Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, atrage asupra efectelor situației din războiul Orientul Mijlociu asupra politicii monetare.
„Cu sau fără armistițiu durabil, războiul din Orientul Mijlociu alimentează incertitudini severe, antrenând creșterea inflației, în tandem cu încetinirea activității economice. Pe termen scurt, impactul asupra inflației rezultă direct din scumpirea combustibililor. Însă efectele pe termen lung sunt mult mai dificil de proiectat, întrucât depind atât de durata și intensitatea conflictului, cât și de transmisia în prețurile de consum”, a explicat Marinescu într-o analiză publicată pe site-ul său.
Viceguvernatorul BNR reliefează importanța situației energetice actuale în „elaborarea unor scenarii de risc asociate prognozelor”, chiar dacă această situație energetică nu are cauze monetare, ci unele exogene.
Conform lui Marinescu, prețurile de consum resimt șocul prețului petrolului aproape instantaneu și chiar anticipat, în special pe canalul combustibililor.
Cele mai expuse la o accelerare pe termen mai lung, mai spune viceguvernatorul BNR, sunt costurile de producție, care vor presa în continuare asupra prețurilor de consum.
El a subliniat că „dependența energetică a României „este mai redusă în comparație cu majoritatea statelor europene”, dar situația actuală „subliniază totuși necesitatea de a reduce și mai mult dependența de combustibilii fosili.”
„Războiul provoacă deja perturbări majore în lanțurile de aprovizionare, producătorii europeni raportând cea mai mare prelungire a termenelor de livrare din ultimii aproape patru ani. Indicatorii conjuncturali surprind această deteriorare: de exemplu, Purchasing Managers (PMI) privind activitatea economică în zona euro a scăzut în martie la 50,7, iar în aprilie la 48,6, sub pragul care separă perspectivele unei creșteri de cele ale unei contracții economice. În România, în pofida fazei deficitare a cererii din economie, majorarea prețurilor la energie a determinat creșterea inflației peste așteptări în luna martie, la aproape 10%. Principala cauză a fost scumpirea combustibililor cu circa 13%, iar luna aprilie va aduce un nou impuls al inflației, la peste 10%. Inflația afectează consumul deja comprimat: încă din februarie, vânzările cu amănuntul erau în scădere față de anul trecut cu 6,8%. Perspectivele lunilor următoare nu sunt încurajatoare, traficul petrolierelor din Golful Persic fiind încă obturat. Dacă tensiunea se prelungește, prețurile ridicate la energie ar putea, prin efecte de runda a doua, să forțeze persistența <<inflației Ormuz>> pentru mai multe trimestre. O contrapondere este totuși dată de plafonarea, pentru consumatorii casnici, a prețului de achiziție a gazului din producție internă”, a mai spus Marinescu.
Viceguvernatorul BNR explică motivul pentru care Banca Națională a României a avut o abordare similară în fața noilor tensiuni geopolitice care au generat creșterea prețului la energie.
Banca Națională a României a avut o reacție prudentă, de tip „wait and see”, adică a ales să nu modifice parametrii politicii monetare.
„Deciziile de creștere a dobânzii, ca răspuns mecanic la presiunile <<inflației Ormuz>>, ar putea fi dăunătoare pentru economie, dar și pentru credibilitatea politicii monetare. Același lucru este valabil și în privința relaxării politicii monetare, ca răspuns mecanic la o reducere a inflației, dacă dezinflația nu se consolidează, în timp, suficient de mult”, a explicat Marinescu.
Prioritățile României – sustenabilitate financiară și creștere economică
În acest context geopolitic incert, viceguvernatorul BNR evidențiază că „prioritatea României rămâne consolidarea fiscală, nu doar din perspectiva stabilității macroeconomice, dar și pentru crearea spațiului necesar politicii monetare, dată fiind perpetuarea, în ultimii ani, a dominanței fiscale în mix-ul politicilor economice.”
„Evitarea unei recesiuni prelungite în perioada următoare necesită măsuri care să sprijine potențialul economiei. Este deosebit de importantă implementarea proiectelor de investiții în mod eficient și la timp. Totodată, așa cum subliniază recentul raport OECD Economic Surveys: Romania 2026, competitivitatea și creșterea participării pe piața muncii sunt obiective structurale importante. Continuarea reformelor necesare atragerii finanțărilor europene susțin tranziția către un model de creștere competitiv, aliniat la noile dezvoltări tehnologice. Momentan, traversăm o perioadă dificilă, marcată de instabilitate politică internă, cu turbulențe inclusiv pe piața valutară. Deprecierea leului are efecte mixte asupra condițiilor financiare din economie. Pe de o parte, companiile exportatoare vor capta beneficii din ameliorarea deficitului de competitivitate, asociat supraevaluării cursului de schimb real efectiv. Pe de altă parte, împrumuturile în valută, inclusiv cele ale statului, vor fi mai scumpe, iar componenta importată a inflației devine mai vizibilă”, a mai arătat Cosmin Marinescu.
În încheiere, viceguvernatorul BNR arată nevoia ca România să „rămână ancorată ferm pe traseul consolidării bugetare, asigurând sustenabilitatea finanțelor publice și să continue investițiile majore care susțin potențialul de creștere economică, sporind astfel reziliența economiei.”
„În vârtejul incertitudinilor globale, situația politică internă riscă să afecteze credibilitatea economică a României, reducând încrederea investitorilor și a piețelor financiare. Criza politică actuală tulbură coordonatele economice, deja deteriorate. Nevoia de stabilitate politică și guvernamentală este deosebit de importantă în acest an, având în vedere miza strategică a obiectivelor asumate, de consolidare a situației finanțelor publice, de implementare a investițiilor din fonduri europene, în special a celor din PNRR, precum și miza unor proiecte majore de cooperare internațională, precum aderarea la OECD în 2026”, a conchis viceguvernatorul BNR.
