Comisia Europeană salută hotărârea pronunțată astăzi de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care confirmă în mare măsură că Directiva privind salariile minime adecvate are o bază juridică solidă.

Prin hotărârea pronunțată astăzi, Curtea respinge cererea Danemarcei de anulare în totalitate a Directivei. Totodată, confirmă că aceasta a fost adoptată pe o bază juridică corectă.

CJUE a confirmat validitatea dispozițiilor din Directivă referitoare la negocierea colectivă pentru stabilirea salariilor. Comisia subliniază că aceste prevederi sunt esențiale pentru consolidarea protecției oferite de salariul minim și pentru a garanta că un număr cât mai mare de lucrători beneficiază de aceasta.

Salariile minime adecvate sunt esențiale pentru echitatea socială și pentru o economie productivă și favorabilă incluziunii. Acestea contribuie la protejarea puterii de cumpărare a lucrătorilor, la reducerea inegalităților salariale și a sărăciei în rândul persoanelor angajate, la susținerea cererii interne și la consolidarea stimulentelor pentru muncă. De asemenea, acestea contribuie la reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați, se arată într-un comunicat de presă.

„Fiecare lucrător din Europa ar trebui să poată să-și câștige existența. Hotărârea de astăzi reprezintă o etapă importantă pentru europeni – este vorba despre demnitate, echitate și securitate financiară. Directiva va fi pusă în aplicare cu respectarea deplină a tradițiilor naționale, a autonomiei partenerilor sociali și a importanței negocierilor colective. Angajamentul nostru este ca munca să fie cu adevărat remunerată”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

De la adoptarea Directivei în 2022, salariile minime au crescut rapid în întreaga Europă, contribuind la majorarea veniturilor și la îmbunătățirea nivelului de trai pentru milioane de lucrători. În același timp, diferența dintre cele mai mari și cele mai mici salarii minime din UE s-a redus.

„Hotărârea Curții de astăzi consolidează modelul social european, care se bazează pe salarii echitabile și adecvate și pe negocieri colective puternice, aducând atât echitate socială, cât și beneficii economice. Aceasta este o veste bună pentru lucrători, în special pentru cei care câștigă salarii mici, și pentru angajatorii din întreaga Europă care plătesc salarii echitabile”, a subliniat vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.

Comisia ia act de decizia Curții de a anula doar anumite părți din două articole ale Directivei, care stabileau criteriile de care statele membre cu salarii minime legale trebuie să țină seama, precum și regula ce interzicea reducerea salariilor minime în cazul indexării automate. Comisia analizează în prezent impactul acestor modificări.

Hotărârea Curții nu modifică legislațiile naționale prin care statele membre au transpus Directiva. Comisia va continua să urmărească implementarea sa deplină și corectă în toate statele membre.

Comisia Europeană a aprobat adăugarea produsul românesc „Cârnați din topor din Vâlcea” din România pe lista indicațiilor geografice protejate (IGP).

„Cârnați din topor din Vâlcea” sunt cârnați din carne de porc din regiunea Vâlcea, din partea central-sudică a României, care sunt afumați cu lemn de fag. Gustul și frăgezimea obținute prin sărarea și maturarea cărnii cu sare din Ocnele Mari sunt completate de aroma condimentelor și de aroma afumată.

Indicațiile geografice stabilesc drepturi de proprietate intelectuală pentru anumite produse ale căror calități sunt legate strâns de arealul de producție, potrivit Comisiei Europene în România. 

Indicațiile geografice pot fi:

• DOP – denumire de origine protejată (pentru alimente și vin)
• IGP – indicație geografică protejată (pentru alimente și vin)
• IG – indicație geografică (pentru băuturi alcoolice și vinuri aromatizate).

