Connect with us

COMISIA EUROPEANA

SOTEU 2022 | Ursula von der Leyen afirmă că “UE nu este completă fără R. Moldova, Ucraina, Georgia și Balcanii de Vest”: Viitorul vostru este în Uniunea noastră

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este momentul să investim în puterea democrațiilor, în extinderea nucleului democrațiilor, iar acest lucru începe cu țările din Balcanii de Vest, cu Ucraina, cu Georgia și cu Republica Moldova, a afirmat miercuri președinta Comisiei Europene, în discursul său anual privind Starea Uniunii Europene, cel de-al treilea al mandatului său, dar primul din istorie în contextul unui război pe continentul european.

“Ar trebui să ne străduim să extindem acest nucleu de democrații. Cea mai imediată modalitate de a face acest lucru este să ne aprofundăm legăturile și să consolidăm democrațiile de pe continentul nostru. Acest lucru începe cu acele țări care se află deja pe drumul către Uniunea noastră. Trebuie să fim alături de ele la fiecare pas. Pentru că drumul spre democrații puternice și drumul spre Uniunea noastră sunt unul și același lucru. Așadar, vreau ca oamenii din Balcanii de Vest, din Ucraina, Moldova și Georgia să știe: Sunteți parte din familia noastră, viitorul vostru este în Uniunea noastră, iar Uniunea noastră nu este completă fără voi!“, a spus von der Leyen, în aplauzele plenului Parlamentului European.

În acest sens, șefa Comisiei Europene a manifestat susținere pentru comunitatea politică europeană propusă de președintele Franței și a anunțat că va înainta Consiliului European propunerile sale.

“Este necesar să ne apropiem de țările din Europa – dincolo de procesul de aderare. Acesta este motivul pentru care susțin apelul pentru o comunitate politică europeană – și vom prezenta ideile noastre Consiliului European. Dar viitorul nostru depinde, de asemenea, de capacitatea noastră de a ne implica dincolo de nucleul partenerilor noștri democratici”, a afirmat ea.

Prima reuniune a “Comunităţii politice europene”, îi va reuni pe 6 octombrie, la Praga, pe liderii celor 27 state membre ale Uniunii Europene şi pe cei ai ţărilor candidate sau vecine ale UE, ea având loc după ce liderii UE au decis, la 23 iunie, să acorde Republicii Moldova și Ucrainei statutul de țări candidate la UE.

Acest proiect de platformă de dialog politic şi de cooperare a fost lansat de preşedintele francez Emmanuel Macron la 9 mai, de Ziua Europei şi a primit sprijinul Consiliului European la summitul din luna iunie, când liderii europeni au asigurat că această comunitate “nu va înlocui politica de extindere a Uniunii”. De asemenea, cancelarul german Olaf Scholz a reafirmat la sfârşitul lui august că susţine iniţiativa, evocând ”o Uniune a 36 de țări”, care cuprinde Balcanii de Vest, Ucraina, R. Moldova și Georgia. Și președintele român Klaus Iohannis s-a declarat de acord cu inițiativa comunității politice europene propuse de președintele francez Emmanuel Macron, însă a atenționat că aceasta nu trebuie să creeze “paralelisme și așteptări false” în ceea ce privește procesul de integrare europeană al statelor care doresc să adere la UE sau să fie un substitut în acest sens.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și-a centrat miercuri discursul anual privind Starea Uniunii Europene, primul susținut în timpul unui război pe continentul european, pe “războiul dezlănțuit” al Rusiei împotriva Ucrainei și pe “forța interioară a Europei” de a răspunde cu unitate și solidaritate față de Ucraina, pledând ca aceasta să continue în lunile cruciale care urmează. În prezența Primei Doamne a Ucrainei, invitata de onoare a șefei executivului european la discursul din plenul Parlamentului European, von der Leyen a afirmat că acest război militar declanșat de Rusia în Ucraina este un război împotriva energiei, economiei, valorilor și viitorului Europei. Îmbrăcată într-un costum în culorile steagurilor Ucrainei și Uniunii Europene, ea recunoscut că o lecție învățată din acest război este aceea că ar fi trebuit să “ascultăm vocile” celor care îl cunosc pe Putin, inclusiv vocile “din interiorul Uniunii noastre”.

