Iulia Navalnaia, văduva opozantului rus Aleksei Navalnîi, laureat al premiului Sakharov care a decedat subit într-o închisoare din Siberia în februarie 2024, a cerut joi Uniunii Europene să-și intensifice sprijinul — atât economic, cât și politic — pentru mișcările democratice din Rusia, considerate „motorul schimbării” în țară, relatează EFE, preluat de Agerpres. 

Adresându-se eurodeputaților în fața Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, Navalnaia a subliniat că „nu poate exista o Europă sigură și prosperă dacă Rusia nu este și ea o țară democratică”, făcând apel la o mai bună colaborare între UE și opoziția rusă. În contextul schimbării de politică a Statelor Unite față de Kremlin, ea a remarcat că „nu e timpul de stat cu ‘brațele încrucișate’” și a cerut UE „să umple golul” lăsat de Washington.

„Europa dispune de suficiente pârghii pentru a exercita presiune. Mulți ruși se opun războiului și lui (Vladimir) Putin și ei vor fi motorul schimbării când va veni momentul”, a declarat Navalnaia.

Ea a evidențiat că „angajamentul de a sprijini societatea civilă rusă și pe rușii care se opun războiului în Ucraina trebuie să se transforme în fapte, în ceva practic” și să nu rămână „o simplă declarație”.

Navalnaia a mai întrebat retoric de ce „nimeni nu a reușit să oprească abuzurile” lui Putin în cei 25 de ani de putere și a răspuns că Europa și opoziția rusă „încă nu și-au unit forțele” pentru a face acest lucru. Ea a propus, printre altele, finanțarea activității media independente din Rusia, menționând că „trebuie să începem să lucrăm împreună prin lansarea unor proiecte care, chiar dacă sunt mici, au impact”.

Alături de Navalnaia, alți opozanți ruși au atras atenția asupra necesității unui dialog mai intens între UE și opoziția democratică rusă.

Vladimir Kara-Murza, activist politic ruso-britanic, jurnalist și fost deținut politic, a subliniat că „în secolul XXI este inacceptabil să te bazezi pe stereotipuri și să clasifici cetățenii după naționalitatea lor”, pledând pentru o „a treia cale”. El a insistat asupra importanței dialogului între UE și forțele democratice din Rusia și a cerut intensificarea eforturilor pentru eliberarea celor „peste 3.000 de prizonieri politici”, despre care a spus că „reprezintă cea mai mare speranță” pentru viitorul Rusiei.

Ilia Iașin, politician rus din opoziție, a cerut, la rândul său, un contact „sistemic” și „colaborare la nivel instituțional” între Uniunea Europeană și mișcarea democratică rusă, avertizând că „dacă Ucraina este cedată lui Putin, acest lucru va slăbi mișcarea noastră și va consolida regimul”. El a avertizat că „ar fi o lovitură dură pentru mișcarea democratică a compatrioților noștri și un pericol suplimentar pentru Europa”.

Potrivit lui Iașin, „aceasta îi va permite lui Putin să continue, el nu se va mulțumi doar cu Ucraina”.

Președintele rus Vladimir Putin i-a spus miercuri lui Donald Trump, într-o conversație telefonică, că Moscova va trebui să răspundă recentelor atacuri ucrainene cu drone, a declarat președintele american, potrivit Reuters.

Trump a declarat că cei doi bărbați “au discutat despre atacul asupra avioanelor andocate ale Rusiei, de către Ucraina, și, de asemenea, despre diverse alte atacuri care au avut loc de ambele părți”.

Putin “a spus, și foarte ferm, că va trebui să răspundă la atacul recent asupra aerodromurilor”, a declarat Trump într-o postare pe rețelele sociale.

Trump a spus că “a fost o conversație bună, dar nu o conversație care va duce la pace imediată”.

Moscova a declarat mai devreme miercuri că opțiunile militare au fost “pe masă” pentru răspunsul său la atacurile ucrainene din adâncul Rusiei și a acuzat Occidentul că este implicat în acestea.

Rusia a îndemnat, de asemenea, SUA și Marea Britanie să rețină Kievul după atacuri, pe care oficialii ucraineni le-au lăudat ca demonstrând că Kievul încă poate riposta după mai mult de trei ani de război.

Oficialii britanici și americani au declarat că nu au avut cunoștință în prealabil de atacurile ucrainene asupra bombardierelor rusești cu rază lungă de acțiune și capacitate nucleară.

Poziția liderului american după convorbirea cu Putin vine în contextul în care, duminică, forțele ucrainene au folosit drone pentru a ataca mai multe baze aeriene rusești care găzduiesc bombardiere capabile să transporte arme nucleare. În cadrul operațiunii “Pânza de Păianjen”, Kievul susține că a lovit peste 40 de bombardiere, inclusiv la 4.300 de kilometri distanță de linia frontului

În postarea sa de pe rețelele sociale, Trump a afirmat că el și Putin au discutat și despre Iran. Putin a sugerat că ar participa la discuții menite să ajungă la un nou acord nuclear cu Teheranul, a precizat liderul de la Casa Albă.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a avut miercuri o convorbire telefonică cu secretarul de stat american, Marco Rubio, pentru a discuta punerea în aplicare a acordurilor convenite la 19 mai de președinții Vladimir Putin și Donald Trump, potrivit unui comunicat al Ministerului rus de Externe.

Potrivit părții ruse, cei doi oficiali au abordat inclusiv posibilitatea unor noi discuții de pace între Rusia și Ucraina, care ar putea avea loc la Istanbul, în Turcia.

„Lavrov i-a transmis lui Rubio că Moscova finalizează propunerile pentru următoarea rundă de negocieri directe cu Kievul”, se arată în comunicatul ministerului rus.

La rândul său, secretarul de stat Marco Rubio a subliniat angajamentul președintelui Trump de a încheia rapid războiul și a afirmat că „Washingtonul este pregătit să contribuie la concilierea poziției celor două părți”.

Citiți și Donald Trump îi oferă lui Putin două săptămâni pentru a acționa în direcția păcii în Ucraina: Vom afla dacă ne trage pe sfoară sau nu

„Părțile și-au confirmat angajamentul reciproc de a continua un dialog constructiv și respectuos între departamentele de politică externă ale Rusiei și Statelor Unite”, a adăugat diplomația rusă.

De asemenea, au fost abordate și aspecte bilaterale, dar fără a fi oferite detalii suplimentare.

Într-un comunicat separat, Departamentul de Stat al SUA a salutat schimbul de prizonieri între Rusia și Ucraina, realizat weekendul trecut în formatul „1.000 pentru 1.000”.

„Secretarul de stat a reiterat apelurile președintelui Trump pentru un dialog constructiv și de bună credință cu Ucraina, ca singură cale de a pune capăt acestui război”, a transmis partea americană.

Lavrov a declarat anterior că Rusia a propus desfășurarea celei de-a doua runde de negocieri directe cu Ucraina la data de 2 iunie, în Istanbul.

„Cu sprijinul Statelor Unite, al Arabiei Saudite și al Turciei, a fost posibilă crearea condițiilor pentru reluarea negocierilor directe ruso-ucrainene”, a afirmat Lavrov într-o declarație oficială.

Deocamdată, Ucraina nu a oferit un răspuns oficial la această propunere.