Sistemul de indicații geografice al UE protejează denumirile produselor care provin din anumite regiuni și au anumite calități sau ale căror renume este legat de teritoriul în care sunt produse. Diferența dintre DOP și IGP ține de cantitatea de materie primă provenită din acea zonă geografică sau de cât din procesul de producție trebuie să se desfășoare în acea regiune. Indicația geografică (IG) se aplică doar băuturilor alcoolice și vinurilor aromatizate.

Politica UE în domeniul calității are ca scop să protejeze denumirile anumitor produse pentru a le promova caracteristicile unice legate de originea lor geografică, precum și de tehnicile și practicile tradiționale.

Se poate acorda o „indicație geografică” (IG) pentru denumirile produselor, dacă acestea au o legătură specifică cu locul unde sunt fabricate. Recunoașterea IG le permite consumatorilor să aibă încredere și să distingă produsele de calitate, ajutând în același timp producătorii să își promoveze mai bine produsele.

Produsele care sunt în curs de examinare sau care au obținut recunoașterea ca IG sunt incluse în registrele produselor de calitate. Registrele includ și informații privind specificațiile geografice și de producție pentru fiecare produs.

Recunoscute ca proprietate intelectuală, indicațiile geografice joacă un rol din ce în ce mai important în negocierile comerciale dintre UE și alte țări.

Alte sisteme de calitate ale UE pun accentul pe procesul de producție tradițional sau pe produsele fabricate în zone naturale dificile, cum ar fi cele montane sau insulare.

Comisia Europeană a început să înființeze un nou organism de informații sub președinția Ursulei von der Leyen, în încercarea de a îmbunătăți utilizarea informațiilor colectate de agențiile naționale de spionaj, a relatat marți Financial Times, potrivit Reuters.

Unitatea, care va fi înființată în cadrul secretariatului general al Comisiei, intenționează să angajeze funcționari din întreaga comunitate de informații a UE și să colecteze informații în scopuri comune, a raportat ziarul, citând patru persoane informate cu privire la aceste planuri.

„Serviciile naţionale de spionaj deţin vaste cunoştinţe, la fel ca şi Comisia. Cheia este găsirea unei modalităţi mai inteligente de a combina toate acestea pentru un impact maxim şi reciprocitate. În lumea informaţiilor, partajarea duce la partajare”, a spus o sursă din interiorul Comisiei Europene.

Deşi planul nu a fost comunicat oficial tuturor celor 27 de state membre, acesta prevede misiuni temporare din partea agenţiilor naţionale. 

Un purtător de cuvânt al Comisiei a confirmat pentru Financial Times că instituţia „explorează modalităţi de a-şi îmbunătăţi funcţiile de securitate şi informaţii”, inclusiv „o potenţială celulă dedicată în cadrul secretariatului general”.

Această idee a fost formulată într-un raport întocmit de fostul președinte finlandez Sauli Niinistö, la cererea președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, și prezentat în luna octombrie a anului trecut la Bruxelles. Raportul vizează o revizuire cuprinzătoare a nivelului de pregătire al societății europene și este intitulat “Safer Together, Strengthening Europe’s Civil and Military Preparedness and Readiness“. Acesta acoperă atât apărarea armată convențională, cât și pregătirea pentru amenințările cibernetice și hibride, precum și, de exemplu, schimbările climatice. 

Fostul președinte finlandez este de părere în raportul menționat că UE are nevoie de propria sa agenție de informații pentru a ajuta țările să se ferească de amenințări, sabotori și agenți străini care operează în capitalele de pe continent, printr-un schimb sporit de informații.

În raportul său, Niinistö a cerut UE să dezvolte un “serviciu de cooperare în domeniul informațiilor cu drepturi depline la nivelul UE, care să poată răspunde atât nevoilor strategice, cât și celor operaționale”, adăugând totodată că este nevoie de “o rețea antisabotaj” pentru a proteja infrastructura.

Este nevoie de mai multe eforturi pentru “consolidarea activității de contraspionaj în cadrul instituțiilor UE”, a declarat el, anul trecut, după prezentarea planului alături de Ursula von der Leyen.