Ursula von der Leyen a susținut miercuri, de la pupitrul democrației europene, cel de-al treilea său discurs privind starea Uniunii Europene, urmat de o dezbatere cu eurodeputaţii. În cadrul alocuțiunii sale, șefa executivului european a anunțat că UE va continua să ajute Ucraina, inclusiv prin acces la piața unică și prin sprijin militar și va intensifica sancțiunile împotriva Rusiei al cărei sector financiar este în “pragul morții”. De asemenea, Comisia Europeană va propune plafonarea veniturilor companiilor care produc energie electrică la costuri reduse și plata unei contribuții de criză din partea producătorilor de energie bazată pe combustibili fosili, înființarea unei bănci europene pentru hidrogen, lansarea unui pachet de facilități pentru IMM-uri, adoptarea unui act european pentru accesul la materiile prime critice pentru ca viitorul industriei să fie “Made in Europe”, dar și refacerea “spiritului de la Maastricht” privind stabilitatea și creșterea pentru reguli fiscale sustenabile și gestionarea datoriilor publice pentru a facilita investiții strategice. Nu în ultimul rând, von der Leyen a exprimat susținerea pentru comunitatea politică europeană și viitorul european al R. Moldova, Georgiei și Ucrainei, a propus includerea corupției în cadrul regimului de sancțiuni privind drepturile omului și lansarea unei convenții europene pentru revizuirea tratatelor.

Potrivit tradiției, președinta Comisiei Europene prezintă impactul activităţii Comisiei din ultimul an şi planurile sale viitoare.

Temele centrale ale discursului de miercuri privesc solidaritatea UE cu Ucraina, sancţiunile împotriva Rusiei, măsurile de asigurare a aprovizionării cu energie a UE şi de reducere a dependenţei sale de combustibilii fosili ruşi, precum şi actualele creşteri ale preţurilor la energie.

Priorități ale discursului lui von der Leyen sunt și obiectivele inițiale ale Comisiei sale, Pactul verde european şi tranziţia verde și digitalizarea, precum și răspunsul UE la pandemia de COVID-19 şi pregătirea pentru viitoarele pandemii şi la planul de redresare NextGenerationEU.

Dezbaterea privind starea Uniunii Europene este întotdeauna un moment cheie pentru a demonstra responsabilitatea Comisiei Europene față de reprezentanții aleși în mod democratic ai UE. Acest eveniment anual este important pentru promovarea unei Uniuni mai transparente și mai democratice. Este o oportunitate de a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățeni, evidențiind principalele puncte de acțiune și provocări ale anului. Drepturile cetățenilor și procesul democratic se află în centrul acestei dezbateri plenare unice.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Polonia ar putea solicita Comisiei Europene o derogare pentru cheltuielile pentru apărare, dar se teme că alte state nu o vor face

Published

on

© European Union, 2025

Polonia va cere probabil săptămâna viitoare Comisiei Europene o derogare de la limitele de împrumut stabilite de UE pentru a-și menține cheltuielile de apărare la un nivel ridicat în anii următori fără a încălca prevederile europene, a menționat joi ministrul polonez de Finanțe, Andrzej Domanski, citat de Reuters, conform Agerpres.

În afară de Polonia, doar Portugalia a semnalat că va solicita aceeași scutire, o măsură despre care Comisia Europeană a sperat că va fi adoptată pe scară largă de cele 27 de țări ale UE și va contribui la creșterea investițiilor UE în domeniul apărării cu 650 de miliarde de euro în următorii patru ani pentru a descuraja o posibilă invazie rusă.

”Luăm în considerare în mod serios solicitarea clauzei de exceptare”, a declarat Domanski pentru Reuters într-un interviu acordat în contextul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale din Washington, adăugând că decizia va fi luată până la sfârșitul lunii aprilie.

Comisia Europeană a venit cu propunerea, în luna martie, de a permite fiecărei țări din UE să majoreze cheltuielile anuale pentru apărare cu 1,5% din produsul intern brut timp de patru ani, fără a fi pasibile de măsurile disciplinare tradiționale care se aplică în momentul în care deficitul depășește 3% din PIB. Cu alte cuvinte, cheltuielile pentru apărare au fost exceptate de la calcularea deficitului.  

Cu toate acestea, țările UE cu datorii naționale ridicate sunt sceptice cu privire la împrumuturi mai mari pentru cheltuieli în domeniul apărării, mai ales dacă sunt îndepărtate geografic de Rusia.

Italia a declarat că nu va solicita o marjă de manevră suplimentară. Spania și Franța sunt, de asemenea, sceptice.

”Dacă aceste țări nu vor solicita, atunci probabil că nu va avea loc”, a declarat Domanski cu privire la atingerea obiectivului de cheltuieli al UE de 650 de miliarde de euro (740 de miliarde de dolari).

În luna martie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Înaltul Reprezentant Kaja Kallas au prezentat o carte albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030, alături de un pachet ambițios în domeniul apărării ca parte a planului “ReArm Europe/ Readiness 2030” care oferă pârghii financiare statelor membre ale UE pentru a stimula creșterea investițiilor în capacitățile de apărare.

