Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri, în aplauzele eurodeputaților, crearea unei convenții europene al cărei scop să fie reformarea tratatelor Uniunii Europene, o solicitare expresă a Parlamentului European, dar care este împotmolită în reticența și opoziția statelor membre pentru revizuirea actelor de funcționare ale Uniunii.
Citând discursul său de anul trecut privind Starea Uniunii Europene, von der Leyen a afirmat că “a sosit momentul să consacrăm solidaritatea între generații în tratatele noastre” și că “este timpul pentru o convenție europeană” care să conducă lucrările pentru modificarea tratatelor.
“Am afirmat că aș dori ca Europa să semene mai mult cu acești tineri. Ar trebui să plasăm aspirațiile lor în centrul tuturor acțiunilor noastre. Iar locul potrivit pentru aceasta sunt tratatele noastre fondatoare. Fiecare acțiune a Uniunii ar trebui să fie inspirată de un principiu simplu: acela de a nu prejudicia viitorul copiilor noștri. De a lăsa lumea un loc mai bun pentru generația următoare. Prin urmare, stimați deputați, cred că a sosit momentul să consacrăm solidaritatea între generații în tratatele noastre”, a spus șefa Comisiei Europene.
Pledoaria sa vine la câteva luni după încheierea lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, când a promis că va lua în calcul recomandările consultărilor dintre instituțiile UE și cetățeni, inclusiv cele referitoare la revizuirea tratatelor.
“Este timpul să reînnoim promisiunea europeană. De asemenea, trebuie să îmbunătățim modul nostru de a lucra și de a lua decizii. Unii ar putea spune că nu este momentul potrivit. Dar dacă vrem cu adevărat să fim pregătiți pentru lumea de mâine, trebuie să fim capabili să abordăm subiectele care contează cel mai mult pentru oameni. Și dacă vrem cu adevărat o uniune mai extinsă, trebuie să vrem să facem și reformele necesare. Așa cum a solicitat Parlamentul, cred că este timpul pentru o convenție europeană“, a punctat ea, într-un discurs vibrant aplaudat de Parlamentul European.
Vocea lui von der Leyen nu este una singulară, dar mai multe state membre, inclusiv România, se opun ideii modificării tratatelor Uniunii Europene, un obiectiv insistent susținut de Parlamentul European.
Parlamentul a adoptat la 9 iunie o rezoluție prin care solicită Consiliului European să convină asupra începerii procesului de revizuire a tratatelor UE, solicitarea adresată șefilor de stat sau de guvern prevăzând instituirea unei convenții de revizuire a tratatelor, eliminarea dreptului de veto, mai multe competențe ale UE în domeniul sănătății, al energiei, al apărării și al politicilor sociale și economice, precum și un drept deplin și direct de inițiativă legislativă pentru Parlament și o mai bună protecție a valorilor fundamentale.
Însă, liderii celor 27 de state membre au indicat că nu iau în calcul un astfel de demers, acest fapt reieșind din concluziile adoptate de șefii de stat sau de guvern la prima reuniune ordinară a Consiliului European după încheierea lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei. În paragrafele atribuite concluziilor privind Conferința, Consiliul European a luat act de propunerile cuprinse în raportul privind rezultatele conferinței prezentat celor trei copreședinți, însă liderii au decis că “instituțiile urmează să asigure în mod eficace luarea măsurilor necesare ca urmare a raportului, fiecare în cadrul propriului domeniu de competență și în conformitate cu tratatele”.
La evenimentul de încheiere a Conferinței privind viitorul Europei, desfășurat pe 9 mai, de Ziua Europei, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele francez Emmanuel Macron s-au declarat în favoarea acestei idei de revizuire, iar cancelarul german Olaf Scholz a propus eliminarea dreptului de veto în politică externă și politică fiscală în perspectiva extinderii UE.
În aceeași zi, România s-a numărat printre cele 13 state membre ale Uniunii Europene care nu susțin revizuirea tratatelor de funcționare ale UE, conform unei scrisori de poziție dată publicității de Ziua Europei, în aceeași zi în care a avut loc ceremonia de încheiere a lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, între ale cărei recomandări se numără și reformarea tratatelor. Cele 13 state au reamintit că “modificarea tratatului nu a fost niciodată un scop al conferinței“, au transmis cele 13 state, în timp ce liderii UE au primit la Strasbourg recomandările Conferinței privind viitorul Europei și au arătat că nu susțin “încercările necugetate și premature” de a lansa un proces de modificare a tratatului UE.
Ulterior, președintele Klaus Iohannis a explicat că România s-a poziționat foarte bine în ceea ce privește discuția privind declanșarea procedurilor de modificare tratatelor europene, argumentând că din punct de vedere “politic” nu există “condițiile întrunite pentru a declanșa cu succes așa ceva”.
Lansarea unei convenții de revizuire a tratatelor UE poate fi luată de liderii statelor membre prin vot cu majoritate simplă, însă adoptarea unor noi tratate necesită aprobarea individuală a fiecărui stat membru, fie în parlament, fie prin referendum.
Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și-a centrat miercuri discursul anual privind Starea Uniunii Europene, primul susținut în timpul unui război pe continentul european, pe “războiul dezlănțuit” al Rusiei împotriva Ucrainei și pe “forța interioară a Europei” de a răspunde cu unitate și solidaritate față de Ucraina, pledând ca aceasta să continue în lunile cruciale care urmează. În prezența Primei Doamne a Ucrainei, invitata de onoare a șefei executivului european la discursul din plenul Parlamentului European, von der Leyen a afirmat că acest război militar declanșat de Rusia în Ucraina este un război împotriva energiei, economiei, valorilor și viitorului Europei. Îmbrăcată într-un costum în culorile steagurilor Ucrainei și Uniunii Europene, ea recunoscut că o lecție învățată din acest război este aceea că ar fi trebuit să “ascultăm vocile” celor care îl cunosc pe Putin, inclusiv vocile “din interiorul Uniunii noastre”.
Ursula von der Leyen a susținut miercuri, de la pupitrul democrației europene, cel de-al treilea său discurs privind starea Uniunii Europene, urmat de o dezbatere cu eurodeputaţii. În cadrul alocuțiunii sale, șefa executivului european a anunțat că UE va continua să ajute Ucraina, inclusiv prin acces la piața unică și prin sprijin militar și va intensifica sancțiunile împotriva Rusiei al cărei sector financiar este în “pragul morții”. De asemenea, Comisia Europeană va propune plafonarea veniturilor companiilor care produc energie electrică la costuri reduse și plata unei contribuții de criză din partea producătorilor de energie bazată pe combustibili fosili, înființarea unei bănci europene pentru hidrogen, lansarea unui pachet de facilități pentru IMM-uri, adoptarea unui act european pentru accesul la materiile prime critice pentru ca viitorul industriei să fie “Made in Europe”, dar și refacerea “spiritului de la Maastricht” privind stabilitatea și creșterea pentru reguli fiscale sustenabile și gestionarea datoriilor publice pentru a facilita investiții strategice. Nu în ultimul rând, von der Leyen a exprimat susținerea pentru comunitatea politică europeană și viitorul european al R. Moldova, Georgiei și Ucrainei, a propus includerea corupției în cadrul regimului de sancțiuni privind drepturile omului și lansarea unei convenții europene pentru revizuirea tratatelor.
