție strategică despre rolul Uniunii Europene pe scena internațională”, în ajunul unui summit privind viitorul european al Balcanilor de Vest, informează AFP, citat de Agerpres.
Întrevederea are loc după ”evoluțiile din Afganistan, parteneriatul AUKUS și evoluția relațiilor cu China”, teme enumerate și de președintele Consiliului European, Charles Michel, în scrisoarea de invitație adresată celor 27 de lideri în care este subliniată nevoia unei Uniuni ” mai încrezătoare în propriile forțe” pentru ”o politică externă robustă” în relația cu ”partenerii strategici, inclusiv cu cei transatlantici și cu puterile emergente”.
Citiți și:
Charles Michel îi invită pe liderii europeni la o discuție „strategică” despre rolul UE în plan extern înaintea Summitului cu Balcanii de Vest
Această întâlnire va reprezenta o oportunitate pentru președintele francez, Emmanuel Macron, încă afectat de parteneriatul strategic încheiat de SUA, Australia și Regatul Unit, calificat de acest drept o ”lovitură în spate” , să îi determine pe partenerii europeni să își reconfirme solidaritatea cu Parisul, manifestată deja prin reacții ale președinților Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Charles Michel.
În rândul Uniunii Europene, ţările nordice şi baltice au îndemnat, totuşi, la prudenţă, insistând asupra păstrării relaţiei transatlantice.
”Nu este vorba de a-i atrage pe europeni într-o dezbatere franco-americană, ci de a trage lecţii din aceasta” şi ”de a dezvolta suveranitatea europeană”, a subliniat Palatul Elysee. ”Ar fi o greşeală să pretindem că nu s-a întâmplat nimic”, a adăugat preşedinţia Franţei.
Acest parteneriat a fost încheiat la câteva săptămâni după retragerea haotică a armatei americane din Afganistan, care a redeschis pe bătrânul continent dezbaterea despre ”nevoia unei apărări europene” ce parte ”mai evidentă ca oricând”.
Problema migraţiei va fi, de asemenea, pe agendă, în contextul în care UE doreşte să evite un aflux de refugiaţi în Europa precum cel din 2015.
De altfel, Comisia Europeană a adoptat un plan de acțiune ce vizează prevenirea exploatării organizate a migranților și reducerea migrației ilegale, anunțat după apelul țărilor Med5.
În ceea ce privește relația cu China, aceasta a căpătat noi valențe tensionate după ce Uniunea Europeană a decis în luna martie măsuri restrictive împotriva a 11 persoane și patru entități responsabile pentru încălcări grave ale drepturilor omului și de abuzuri grave împotriva acestora în diferite țări din întreaga lume, printre încălcările vizate în prezent numărându-se și detențiile arbitrare ale uigurilor din Xinjiang în China.
Beijingul a răspuns imediat la sancțiunile UE, incluzând pe lista sa de sancțiuni cinci membri ai Parlamentului European, Subcomisia pentru drepturile omului din Parlamentul European, dar și Comitetul politic și de securitate al UE (COPS), fapt ce a atras critici din partea Parlamentului European și avertismente că Legislativul European nu va lua în considerare nicio discuție privind ratificarea acordului UE-China, atât timp cât sancțiunile rămân în vigoare.
De altfel, Comisia Europeană anunțase deja cu două săptămâni înainte de acest moment că a suspendat ratificarea acordului economic între UE şi China asupra investiţiilor, motivând că mediul politic ”nu este propice”. Un avertisment în acestă direcție a venit și din partea cancelarului german, Angela Merkel, care a cerut Chinei să facă progrese în ceea ce privește drepturile lucrătorilor pentru ca UE să dea undă verde acestui tratat.
Europarlamentarii au solicitat, de asemenea, ca UE să-și intensifice coordonarea cu SUA atunci când vine vorba de relațiile cu China, în contextul în care, anterior, Josep Borrell atrăgea atenția asupra unei “lumi multipolare cu mișcări tectonice” între SUA, UE, China și Rusia, ecou al declarațiilor președintelui american, Joe Biden, din luna februarie, când acesta din urmă atenționa că rivalitatea între SUA și China va lua forma unei ”competiții extreme”, asigurând totodată că vrea să evite ”un conflict” între primele două puteri mondiale.
Cu toate acestea, Uniunea Europeană trebuie să continue să coopereze cu China în mai multe domenii, precum schimbările climatice și crizele din domeniul sănătății, chestiune subliniată și în viziunea Parlamentului European, rămânând însă fidelă abordării ”partener, competitor, rival”.
O altă temă abordată de liderii celor 27 de state o reprezintă ”creșterea prețurilor la energie”, chestiune solicitată de președintele Klaus Iohannis și anunțată de acesta alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu prilejul vizitei sale la București pentru aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență.
Prețurile europene de referință la gaze naturale au crescut cu aproximativ 250% în acest an, cauza fiind nivelul redus al stocurilor, cererii ridicate din Asia și a întreprinderilor, lucru care a determinat o creștere a costurilor ango la electricitate.
Comisia Europeană va elabora ”un set de instrumente” pentru ca statele membre să poată gestiona această situație fără a încălca normele europene, dând astfel curs solicitărilor venite din partea Spaniei.
Acesteia i s-a alăturat Italia, care și ea anunțat că analizează o posibilă revizuire a modului în care sunt calculate facturile la electricitate, în încercarea de controla prețurile ce se află în trend ascendent.
La rândul său, Guvernul grec a informat săptămâna trecută că va cheltui 150 de milioane de euro pentru a reduce facturile de consum până la finalul anului. Lista țărilor care iau în calcul măsuri sau au făcut deja pași în această direcție este completată de Franța, care a decis să înghețe prețul gazelor și să scadă taxele pe electricitate.
În ceea ce privește România, premierul Florin Cîțu a detaliat că Guvernul va lua în considerare plafonarea prețului la energie dacă la nivelul UE există ”o masă critică” de țări care să adopte această soluție.
Revenind la întâlnirea șefilor de stat sau de guvern ai țărilor membre UE, aceștia vor reafirma miercuri angajamentul faţă de viitoarea integrare a şase ţări din Balcani, cu ocazia summitului găzduit de Slovenia, după vizitele președintei Comisiei Europene în regiune, care a revenit în lumina reflectoarelor cu ocazia ultimului turneu al Angelei Merkel în Balcanii de Vest înainte de a părăsi scena politică germană, dominată acum de negocieri intense post-alegeri parlamentare pentru formanrea noului guvern.
Macedonia de Nord şi Albania ar fi trebuit să lanseze negocierile de aderare la sfârşitul anului trecut, dar Bulgaria refuză să permită Macedoniei de Nord să avanseze, invocând dispute lingvistice şi culturale, în timp ce Comisia Europeană insistă că Albania şi Macedonia de Nord trebuie să avanseze împreună în procesul de aderare, astfel că disputa dintre Sofia şi Skopje afectează şi Albania.
Negocierile de aderare cu Serbia şi Muntenegru, cele două state considerate a fi cele mai avansate în procesul de accedere către UE, au încetinit de asemenea, în timp ce Bosnia şi Kosovo încă nu au fost desemnate oficial drept candidate la aderarea la Uniunea Europeană.