Citiți și: Europa Apărării prinde avânt: von der Leyen și Kallas dezvăluie Cartea albă a apărării și planul de înarmare pentru ca UE să fie pregătită să se apere până în 2030

Cartea albă prezintă soluții pentru acoperirea lacunelor critice în materie de capabilități și pentru construirea unei baze industriale de apărare solide.

Ea propune modalități prin care statele membre ar putea să investească masiv în apărare, să achiziționeze sisteme de apărare și să consolideze gradul de pregătire al industriei europene de apărare pe termen lung.

De cealaltă parte, Planul de reînarmare a Europei „ReArm Europe – Readiness 2030” va permite efectuarea unor cheltuieli de peste 800 miliarde EUR, structurate în jurul următorilor piloni:

Deblocarea utilizării fondurilor publice în domeniul apărării la nivel național.

Comisia a invitat statele membre să activeze clauza derogatorie națională din Pactul de stabilitate și de creștere, care le va oferi un spațiu bugetar suplimentar pentru a-și majora cheltuielile pentru apărare, în cadrul normelor bugetare ale UE.

  • Pentru a garanta sustenabilitatea finanțelor publice, derogarea temporară va fi limitată la:
  • Creșterea exclusivă a cheltuielilor pentru apărare, plecând de la categoria statistică „Apărare” din Clasificarea Funcțiunilor Guvernamentale (COFOG);
  • Până la maximum 1,5 % din PIB pentru fiecare an de activare a clauzei derogatorii naționale;
  • O perioadă de patru ani.2

Un nou instrument dedicat Acțiunilor pentru securitatea Europei (SAFE)

Comisia Europeană s-a angajat să colecteze de pe piețele de capital până la 150 de miliarde EUR, aplicând abordarea sa de finanțare unificată deja bine stabilită.

Statele membre interesate vor putea folosi aceste fonduri pentru a crește rapid și substanțial investițiile în capabilitățile de apărare ale Europei. Fondurile vor fi plătite statelor membre interesate la cerere, pe baza unor planuri naționale. Plățile vor lua forma unor împrumuturi cu scadență lungă, structurate interactiv și la prețuri competitive. Statele membre beneficiare vor trebui să ramburseze apoi aceste împrumuturi. Împrumuturile vor fi susținute de marja de manevră a bugetului UE.

Valorificarea posibilităților oferite de Grupul BEI și mobilizarea capitalului privat prin accelerarea uniunii economiilor și investițiilor

Planul ”ReArm Europe – Readiness 2030” se bazează și pe Grupul Băncii Europene de Investiții, care ar urma să includă în sfera de acoperire a împrumuturilor pe care le acordă și proiectele de apărare și securitate, protejându-și în același timp capacitatea de finanțare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Un sistem de sănătate rezilient în fața amenințărilor cibernetice. UE invită experți să se alăture noului consiliu consultativ pentru securitate cibernetică în sectorul sănătății

Published

on

© Slovak Academy of Sciences, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană invită experți să se alăture noului consiliu consultativ pentru securitate cibernetică în sectorul sănătății – o componentă-cheie a planului său de acțiune menit să sporească reziliența sistemelor de sănătate din întreaga Uniune Europeană.

Consiliul va sprijini eforturile de protejare a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale împotriva amenințărilor cibernetice, contribuind astfel la întărirea capacităților europene de răspuns în domeniul sănătății digitale.

Potrivit comunicatului oficial, consiliul are ca obiectiv principal promovarea celor mai eficiente practici în domeniul securității cibernetice, cu scopul de a consolida protecția digitală, de a încuraja colaborarea intersectorială și de a orienta dezvoltarea de resurse, programe de formare și servicii de reacție rapidă adaptate nevoilor din sănătate.

Toate acestea vizează o mai bună protejare a datelor pacienților și asigurarea continuității actului medical. Această abordare coordonată reflectă angajamentul Uniunii Europene de a construi un sistem de sănătate rezilient în fața amenințărilor cibernetice tot mai frecvente.

Până la 15 experți din domeniile sănătății și securității cibernetice vor face parte din consiliul consultativ, aducând perspective diverse și expertiză specializată. Consiliul va putea include atât furnizori de servicii medicale și alte entități din sectorul sănătății, cât și prestatori de servicii de securitate cibernetică sau reprezentanți ai interesului public.

Membrii vor fi numiți pentru un mandat de doi ani, cu posibilitate de reînnoire. Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor este 23 mai. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Summitul privind viitorul securității energetice. Ursula von der Leyen avertizează că Europa se află într-un „moment decisiv” în lupta pentru securitatea energetică

Published

on

© European Union, 2025/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană trebuie să adopte măsuri ferme pentru a garanta alimentarea industriilor esențiale, intensificând totodată eforturile de a contracara utilizarea piețelor energetice ca armă de către Rusia, a declarat joi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Politico Europe.

Vorbind la Summitul privind viitorul securității energetice, desfășurat la Londra, șefa executivului european a declarat că Europa se află într-un „moment decisiv”, în care „vedem cum amenințările la adresa securității energetice se intensifică”.

Ursula von der Leyen a anunțat o viitoare „foaie de parcurs”, așteptată pe 6 mai, care, potrivit acesteia, va include „măsuri concrete pentru eliminarea treptată a tuturor importurilor de combustibili fosili din Rusia, astfel încât să nu mai depindem de o putere ostilă pentru nevoile noastre energetice”.

„În ceea ce privește aprovizionarea cu gaze, nu am uitat cum Statele Unite au intervenit imediat cu gaze naturale lichefiate (LNG) atunci când am avut nevoie, în timpul crizei energetice. Și cum am primit gaze suplimentare prin conducte din Norvegia. Și cum țări mai îndepărtate, precum Japonia și Republica Coreea, au colaborat foarte strâns cu noi pe piețele globale, pentru a ne asigura securitatea energetică imediată”, a adăugat aceasta.

Președinta Comisiei Europene a subliniat că aceste parteneriate energetice – inclusiv importurile de gaze naturale lichefiate din Statele Unite – rămân de o importanță strategică pentru Uniunea Europeană. Ea a adăugat, totodată, că energia regenerabilă a jucat un rol esențial în diminuarea influenței Moscovei.

Între timp, riscul sabotajelor și atacurilor cibernetice ale Rusiei împotriva infrastructurii energetice este în creștere, ceea ce necesită mai multă cooperare transfrontalieră cu țări precum Marea Britanie.

În acest sens, Ursula von der Leyen a subliniat, în finalul discursului său, necesitatea unei acțiuni comune pentru protejarea infrastructurii critice, atât în fața atacurilor cibernetice, cât și a celor fizice.

„Dezvoltăm capacități pentru a proteja cablurile submarine critice. Având în vedere că aceste cabluri traversează țări și continente, suntem pe deplin deschiși și pregătiți să ne împărtășim experiențele și să cooperăm în acest domeniu cu partenerii și prietenii noștri strategici”, a declarat von der Leyen.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA13 hours ago

Ilie Bolojan: 20 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la UE, o oportunitate să recunoaștem beneficiile apartenenței la UE

ROMÂNIA13 hours ago

20 de ani de la semnarea tratatului de aderare la UE. Marcel Ciolacu: Aderarea la UE și NATO, cel mai important obiectiv după căderea comunismului

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul de Externe, vizită în Austria. Emil Hurezeanu a evidențiat oportunitățile de cooperare bilaterală în promovarea de obiective vizând competitivitatea UE, securitatea energetică și securitatea internă

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Polonia ar putea solicita Comisiei Europene o derogare pentru cheltuielile pentru apărare, dar se teme că alte state nu o vor face

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Un sistem de sănătate rezilient în fața amenințărilor cibernetice. UE invită experți să se alăture noului consiliu consultativ pentru securitate cibernetică în sectorul sănătății

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI18 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a adresat Comisiei Europene o întrebare privind măsurile pe care le are în vedere pentru a accelera decuplarea prețurilor la energia electrică de cele la gaze

ROMÂNIA19 hours ago

Președintele interimar Ilie Bolojan a discutat cu reprezentanții CCIFER despre dezvoltarea relațiilor economice dintre România și Franța

U.E.19 hours ago

Lucrările de consolidare a frontierei de est a Letoniei cu Rusia și Belarus sunt în grafic, afirmă ministrul leton al Apărării: „Principalul obiectiv este de a stopa un potențial intrus”

PARLAMENTUL EUROPEAN20 hours ago

Eurodeputații pledează pentru un program european mai ambițios privind industria de apărare centrat pe stimularea capacității de producție, îmbunătățirea aprovizionării și sprijin pentru Ucraina

U.E.20 hours ago

Premierul ungar Viktor Orban: Dacă Ucraina aderă la UE, în Ungaria nu vor mai ajunge bani europeni

ROMÂNIA2 days ago

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

NATO4 days ago

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

ROMÂNIA2 weeks ago

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

ROMÂNIA2 weeks ago

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

ROMÂNIA2 weeks ago

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

NATO3 weeks ago

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

ROMÂNIA3 weeks ago

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

ROMÂNIA3 weeks ago

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară

Trending